Page 13 - 1960-02

i /¦
Anul XII Nr. 1591
Introducerea unor metode
de exploatare noi — condiţie
importantă pentru sporirea
producţiei de minereuri
In socialism, SABIN BOTICl
oairaoterul pla- directorul Trustului minier
nic al dezvoltă­
rii economiei na­
ţionale, activitatea creatoare a plicării cărora se orientează a-
maselor de oameni ai muncii, tenţia noastră în viitorul a-
determină apariţia unor forte propiat.
motrice noi. necunoscute în ca­ Metodele propuse' sînt urmă­
pitalism. Statut socialist, folo­ toarele : metoda de exploatare
seşte tehnica pentru ridicarea cu felii orizontale ascendente,
productivităţii muncii, pentru ac­ susţinerea ou stîlpi de fier şi
celerarea reproducţiei socialiste rambleerea prin abatere cu front
lărgite, pentru ridicarea bunăs­ lung — pentru exploatarea ză­
tării materiale şi a nivelului cămintelor de la minele Deva
cultural al oamenilor muncii, şi Ruşchiţa ; metoda de exploa­
pentru întărirea capacităţii de tare cu felii verticale, cu armare
apărare a tării şi consolidarea si nambleere la mina Deva.
poziţiilor economice ale siste­
mului socialist.
. Intre principalele direcţii .ale
progresului tehnic în industria
socialistă, se situează mecani­
zarea şi automatizarea produc­
ţiei — care înlocuieşte muncă
manuală prin lucrul mecanis­
melor. . .
Dezvoltarea continuă a indus­
triei constructoare de maşini, ă
industriei electrotehnice şi a in­
dustriei chimice în tara noastră,
solicită industriei extractiv? o
prodUcţi“ tot măi mare de me­
tale neferoase. De aceea. Con­
gresul al IMeă al P.M.R. tră-;
sea'ză industriei extractive de
meta-le neferoase sarcini impor­
tante în ceea’ ce priveşte mări
rea producţiei.
Sub îndrumarea organizaţii­
lor de partid, oamenii muncii
din patria noastră au obţinut
succese importante în descope­ calcule aproximative — de cel
rirea de noi rezerve de mine­
reuri neferoase, asigurînd bază
materială a unei producţii mult
mărite. Nu în 'aceeaşi măsură
s-a progresat în acest sector, în
ce /priveşte , creşterea producti­
vităţii muncii, pe baza introdu­
cerii unor metode de exploatare
avansate. „ ____
. Cu toate îmbunătăţirile adu­
se, metodele folosite în prezent
nu pot asigura pe deplin secu­
ritatea zăcămîntului, economia
rezervelor şi creşterea produc­
tivităţii muncii.
. Asigurarea condiţiilor nece­
sare sporirii producţiei, impune
neapărata înlocuire a actuale­
lor metode de exploatare, prin
metode noi, corespunzătoare
cerinţelor mereu crescînde. Pe
această linie, un coleotivjde in­
gineri din cadrul Trustului mi­
c r i / în r e g i u n e a n o a s t r ănier din Deva, a propus expe­
rimentarea Unor metode noi_ de
exploatare, de o productivitate
mult mai mare. /A cest _stuciiu
constituie consecinţă propuneri­
lor muncitorilor ele la exploată­
rile tutelate ele jru s t, care în
şedinţele de producţie au cerut
schimbarea metodelor de exploa­
tare şi Introducerea mai largă
a. mecanizării.
Propunerile făcute de munci­
tori şi-au găsit aplicabilitatea
prin trecerea la experimentarea
de noi metode la minele Deva.
şi Ruşohifă.
Pentru 'asigurarea jd inamicii
producţiei, cerută de directivele
Gongresujuijal îl-leăjă! P.M.R..
s -ă ti studiat posibilităţile ele
schimbare a metodelor actuale
Produse agricole
co n tra ctate cu statul
ln dorinţa dc a contribui la asigu­
rarea fondului centralizat de produse
agricole al statului, colectiviştii şi în­
tovărăşiţi! din oraşul Alba tulia au
hotărît recent să contracteze cu sta­
tul mari contităţi de produse.
De pildă, colectiviştii de la G.A.C.
„Unirea“, au contractat 11.000 kg.
grîu, 12.000 kg. porumb, 10.500 kg,
cartofi, 4.100 kg. floarea-soarelui şi
alte produse.
M em brii întovărăşirii „Horia, Cloşca
şi Crişan“ din aceeaşi localitate, au
contractat, la rîndul lor, 33.000 kg.
grîu, 34.000 kg. porumb, 6.000 kg. car­
tofi şi 2.000 kg. floarea-soarelui.
Exemplul lor a fost urinat şi de
membrii întovărăşirii „Mureşana“ din.
cartierul Partoş care au contractat
1O.0BO kg. grîu, 9.000 kg. porumb.
1.000 kg. floarea-soarelui şi 2.000 kg
cartofi.
M. BOLDURA
P. TOMA
corespondenţi
Vineri 5 februarie 1960
de exploatare,
cu altele de mai
Deiva mare productivi­
tate, asupra a-
Prin aplicarea acestor metode
se asigură posibilitatea de ex­
tracţie a zăcămîntului în pro­
porţie de 90-95 la sută şi înlă­
turarea în mare măsură a cau­
zelor pierderilor mecanice de mi­
nereu. De asemenea, prin lun­
girea fronturilor la 30—40 m.
şi prin • aplicarea unei mecani­
zări mai înaintate — transpor­
toare SÎR 30 pentru transport
în abataje, maşini de rămbleat,
stîlpi de fier pentru susţinere
•— capacitatea de producţie a
unui front la fiecare din meto­
dele arătate, se măreşte consi­
derabil faţă de metoda1 actuală.
Concentrarea lucrărilor de a-
Eateire' pe' un singur orizont şi
mecanizarea operaţiunilor' de
transport, asigură prin tiecăre
metoda enunţată- mai sus. o
creştere a productivităţii — după
puţin 50 la sută faţă de me­
todă 'actuală.
Sisternafizapea îuofărîiîor de
deschidere şi pregătire, creşte­ Piesa „Platon Grecet“ ’de AL
rea productivităţii şi înlocuirea
în mare parte ă susţinerii cu
lemn în abataje, prin stîlpi me­
talici recuperabili, asigură şi re­
ducerea preţului de cost.
Sarcinile de seamă trasate mi­ via Pinous.
nerilor noştri vor fi cu sigu­ Rolurile sînt deţinute de ac­
ranţă duse la îndeplinire. Pen­
tru aceasta este nevoie ca în
luptă pentru promovarea' noului
să se încadreze toate colectivele
de mineri din Industria extrac­ lor începând cu data de 20 fe­
tivă. bruarie a.c.
-ase-
Oţel peste plan
Ieri dimineaţă, oţelarii
secţiei O.S.M. nr. 2 au fă­
cui bilanţul primelor trei zi­
le din luna februarie: 943
tone oţel produs peste sar­ 20.000 lei pentru cumpărarea
cinile de plan. Totodată, el de vite mari.
au constatat că indicele de
utilizare al cuptoarelor a
crescut la 9,40 tone pe m.p.
de vatră cuptor.
In acelaşi timp, colectivul
otelăriei Martin nr. 1 a pro­
dus în afara planului 505
tone oţel, ceea ce constituie
un remarcabil succes.
>Autocamionul colectivei
Zilele trecute, In gospodă­
ria agricolă colectivă din
satul Mărtineşti, raionul O-
râştie, a fost bucurie mare.
Din veniturile realizate prin
contractarea cu statul — în
anul 1959 — a unor canti­
tăţi înseninate de produse a-
gricole şi din avansurile pri­
mite anul acesta pentru con­
tractele încheiate, colectiviş­ minat zilele trecute finisajul
tii şi-au cumpărat un auto­
camion. „Steagul roşii". Ieri,
autocamionul a pornit in pri­
ma sa cursă de roda]. *
Pentru sporirea
şeptelului
Pentru sporirea şepieluUii, rilor locatari ai celor două
proprietate comună, colecti­ blocuri. Printre noii locatari
viştii din Silvaşu Superior; . se -numără salariaţi ai Trus­
şi- cei din Silvaşu Inferior, tului 'minier, Întreprinderea
raionul Haţeg, au hotărît să Bampototi, uzina . electrică,
cumpere în acest, an mai mul­ U.R.C.M. şi alţii.
te animate clecit în anii tre- In cursul anului, trecut, în
cuţi. oraşul Deva au fost date în
In acest scop colectiviştii folosinţă 155 apartamente.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
t7VN/VS
Lăcătuşul Odavian Pu­
iuţ, lucrează la secţia a
Il-a vagoane de la Atelie­
rele C.P.R. Simeria. Avind
bogate cunoştinţe profe­
sionale şi organizîndu-şi
bine lucrul, el îşi depăşeş­
te lunar norma cu 17-18
la sută.
A 7-a premieră
a stagiunii
Gomeiciuc va . constitui viitoa-
,rea premieră a ' Teatrului de
stat „Valea Jiului“', Direcţia de obţinute în ultimele luni ale a-
scenă a spectacolului este asi­
gurată de Ioan Petrowicî, ¦ iar
scenografia este semnată de Li-
torii Ion Pav.vlescu, Ana Goldă,
Cristian 'Niculesou şi alţii.
„Plafon Orecet“ este a 7-a
premieră a stagiunii curente şi
îşi va începe seria spectacole­
din Silvaşu Superior, au ri­
dicat. ieri de la Banca agri­
colă din Haţeg un împrumut
de 50.000 lei, pentru a-'şi
cumpăra oi, iar cei din Sil­
vaşu Inferior au ridicat
Instrumente medicale
De la Cenirofarm Deva
au. fost trimise ieri în mai
multe unităţi sanitare din re­
giunea noastră mai multe
instrumente şi aparate sani­
tare. Astfel, în raionul Brad
a fost trimisă o trusă sani­
tară pentru autopsii, iar pen­
tru Spitalul unificat din ora­
şul Deva, un oscilometrii
Pachon. Tot ieri a început
dotarea cu articole stomato­
logice a sanatoriului. T.B.C.
din Geoagiu.
Apartamente
date în folosinţă
Constructorii_ de pe . şan­
tierul oraşului Deva .au ter­
a încă două blocuri cu 6 a-
partamente din cvartalul de
pe strada Aurel Vlaicu.
După recepţia construcţiei,
ieri, Comitetul executiv al
Sfatului popular orăşenesc
Deva a dat repartiţii viito­
4 pagini 20 bani
Cm aceleaşi agregate, metal mai mult şi mai fo.tanî
Cînd nu se acordă sprijinii! necesar
in luna septembrie anul tre­
cut, la temlinoiruil de 650 mim.
de la Hunedoara au început pro­
bele la cald. Puţin după aceea,
au fost laminate primele lin­
gouri. Bucuria a tost generată,
mat ades că în timpul răm:as
pînă Ia încheierea anului toate
lucrurile au mers bine, laminîn-
dii-se însemnate cantităţi de
.blumuri.-
¦ Acest prim succes i-a tăcut
pe lam inatcoi hunedoreni.' să
primească ou încredere sarejimiile mm. este mecanizat ? Or se ştie
trasate de plenara G.G. al
P.M.p. din deoejmbrie 1959. De
aceea', pe lingă asigurarea dată
partidului că vor duce la în­
deplinire sarcinile primite, s-au
ălngaijat să producă peste pilan
10.000 tone laminate. Angaja­
mentul e pe deplin realizabil
dacă ţinem seama de succesele
nuiui trecut de’ acest' tânăr co­
lectiv. Din noul an s-a’ scurs
o dună de' ziile. Realizările ob­
ţinute sînt însă sub aşteptări.
Ge se petrece - cu aicest tânăr
colectiv ?
S-a muncit prea puţin
cu oamenii î
Conducerea Combinatului si­
derurgic din Hunedoara are o bo­
gată experienţă în lupta pentru
învingerea greutăţilor ce' se . i- jinit mai mult şi mai eficace.
vesc la darea în folosinţă a noi­
lor agregate. Ca şi în alte o-
cazii similare, şi de astă dată
s-au luat măsuri de pregătire
a cadrelor care urmau să ma­
nevreze noul laminor. Au tost
trimişi mulţi oameni la specia­
lizare, s-au organizat cursuri de
instruire, s-au ţinut conferinţe
etc. Cu toate acestea, conduce­
rea laminorului de 650 mm. .a-
tirmă că se simte destul de
mult lipsa unui grad de califi­
care a oamenilor corespunzător
tehnicităţii agregatului. De fapt, narea laminorului — demon­
pot- fi întâlnite două aspecte: pe strează acest lucru. Prin urma­
de o parte oameni pricepuţi la
linia de laminare, iar p'e de al­
ta. oameni cu o slabă oalitâca-
re, sau pur şi simplu necalifi­
Organizaţie de bază A.V.S.A.P. fruntaşă
Printre cele mai bune orga­
nizaţii de bază A.V.S.A.P. de la
uzina „Victoria“ Gălan, se nu­
mără şi aceea a secţiei montai.
Recenta adunare generală a
organizaţiei de bază A.V.S.A.P.
din această secţie a scos în e-
videnţă faptul că faţă de anul
trecut, numărul membrilor ei
a crescut cu încă 26, că orga­
nizaţia se găseşte la zi cu co­
tizaţiile si că, bilanţul unui an
de activitate este- destul de îm­
bucurător. In secţie, spre exem­
plu, au tost schimbate 6 foto­
montaje cu aspecte din viaţă
p!@nas*ă áe itiefilsfer»© j
a iaa©i®ăsail©s* irafiSmpii tS^e^efaissi
şi s t u d e n ţ i l o r u m ţ ă r i l e EPegisanii
şi H ă rii
Joi dimineaţă, la Casa de
cultură a studenţilor „Grigore
Preoteasa" din Bucureşti, a a-
vut loc şedinţa plenară de în­
chidere a lucrărilor întâlnirii ti­ Adriatice.
neretului şi studenţilor din ţă­
rile regiunii Balcanilor şi Mării
Adriatice.-
A prezidat Virgil Tro’fin, prim- grec din partea partidului libe­
secretar ăl C.G. ăl U.T.M.
La deschiderea şedinţei dele­
gaţii ’ au ascultat cuvîntul de
salut al domnului Stamatis
Merkuris, deputat, fost ministru,
preşedintele mişcării pentru în­
ţelegere balcanică din Grecia,
invitat de onoare a! întîlnirii ti­ laborare şi bună vecinătate, de
neretului şi studenţilor din ţă­
rile balcano-adriatice.
La discuţii pe marginea ra­
portului generai au luat cuvîn­
tul Milos Nicolici. membru al
Prezidiului C.C. al Tineretului
Popular din Iugoslavia, şi Luca
Valdesa, reprezentant al Fede­
raţiei tineretului comunist ita­
lian.
După încheierea discuţiilor,
Luca Valdesa, preşedintele co­
misiei de redactare a documen­
telor finale ale întîlnirii, a in­
format adunarea despre activi­
tatea pentru elaborarea acestor
documente, care au fost supu­
se apoi spre aprobare.
Intr-o atmosferă de puternic
entuziasm, participanţii la în-
tîlnire au adoptat în unanimi­
tate : Apelul adresat tinerilor
şi tinerelor, studenţilor şi stu­
dentelor din regiunea Balcani­
lor şi Mării A driatice; Scri­
soarea către guvernele din ţă­
rile balcano-adriatice, care va
caţi, la ajustaj. Gum s-a ajuns
la această situaţie ?
In primul rînd, datorită fap­
tului că unele cadre de condu­
cere (printre care şi şeful gru­
pului de laminoare, tov. ing.
Văzdăuţeanu) au considerat că
fa’ ajusta j n u -e nevoie de oa­
meni calificaţi. De faptul că
poziţia aceasta1este greşită s-au
convins şi cei în cauză. Şi cum
ar putea îi altfel, de vreme ce
ajustiajuil laminorului de 650
că mecanismele nu pot ti ma­
nevrate de oameni oare nu le
cunosc îndeajuns. De altfel, în­
săşi organizarea lucrului lasă
de dorit în acest sector, lamina­
tele depozitîndtf-se la voia în­
tâmplării, ceea ce duce la ma­
nevrări inutile, la irosire de
timp şi în ultimă instanţă, la
încetinirea ritmului de lamina­
re. De slab'a organizate a lu­
crului se taC vinovate şi cadre­
le tehnice, care nu actordă su­
ficient sprijin echipelor de mun­
citori în aiceâistă direcţie.
In al doilea rînd, de slab'a ca­
lificare a oamenilor se fac vi­
novate şi organele sindicale, oa­
re n-au acordat atenţia cuvenită
acestei probleme. Un colectiv
tânăr, cum este cel ele la lami­
norul de 650 mm. trebuie spri­
Trebuia tăcută o justă repartiţie
a oamenilor pe locuri 'de muncă
şi schimburi, avînd drept ghid
şi calificarea profesională. In
realitate, lucrurile stau altfel.
Majoritatea oamenilor cu bună
pregătire lucrează în schimbul
de dimineaţă, fapt care a dus
ca în celelalte schimburi
să se obţină rezultate ne-
mulţumitoare. De altfel, însuşi
numărul mare de defecţiuni în­
registrate în schimbul de noapte
— a căror urmare a fost staţio­
re, nu s-a creat baza schimbu­
lui de experienţă între oameni,
trecerea calificării de la om lă
om.
In al treilea rînd, deficienţe­
A.V.S.A.P., s-au ţinut 4 confe­
rinţe pe teme privind dragostea
ţaţă de patrie, doi membri din
organizaţie au obţinut carnete
de conducere auto etc.
Adunarea generală a membri­
lor A.V.S.A.P. de la secţia mon­
taj a scos în evidenţă aportul
deosebit adus de instructorii'
voluntari Romulus Mateaş şi Pe­
tru Nandrea cît şi a tovarăşi­
lor Garol Frenţoni şi Sebastian
Corpade, în activitatea organi­
zaţiei.
I. GRAŞGA
corespondent
însoţi apelul, şi recomandări pri­
vind dezvoltarea colaborării din­
tre tineretul şi studenţii din ţă­
rile regiunii Balcanilor şi Mării
Cuvîntul de închidere ăl In-
tîlnirii a fost rostit dé Nikolaos
In'dzes, deputat în parfamen-tut
ral.
Tinerii participanţi fa întâlni­
re au manifestat îndelung pentru
pace şi prietenie, exprimând vo­
inţa fermă a tinerei generaţii
din această parte a lumii de a
dezvolta continuu relaţiile de co­
a transforma zona Balcanilor
şi a Mării Adriatice într-o zonă
a păcii, denuclearizată, de a
contribui la apărarea păcii în
lumea întreagă.
Tot în cursul dimineţii, la
Casa de cultură a studenţilor din
Capitală, a avut Ioc o întâlnire
prietenească între delegaţiile ti­
neretului şi studenţilor din R.P.
Albania şi R.P. Bulgaria.
* rea de cît mai mult fier vechi
'Joi la amiază, la palatul Ma­
rii Adunări Naţionale a R. P.
Române, reprezentanţii grupuri­
lor şi mişcărilor de tineret din
ţările regiunii Balcanilor şi Mă­
rii Adriatice au înmânat preşe­
dintelui prezidiului Marii Adu­
nări Naţionale al R. P. Romîne,
Ion Gheorghe Maurer, apelul şi
celeafte documente adoptate de
întâlnirea tineretului şi studenţi­
lor din ţările .regiunii Balcani­
lor Mării Adriatice.
(Agerpres).
le legate de calificarea oameni­
lor se datoresc modului necores­
punzător în care munceşte cor­
pul tehnico-inginereso. Se ştie
că un maistru sau un inginer
poartă pe umeri răspunderea în­
deplinirii sarcinilor de' plan.
Pentru aceasta este. nevoie ca
maiştrii şi inginerii să stea mai
mult timp alături de muncitori,
să-i îndrume, să-i. ajute efectiv
la_ înlăturarea deiicienţeigf. Din
păcate, la laminorul de 650 mm.
sînt maiştri şi ingineri care nu
tac acest lucru. Aşa, de pildă,
maiştrii Remus Trif, Tiberiu Igna
şi inginerul Mihai Giobea, nu
tac eforturi pentru a se ridica
la nivelul sarcinilor posturilor
pe care le deţin.
La laminoruj 'de 650 mm. se
manifestă şi un alt aspect ne­
gativ. Este vorba 'de lipsa de
colaborare între schimburi. Nu­
mai aşa se explică faptul că
schimburile nu se predau în
condiţii optime de lucru, că pa­
turile de răcire rămîn pline de
I4g. N. ANDRONACHE
(Continuare in pag. Ul-a)
La casa pionierului rdin De va funcţionează şi un cerc foto­
grafic. Pionierii înscrişi la acest cerc învaţă cum să fotografie­
ze şi să lucreze pozele în laborator. Şi după cum se vede
(fotografia de faţă a fost lucrată de pionieri), cercul foto
face progrese.
în clişeu P io n ierele 'Anuţa Pleacă şi 'Eugenia, Miheţ în
plină activitate, în laboratorul cercului micilor fotografi.
Scuster Martin este cel meii
bun frezor din secţia scidărie
a C.S. Hunedoara. Calitatea lu­
crărilor executate de el, cît şi
perseverenţa cu care nmnceşte,
sînt apreciate de întregul co­
lectiv al secţiei.
.—o—^
pvechi pentru
Contribuţia minerilor
din Gheiar
'Aflînd de chemarea oţelorilor,
hunedoreni adresată ceferişti­
lor din Simeiia, pentru colecta­
necesar sporirii producţiei de
oţel, colectivul întreprinderii m i­
niere din Gheţar a răspuns cu
entuziasm. Ca-urmare, in cursul
lunii 'ianuarie, s-au stri-ns mai
mult de 40 tone fier vechi, care.
urmează să fie expediat.
In acţiunea de colectare a
fierului vechi s-au evidenţiat
brigăzile conduse de Ioan Tur­
ca, Iosvf Puvach şi 'Aurel Toma.
TRAIAN STĂNGIOI
corespondent’
Angajament depăşit
In cursul anului trecut, m un­
citorii întreprinderi de industrie
locală „Horid“ din Alba lulia
au colectat şi trimis oţelăriilor
peste 6.000 kg. fier vechi.
Recenta chemare a oţetarilor
hunedoreni adresată ceferiştilor
din Simedia, a găsit un larg
ecou şi în rîndul muncitorilor
din întreprinderea „Horia". Ast­
fel, în luna .ianuarie, ei au co­
lectat şi predat un vagon de
deşeuri 'de sîrmă şi tablă, iar
pentru luna februarie, tinerii
s-au angajat să mai predea încă
3.000 kg. deşeuri din fier vechi.
Recent, muncitorii secţiei tăcă-
tuşerie II au mai colectat şi ba­
lotat încă 2.000 kg. deşeuri de
tablă şi sîrmă, cei de la sec­
ţia lăcătuşerie I 1.000 kg. de­
şeuri de tablă, iar secţia meca­
nică a colectat peste 1.500 kg.
fier vecHi. Deci, angajamentul
luat pentru luna - februarie, a
fost 'depăşit cu. 1.500 kg.
ELENA MOISESGU
corespondentă