Page 14 - 1960-02

^ag. 2
Patriotismul so cia list şi
Am arătat în primul capitol, că pa­
triotismul socialist se împleteşte indi­
solubil cu internaţionalismul proletar,
ele fiind două aspecte fundamentale
inseparabile ale luptei de clasă împo­
triva burgheziei.
Termenul de „Internaţionalism“ pro­
vine din cuvintele latine „inter“ şi
„naţio", primul însemnînd „între“ iar
al doilea „popor“, internaţionalism
însemnînd deci „între popoare“.
.Marx şi Engels, lansînd în „Ma­
nifestul Partidului Comunist“ lozin­
ca „Proletari din toate ţările uniţi-vă“;
au subliniat că internaţionalismul pro­
letar este o trăsătură esenţială a con­
cepţiei despre lume a Partidului Co­
munist. In capitolul „Proletari şl co­
munişti“ ei scriau : „Comuniştii se
deosebesc de celelalte partide proleta­
re numai prin aceea că, pe de o par­
te, în diferitele lupte naţionale ale
proletarilor, ei scot în evidenţă şi sus­
ţin interesele comune, independente de
naţionalitate' ale întregului proletariat;
pe de altă parte, prin aceea că pe
diferitele trepte de dezvoltare ale luptei
dintre proletariat şi burghezie, ei repre­
zintă întotdeauna interesele mişcării
în totalitatea ei“ (Marx-Engels ope­
re alese, vol. I. ed. II. E.S.P.L.P.
1955 pag. 24).
Ei au arătat că chiar dacă nu prin
conţinut, totuşi prin forma sa, lupta
proletariatului împotriva burgheziei
esté mai întîi o luptă naţională —
'dat fiind că proletariatul din fiecare
ţara trebuie să termine în primul rînd
cu burghezia din propria sa ţară. Prin
esenţă sa, lupta revoluţionară a pro­
letariatului împotriva burgheziei, are
tin caracter international. De aceea,
una din condiţiile fundamentale ale
victoriei proletariatului asupra burghe­
ziei o constituie îmbinarea justă a
sarcinilor naţionale ale mişcării mun­
citoreşti din fiecare ţară cu sarcinile
Internaţionale ale mişcării muncitoreşti
'din întreaga Iunie, înfăptuirea sarci­
nilor naţionale constituind parte In­
tegrantă şi subordonată sarcinilor ge­
nerale ale mişcării muncitoreşti inter­
naţionale.
Internaţionalismul prolétar esté Tdëo-
fdgia solidarităţii internaţionale a cla­
sei muncitoare împotriva robiei capi­
taliste, pentru libertate, pace, democra­
ţie. şi socialism.
Internaţionalismul proletar îşi are
ORIGINEA în însăşi interesele de ola-
să ale proletariatului, el fiind generat
de condiţiile de viaţă şi muncă ale
clasei muncitoare. Situaţia economică
a muncitorilor, locul lor în sistemul
producţiei sociale, sînt determinate în
toate statele burlgheze de dominaţia
capitalului asupra mijloacelor de pro­
ducţie şi a muncii salariate.
Situaţia de salariat a muncitorilor
are deci un caracter internaţional.
Internaţionalismul proletar îşi are
originea şi în faptul că burghezia in­
ternaţională este unită în lupta ei pen­
tru înăbuşirea mişcării muncitoreşti
revoluţionare şi a mişcării de elibe­
rare a popoarelor coloniale, pentru
menţinerea şi întărirea exploatării ca­
pitaliste.
Lenin spunea: „Alianţă generală ă
imperialiştilor din toate ţările, care
stă la baza alianţei capitaliste eco­
nomice, alianţă firească şl inevitabilă
pentru apărarea capitalului, care nu
cunoaşte patrie, a dovedit prin nume­
roase episoade inari şl importante din
istoria mondială că mal presus de in­
teresele patriei, ale poporului şi mai
presus de orice, capitalul pune ocro­ tul că păstrîndu-şi întreaga sa im­ turii marxist-leniniste şi lupta împo­ del de internaţionalism, el cuprinzînd tire la proces, scria în numele inte­ milii din Dobra au constituit — la încă 36 cereri de primire in gospo­
tirea propriei alianţe a capitaliştilor portanţă de principiu fundamental al triva oricăror încercări de denaturare în rîndurile sale cei mai buni oameni lectualităţii progresiste din lumea în­ îndemnul comuniştilor — gospodăria dărie. Astfel, colectiva are in prezent
din toate ţările împotriva oamenilor întregii mişcări muncitoreşti interna­ ă ei, este o sarcină vitală pentru în­ ai muncii de diferite naţionalităţi..
muncii“. (V. I. Lenîri, opere, voi. 27 ţionale, internaţionalismul proletar de­ tărirea unităţii şi coeziunii partidelor
E.S.P.L.P., 1955, pag. 349).
Din cele de mai sus rezultă limpe­ LOR DINTRE STATELE SOCIALIS­ întreagă.
de NECESITATEA ca acţiunii unite
pe plan internaţional a claselor ex­
ploatatoare, muncitorii să-i opună so­
lidaritatea' lor internaţională, lupta
pentru întărirea acestei solidarităţi, în
vederea atingerii scopului final comun :
înlăturarea exploatării omului de că­
tre om şi a construirii societăţii co­
muniste.
Luptînd în propria ţară pentru do-
borîrea exploatării, proletariatul din
ţara respectivă dă lovituri puternice
întregului capitalism internaţional. In
această luptă el nu acţionează insă
izolat, ci e sprijinit de solidaritatea
muncitorilor din celelalte ţări. El luptă
şi prin lupta sa ajută proletariatul
mondial să se elibereze, iar proletaria­
tul din toate ţările, la rîndul său, îi
sprijină lupta.
Afirmarea acestei unităţi a inte­
reselor şi sarcinilor clasei muncitoa­
re dintr-o ţară, cu interesele şi sarci-
nile muncitorilor din toate ţările, con­
stituie drumul cel mai sigur spre vic­
toria proletariatului internaţional.
încă înainte de victoria AAarii Revo­
luţii Socialiste din Octombrie, Lenin
spunea : „Noi luptăm nu numai pen­
tru victoria socialismului pentru noi,
nu numai pentru ca copiii noştri să-şi
amintească de capitalişti şi moşiepi ca
de nişte monştri preistorici, r.oi luptăm
pentru ca; odată cu noi să învingă
muncitorii din întreaga lume“. (V. I.
Lenin — opere, voi. 18, ed. rusă, pag.
488). ,
Proletariatul rus a dat o pildă mă­
reaţă de internaţionalism proletar, cînd,
condus de partidul Gomunîst, a în* tanţilor partidelor comuniste şi mun- nalismului proletar consecvent. Este nizaţii de masă legale c a : „Amicii ră hotărîrea ultimei sesiuni a Sovie­ colectiviştilor care a avut Iod Ţe (o
făptuit Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie, a eliberat popoarele de pe
a şasea parte a globului din cătuşele
imperialismului. Revoluţia Socialistă
din Octombrie în esenţa -sa este ex­
presia cea mai înaltă a internaţiona­
lismului proletar. Ea a deschis prole­
tariatului din întreaga lume calea eli­
berării sociale şi naţionale de sub ju­
gul imperialismului.
Prin înfăptuirea revoluţiei socialis­
te şi crearea primului stat socialist
din lume, Partidul Comunist al Uniu­
nii Sovietice a devenit „brigada de
şoc“ a mişcării revoluţionare şi mun­
citoreşti mondiale. Oamenii muncii din
toate ţările au văzut şi văd în Marea
Revoluţie Socialistă din Octombrie şi
în succesele primului stat socialist din
lume un reazim puternic în lupta lor
împotriva burgheziei imperialiste din
propria ţară. La rîndul ei, muncito­
rimea din lumea întreagă a sprijinit
fînărul stat sovietic împotriva interven­
ţiei imperialiste şi blocadei economi­
ce organizate de statele capitaliste în
scopul de a sugruma în faşă primul
stat socialist. Muncitorii din ţările ca­ chezăşia principală a construirii cu
pitaliste au lansat în perioada anilor
1918—1919 lozinca internaţionalistă
„Jos tnîinile de pe Rusia sovietică“,
mulţi dintre ei luptînd alături de bol­
şevici împotriva intervenţioniştilor şi
gărzilor albe.
După victoria Marii Revoluţii Socia­
liste din Octombrie, ca urmare a victo­
riei leninismului asupra oportunismu­
lui în mişcarea muncitorească, într-o
serie de ţări s-au format partide co­
muniste. A luat naştere în acelaşi timp
sub conducerea lui Lenin, Internaţio­
nala a II l-a comunistă care a jucat
un rol deosebit de important în miş­
carea muncitorească revoluţionară din­
tre cele două războaie mondiale.
După apariţia în lume a primului
stat al muncitorilor şi ţăranilor, cri­
teriul principal, piatra de încercare a
internaţionalismului proletar a devenit
atitudinea faţă de Uniunea Sovietică,
ea reprezentînd reazimul mişcării mun­
citoreşti din toate ţările.
Conştientă de acest lucru, burghezia
Internaţională şi-a reînnoit atacurile
împotriva statului sovietic, declanşînd
prin hoardele fasciste cel de-al doilea
război mondial al cărui ţel final era
distrugerea . Uniunii Sovietice. Dar po­
poarele sovietice nu numai că şi-au eli­
berat patria de cotropitorii fascişti, dar
urmărind fiara fascistă, au zdrobit-o
în propriul ci bîrlog, elibcrînd de sub'
jugul hitlerist o serie de ţări din Eu­
ropa. Acest fapt a creat posibilitatea
forţelor revoluţionare interne din a-
ceste ţări de a răsturna puterea cla­
selor exploatatoare şl de a trece la
construirea unei noi orînduiri, orân­
duirea socialistă.
-k
Ca urmare a revoluţiilor populare
care au avut loc într-o serie de ţări
din Europa şi Asia, au apărut noi
state socialiste care împreună şi în
frunte cu Uniunea Sovietică, formea­
ză marele lagăr al socialismului. A
luat naştere sistemul mondial al so­
cialismului, opus sistemului mondial
capitalist. Socialismul a ieşit din ca­
drul unei singure ţări, el devenind un
sistem mondial, iar capitalismul a în­
cetat pentru totdeauna de â mai fi un
sistem mondial unic.
In aceste condiţii, internaţionalismul
proletar a căpătat un conţinut mai
bogat şi forme mai noi de manifes­
tare.
ELEMENTUL NOU îi constituie fap­
vine în acelaşi timp baza RELAŢII­ comuniste şi muncitoreşti din lumea nostru, călăuzit de principiile interna­ poporului romîn, de care noi, ca şi măseseră in afară, priveau munca co­ de lămurire pentru atragerea de noi
TE, relaţii de colaborare şi ajutor re­
ciproc tovărăşesc.
In aceste condiţii noi, criteriul fun­
damental, piatra de încercare a inter­
naţionalismului proletar devine atitu­
dinea faţă de LAGĂRUL SOCIALIST
ÎN FRUNTE CU UNIUNEA SOVIE­
TICA, faţă de întărirea continuă a u-
nităjii acestui lagăr.
Rolul istoriceşte format al Uniunii
Sovietice şi al P.C.U.S. de centru al
mişcării muncitoreşti internaţionale,
locul de frunte ce-l deţine în cadrul
lagărului socialist, nu ştirbesc întru
nimic deplina egalitate în drepturi a
partidelor comuniste şi muncitoreşti,
caracterul de sine stătător al politicii
pe care fiecare partid comunist o ela­
borează prin aplicarea conform speci­
ficului fiecărei ţări a tezelor universal
valabile ale marxism-leninismului.
Uniunea Sovietică s-a situat Ia loc
de frunte prin cei peste 40 de ani de
experienţă istorică în construcţia so­
cialismului. Clasa muncitoare din ţă­
rile de democraţie populară şi-a în­
ceput propria experienţă nu pe un
teren gol, ci a avut posibilitatea să
înveţe din marea experienţă de con­
ducere a clasei muncitoare din Uniu­
nea Sovietică, fapt prin care aceasta
şi-a dobîndit recunoştinţa deplină a
întregii, mişcări muncitoreşti.
13AZA RELAŢIILOR dintre ţările sis­
temului mondial socialist şi' a relaţii­
lor dintre partidele comuniste şi mun­
citoreşti o constituie principiile mar­
xism-leninismului şi ale internaţiona­
lismului proletar.
In Declaraţia Consfătuirii reprezen­ oamenii muncii în spiritul internaţio­ organizat şi condus o serie de' orga­ tărîm. Uri exemplu strălucit îl ofe­ site in G.A.C, 'Adunarea generală |j tori din sat.
DRUMUL SOCfALTSMUEUT Nf. 1591
proletar
11. Internaţionalismul proletar tului Suprem de a reduce din nou e- vorul bogăţiei şl tăriei patriei noastre.
fectivele forţelor armate ale U.R.S.S. Organizaţiile de partid sînt chemate
citoreşti ce a avut loc la Moscova în cunoscută poziţia partidelor comuniste U.R.S.S.“, „Comitetul antifascist al Proletariatul din lumea întreagă ve­
de în aceste acţiuni o demonstrare a ca prin organizarea activităţii cultural-
noiembrie 1957 se arată că statele so­ şi muncitoreşti printre care şl a par­ femeilor" etc. cu scopul de a apăra uriaşei forţe a lagărului păcii şi so­ educative, orientarea şi controlul con­
cialismului şi strîns unit sub conduce­ ţinutului acesteia, să-şi aducă con­
cialiste sînt unite într-o comunitate tidului nostru, faţă de naţionalism şi interesele celor ce muncesc din ţara rea partidelor comuniste şi muncito­ tribuţia la educarea patriotică şi in­
reşti, păşeşte ferm pe calea realiză­ ternaţionalistă a oamenilor muncii din
unică prin faptul că au păşit pe calea curentele şovine. noastră împotriva exploatării burghe- rii sarcinii sale internaţionaliste de regiunea noastră. Ele trebuie să cul­
făuritor al unei societăţi lipsite de ex­ tive cu multă grijă mîndria pentru
comună a socialismului, că orînduirea Reversul naţionalismului burghez zo-moşiereşti, împotriva fascismului şi ploatare, a societăţii socialiste. tradiţiile revoluţionare, progresiste al«
a războiului antisovietic. poporului nostru, să educe oamenii
lor social-economică şi puterea lor de este cosmopolitismul. k muncii în spiritul dragostei frăţeşti
Lucrările Congresului al V-lea al Desfăşurarea construcţiei socialiste faţă de patrie, faţă de partidul nos­
stat au o esenţă de clasă comună, prin Cosmopolitismul propagă atitudinea P.C.R. au pus un accent deosebit pe a ţării pune în faţa organelor şi or­ tru şi încercaţii săi conducători, să
sarcina apărării revoluţionare a ganizaţiilor noastre de partid sarcina aprindă în inimile oamenilor muncii
nevoia de sprijin şl ajutor reciproc, dispreţului faţă de propriul popor, faţă U.R.S.S., împotriva pregătirilor cri- legării strînse a educării patriotice a mîndria de sfăpîni ai unei patrii li­
¦minale de război ale imperialiştilor. oamenilor muncii cu rezolvarea pro­ bere şi fericite.
prin comunitatea de interese şi ţeluri de tradiţia, cultura şi limba naţională, Congresul a subliniat că războiul con­ blemelor practice ale construcţiei socia­
în lupta împotriva imperialismului, pen­ neagă capacitatea creatoare a poporu­ tra Uniunii Sovietice va fi totodată liste, pentru a spori în acest fel efi­ Organizaţiile noastre de partid tré-
războiul nemijlocit contra clasei mun­ cienţa şi rolul activ ai patriotismului bule să educe masele în spiritul vigi­
tru victoria socialismului şl comunis­ lui, propagînd ploconirea faţă de pu­ citoare din Romînia şi că apărlnd în viaţa statului nostru. Trebuie sti­ lenţei revoluţionare, a luptei intran­
Uniunea Sovietică, masele muncitoa­ mulate forţele creatoare ale poporului sigente faţă de orice manifeştări şi
mului, prin ideologia comună mar- tredul mod de viaţă burghez. re din Romînia se apără pe ele în­ muncitor în vederea folosirii rezerve­ reminiscenţe ale ideologiei burgheze,
xism-leninisnml. sele, apără interesele lor zilnice, inte­ lor şi posibilităţilor ce există în in­ înarmîndu-i temeinic cu ideologia mar*
Cosmopolitismul este o armă de luptă resele lor vitale şi istorice. Congre­ dustrie şi agricultură în scopul reali­ xist-leninistă, ideologia internaţiona­
Unitatea strînsă, coeziunea ţărilor a cercurilor monopoliste împotriva in­ sul a arătat că aceasta este una din zării şi depăşirii sarcinilor trasate de lismului ¦proletar.
socialiste, constituie chezăşia sigură a dependenţei naţionale a popoarelor, de sarcinile centrale ale partidului. Lupta plenara G.G. al P.M.R. din 3-5 decem­
independenţei naţionale şi suveranită­ dezarmare a acestora în faţa expan­ clasei muncitoare din Romînia condu­ brie 1959. Ele trebuie să cultive în rîndurile
ţii fiecărei ţări socialiste, constituie siunii lor economice, politice şi mi­ să de P.C.R. împotriva pregăjtirii Explicînd muncitorilor că prin ri­ oelor ce muncesc dragostea frăţească
litare, un mijloc ideologic de înrobire războiului antisovietic constituie un dicarea productivităţii muncii, reduce­ faţă de ţările lagărului socialist în
succes a socialismului în aceste ţări. economică şi politică a popoarelor ajutor internaţionalist dat de către cla­ rea preţului de cost şi realizarea de frunte cu U.R.S.S. să popularizeze suc­
sa muncitoare din ţara noastră, primu­ economii, fiecare din ei aduce o con­ cesele şi lupta lor pentru construcţia
O deosebită importanţă în cimenta­ libere. Propagînd ideia unui „guvern lui stat socialist din lume. tribuţie directă la întărirea economică societăţii noi socialiste, să stimuleze
a patriei şl la construirea orîndurii spiritul de solidaritate cu lupta dreap­
rea unităţii de monolit, a întăririi for­ mondial", imperialismul tinde să adoar­ Un exemplu profund de internaţio­ socialiste în ţara noastră, o contribu­ tă a proletariatului' din întreaga lume.
nalism, l-a constituit sprijinirea lup­ ţie însemnată Ia întărirea lagărului
ţei şl tăriei ţărilor lagărului socialist mă vigilenţa popoarelor, să sădească tei proletariatului din ţara noastră de socialist, organizaţiile noastre de par­ Orientînd munca educativă pe acest
către clasa muncitoare din U.R.S.S. tid vor face în mod practic educarea făgaş, organizaţiile noastre de partid
îl au relaţiile de colaborare prieteneas­ în rîndul lor ideologia trădării pa- şi proletariatul din ţările capitaliste lor patriotică şi internaţionalistă. trebuie să imprime în conştiinţa ma­
în timpul grevelor din 1933 şi a pro­ Ele trebuie să lupte consecvent ca selor convingerea că orice succes ob­
că şi ajutor reciproc frăţesc dintre Iriei şi intereselor naţionale. cesului intentat conducătorilor parti­ prin munca de educare patriotică şi ţinut de fiecare muncitor, colectiv de
dului nostru, arestaţi cu prilejul aces­ internaţionalistă să dezrădăcineze tot muncă sau uzină, orice succes obţi­
ele. Este cunoscut imensul ajutor a- Atît cosmopolitismul cît şi naţiona­ tor greve. ceea ce frinează direct sau indirect nut de ţăranii colectivişti şi întovă­
cordat de Uniunea Sovietică ţărilor de lismul sînt incompatibile cu ideologia construcţia socialistă. Să creeze o răşiţi, orice cucerire a intelectualităţii
democraţie populară pentru dezvoltarea opinie de masă împotriva chiulangiilor, noastre legată de popor, în domeniul
lor economică. inlernaţionalismulul proletar. a atitudinii pasive şi înapoiate în păs­ ştiinţei, artei şi culturii, este o cără­
Burghezia recurge Ia tot felul de trarea avutului obştesc, proprietatea midă pusă Ia construcţia societăţii so­
socialistă fiind baza economică a orîn­ cialiste în ţara noastră, şi implicit
In' cadrul acordurilor economice e- mijloace de înşelare a maselor, şi la duirii noastre democrat-populare, iz- un sprijin direct dat luptei oamenilor
xistenie, Uniunea Sovietică livrează forţă în încercările ei zadarnice de a muncii de pretutindeni, pentru pace,
Chinei populare utilaj pentru construi­ abate masele muncitoare de la lupta democraţie şi socialism.
rea a 21Î mari obiective industriale. revoluţionară. Simţindu-şi pieirea ine- V. ANTONESCU
Ţării noastre i-a livrat utilaje pentru . vitabilă, imperialismul încearcă să
construirea unor mari obiective indus­ menţină psihoza războiului. Strădaniile
triale c a : laminorul de la Roman, cercurilor imperialiste se lovesc însă de
laminorul bluming şi cel de 650 mm.
din Hunedoara, şi altele, fabrica de an­
tibiotice din Iaşi etc. U.R.S.S. :a pus La Moscova, Ia Leningrad şi în al­
gratuit la dispoziţia ţărilor de demo­ te oraşe ale U.R.S.S. au avut loc
craţie populară peste 1.300 de pro­ mitinguri de protest împotriva sama­
iecte de construcţii industriale şi so- puternicul zid al solidarităţii Interna­ volnicei arestări a conducătorilor lup­
cial-culturale, documentaţie tehnică, ţionale al oamenilor muncii din lumea telor de Ia Griviţa. Muncitorii fe­
specialişti şi tehnicieni. Se construiesc întreagă. Strîns uniţi sub steagul in­ roviari din Birzula (important centru
obiective industriale în diferite ţări vincibil a! internaţionalismului proletar, feroviar al U.R.S.S.), au trimis mun­
socialiste în colaborare. In ţara noa­ oamenii muncii sub conducerea parti­ citorilor romîni o scrisoare în care
stră, cu sprijinul specialiştilor polo­ delor comuniste şi muncitoreşti, luptă scriau: „Vă trimitem salutul nostru
nezi, cehoslovaci şi germani, se con­ cu hotărîre pentru menţinerea păcii şi frăţesc, bolşevic şi vă urăm curaj în
struieşte marele combinat de prelucra­ victoria deplină a socialismului şi co­ lupta voastră ce o duceţi sub con­
re a stufului din deltă. Cu R.P. Bul­ munismului în lumea întreagă. ducerea P.6.R., în lupta contra ca­
garia, ţara noastră colaborează în do­ Internaţionalismul proletar caracte­ pitalului“. Cresc rîndurile organizaţiilor de partid
meniul dezvoltării eneregeticii, cu rizează şi activitatea partidului nos­ Unul din delegaţii sindicatelor fran­
R.P. Ungară în domeniul prelucrării
gazului metan etc. tru. încă din 1918, într-unul din ma­ ceze în cuvîntul luat la proces a de­
Incepînd cu 1956, colaborarea din­ nifestele editate de primele grupuri clarat : „Reprezint aci oficial 450.000 I. C. S. Hunedoara răşi. Ga membri de partid au fost pri­
tre ţările socialiste atinge o fază su­ miţi printre alţii, tov. Gheorghc Bă«
perioară a coordonării planurilor eco­ comuniste din ţară, se puteau citi de muncitori francezi... . Proletariatul ! ... ’ S ' . ' i : \ ¦• ' loi, instalator, Mihai Grivoiu, sudor,
nomiei naţionale, a cooperării şi spe­ Gonstantin Ghicoş, montor, iar în rîn­
cializării producţiei ţărilor socialiste rînduri înflăcărate care exprimau pu­ francez socoteşte de un interes vital îndrumate de către comitetul de dul candidaţilor'de partid tov. Gheor-
prin C.A.E.R. Coordonarea activităţii ghe Munteanu, strungar, Veto Tufan,
economice a ţărilor lagărului socia­ ternicele sentimente internaţionaliste ¦ pentru el luptele muncitoreşti ce se partid al întreprinderii, organizaţiile şofer, Lucian Popescu, inginer cori;
list prin acest organ internaţional, structor şi alţii. .
asigură de2ivoltarea forţelor de produc­ ale avangărzii proletariatului din ţara desfăşoară în Romînia. Scăderile de de b ază,de ,pe şantierele de construcţii
ţie, a puterii economice multilaterale Laminorul de 800 mm.
în fiecare ţară. noastră: „... E o d a t & ^ ^ |î n ||^ e ţ i r .,; salarii din.: Rpmlrija-"-.4l>Ljfeatlfluientâ ale I.G.S. Hunedoara, desfăşoară o
Organizaţia de bază din această
Deosebit de actuală e şl colabo­ tru noi să ne umplem^;Jjţijyrnă xje' cîn- . directă şi asupraj ^ c i ţ p r i l o r francezi. muncă permanentă pentru întărirea secţie acordă, o atenţie deosebită pri­
rarea internaţională a ţărilor lagăru­ mirii în partid în primul rînd a tine­
lui socialist în domeniul cercetărilor ţările revoluţionare ce virt dih răsă­ La solidaritatea ce se manifestă prin rînduritor partidului prin primirea de' rilor utemişti. In luna trecută, ca ur­
nucleare în vederea folosirii energiei mare a muncii depuse, au fost primiţi
atomice în scopuri paşnice. rit pentru că REVOLUŢIA POPORU­ aplicarea planului de asanare de la noi membri şi candidaţi. In rîndul în rîndurile candidaţilor trei dintre
cei mai merituoşi membri ai orga­
Trecerea U.R.S.S. la construcţia des­ LUI RUS E ŞI REVOLUŢIA NOAS­ Geneva, aici, ca şi acolo, ei înţeleg noilor membri şi candidaţi de partid nizaţiei U.T.M. din secţie. Aceştia sînt
făşurată a comunismului, înfăptuirea tov. loan Ionescu, fochist, secretar
planului septenal, vor avea o influ­ TRĂ. Impodobiţi-vă piepturile, munci­ şă răspundă prin solidaritate munci­ sînt primiţi muncitori direct produc­ ai organizaţiei de bază U.T.M. pe
enţă uriaşă asupra colaborării econo­ schimb, Florian Bolea, lăcătuş, Flo-
mice dintre ţările socialiste, contribuind tori, cu cocarde roşii, avîntaţi' pălă­ torească. Cerem aşa dar eliberarea tivi, cu vechime mai mare în cîmpul rea Teodor, lăcătuş, toţi muncitori
într-o măsură hotărîtoare la realizarea fruntaşi la laminorul de 800 mm.
unui puternic şi continuu avînt econo­ riile în văzduh, umpleţbl cu strigăte tovarăşilor noştri!".. muncii, fruntaşi în producţie şi ino­
mic al tuturor ţărilor din marea fa­
milie a statelor socialiste. de bucurie şi de victorie* pentru că Un manifest al C.C. ai P.C.R. din vatori, oameni care au dovedit prin
Una din cerinţele fundamentale ale VIITORUL CLASEI iMUNCITOARE martie 1934 scrie i ...„Diţi toate părţile activitatea lor de zi cu zi că sînt
internaţionalismului proletar îl con­
stituie întărirea coeziunii ideologice a DE PRETUTINDENI - SOCIALIS­ lumii, din Europa, America şi Africa, ataşaţi politicii partidului şi luptă pen­
mişcării muncitoreşti revoluţionare. în­
tărirea unităţii ideologice a mişcării MUL - SE ÎNFĂPTUIEŞTE“, (do­ din Franţa, Anglia, Gehoslovacia, Bul­ tru traducerea ei îh viaţă.
comuniste, apărarea purităţii învăţă­
cumente din Istoria P.C.R. 1917-1922, garia, Spania, Grecia, chiar din în- Datorită muncii susţinute depuse
în această direcţie de către organi­
volumul I — E.S.P.L.P. 1953 pag. 48)> şc.lăvita Germanie, din Canada, Sta­ zaţiile de partid, în cursul lunii tre­
In rezoluţiile sale, primul Congres tele Unite, din Argentina, din Maroc
al P.C.R. din mai 1921 şi.a exprimat şi Africa de Sud, milioane de munci­ cute, au fost primiţi în- rîndul mem­
solidaritatea sa faţă de cauza inter­ tori protestară şi cerură telegrafic şi brilor de partid 10 tovarăşi, iar în
naţionalismului proletar, arătînd că în scris eliberarea ceferiştilor. Aces­ rîndul candidaţilor de partid 11 tova­
proletariatul rus, înfăptuitorul Revo­ tui strigăt al proletariatului interna­
luţiei Socialiste din Octombrie, este ţional îşi alăturară glasul sute din cei
avangarda proletariatului mondial, şi mai mari învăţaţi şi scriitori ai
a trimis salut de solidaritate Interna­ lumii". (Documente din Istoria P.C.R. Creşte familia colectiviştilor
din Dobra
ţionalei Comuniste. 1934-1937 E.S.P.L.P. 1957, pag.114).
Prin octombrie 1958,. vreo 60 de fa• mijlocul lunii ianuarie, a ' confirmat
însuşi prin structura să, partidul Marele scriitor revoluţionar
nostru este — ca şi celelalte partide francez Henri Barbusse, într-o
comuniste şi muncitoreşti — un mo­ scrisoare căreia i s-a dat ci­
treagă : „Sîntem solidari cu bravii colectivă „Dr. Petru Grota". Cei ca- 206 familii. Comuniştii şi deputaţii
In întreaga sa activitate, partidul noştri tovarăşi, cu eroicii luptători ai re — dintr-un motiv sau altul — ră­ sfatului popular, continuă insă munca
ţionalismului proletar, a dus o luptă voi sîntem mîndri“. lectiviştilor cu interes dar şi cu o familii în G.A.C. Aşa se face că, nu­
Unitatea ideologică a ţărilor socia­ consecventă, necruţătoare, împotriva Ţara noastră a primit un puternic oarecare neîncredere. „Oare vor ob­ mai in ultima săptămină, un număi
liste şi în general a mişcării comu­ oricăror manifestări şovine, naţionalis­ ajutor internaţionalist prin sprijinul ţine intr-adevăr rezultate mai bune in de 23 noi familii şi-au înaintat cerert
niste internaţionale, se întăreşte în te, rasiste. El a arătat maselor că diplomatic şi politic acordat de colectiv, aşa după cum am auzit şi pentru a fi primite in G.A.C. Prin>
lupta cu ideologia naţionalistă, cosmo­ exploatatorii de diferite naţionalităţi U.R.S.S. la conferinţa de pace de la citit ?"... tre acestea se numără familiile ţara*
polită, a imperialismului, în lupta cu — uniţi prin interesele comune de Paris, unde reprezentanţii diplomaţiei nilor muncitori Mircea Gh. Ghe-jrghe,
revizionismul, pericolul principal in clasă — stau cot la cot în consiliile imperialismului american şi englez au Faptele — care n-au intirziat sâ Căceu loan, Medrea Rusalia şi altele,
mişcarea muncitorească. de administraţie ale băncilor şi fabri­ căutat să impună Romîniei condiţii se arate — au spulberat neincrede•
cilor jefuind împreună pe muncitorii economice şi politice grele. Un puter­ rea intovărăşiţilor şi a ţăranilor mun­ Zilele trecute, colectiviştii din Voi
Pe lîngă încercările făţişe de a lovi şi ţăranii de toate naţionalităţile. P.C.R. nic ajutor economic ni l-a acordat citori cu gospodării individuale din bra au 'discutat şi aprobat într-o. d-
în ţările lagărului socialist c a : pro­ a demascat cîrdăşia burgheziei şi mo- Uniunea Sovietică şi în anii grei de sat. Pornind la muncă, de ta început, dunăre generală, planul de oraducfU
vocări, putchuri contrarevoluţionare, şierimii romîne cu exploatatorii din secetă. cu dirzenie şi hotărîre, colectiviştii au pe anul 1960. Cu acest prilej, ei atl
burghezia internaţională prin ideologii rîndurile tuturor naţionalităţilor con­ construit un grajd pentru 80 bovine, hotărit să încheie cu statul contract
ei caută să submineze unitatea ideo­ locuitoare, demascînd în acelaşi timp Ţara noastră a acordat şi ea îm­ un pătul cu o capacitate de 8 vagoa­ pentru 10 tone de griu, 12 toni de
logică a ţărilor socialiste şi a mişcă­ încercările, acestora de a . ,scinda miş­ preună cu ţările de democraţie popu­ ne porumb etc.. porumb, 20 tone cartofi, peste 200
rii muncitoreşti internaţionale. carea muncitorească prin aţîţarea urii lară şi în frunte cu U.R.S.S., un pu­ tone sfeclă de zahăr, 60.000 t. lapte,
dintre oamenii muncii romîni şi cei ternic ajutor poporului frate ungar în Vitele gospodăriei, strînse laolaltă, însemnate cantităţi de lină şi alte ptoi
Opus internaţionalismului proletar, aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoa­ refacerea economiei şi urmărilor con­ şi îngrijite cu pricepere, pămintul lu­ duse. 'Acestea vor aduce gospodăriei
— care înseamnă egalitatea în drep­ re. Demascînd aceste manevre ale cla­ trarevoluţiei din octombrie 1956. crat în ¦comun cp mijloace mecani­ 'un venit mult mai mare deeft in anal
turi a tuturor naţiunilor, dreptul na­ selor exploatatoare, P.C.R, a luptat zate, au produs mai mult ca 'de obi­
ţiunilor la autodeterminare, unirea neobosit pentru făurirea unităţii de Consecvent principiilor internaţiona­ cei. De la fiecare vacă, de pildă, s-ail precedent. Totodată, veniturile colece
muncitorilor de toate naţiunile — ideo­ luptă internaţionaliste a oamenilor lismului proletar, poporul muncitor din obţinut anul trecut, în medie, 2.000 l.
logii burghezi propagă ideologia şi muncii romîni, maghiari, germani, ţara noastră prin reprezentanţii săi lapte. Producţia de griu a întrecut tiviştilor la ziua-muncă vor ajunge,
politica reacţionară a naţionalismului, sîrbi etc. arătîndu-Ie că fără această în O.N.U-, împreună cu delegaţiile ce­ 2.000 kg. la ha., iar cea de porumb
care are ca scop aţîţarea vrajbei na­ unitate nu poate fi realizată eliberarea lorlalte ţări ale lagărului socialist a ajuns, în medie la 3.880 kg. ta ha. conform planului, la 45,50 lei, din care
ţionale între oamenii muncii de dife­ de sub jugul exploatării şi asupririi sprijină cu fermitate propunerile Uni­ Acest lucru a permis gospodăriei sâ
rite naţionalităţi, pentru a împiedeca naţionale. In lupta comună dusă îm­ unii Sovietice ce vin în ajutorul lup­ 18,30 lei in numerar. Dar, pentru
astfel unirea lor în vederea luptei pen­ potriva exploatatorilor, s-a închegat tei popoarelor coloniale pentru elibe­ vindă statului pe bază de contract
tru eliberare, pentrp a-i abate de la unitatea de luptă a oamenilor muncii rare de sub jugul exploatării impe­ realizarea prevederilor planului, peni
• lupta revoluţionară împotriva orînduirii romîni, cu cei din rîndurile naţionali­ rialismului colonialist. 6 000 kg. griu, 15.000 kg. porumb,
capitaliste. tăţilor conlocuitoare. tru întărirea tinerei lor gospodărit,
Strîns unite prin ideologia şi ţelu­ 18.000 kg. cartofi, 6.000 kg. floareaJ colectiviştii trebuie să lupte cu şl mai
Naţionalismul burghez propagă ideia încă din 1928 — în condiţiile grele rile comune, ţările lagărului socialist
„unităţii naţionale“ de-asupra clase­ ale ilegalităţii — Congresul al IV-Iea luptă consecvent pentru progres so­ soarelui, lapte, lină şi altele. Gospo­ multă însufleţire, să depună mai mut*
lor, „armonia naţională" dintre exploa­ cial, pentru socialism, pentru înlătu­
taţi şi exploatatori. rarea războaielor din viaţa societăţii, dăria a realizat in anul 1959 — cd iă tpancă decit in anul ,trecut. Coi
pentru început — venituri care se miielul comunal de partid şl sfatul
'popular, trebuie să sprijine mai' mult
ridică la o valoare de peste 180.000 consiliul de conducere al gospodăriei
Propagarea acestor concepţii se lo­ al P.C.R. a pus în faţa partidului sar­ pentru pace. Ele sînt sprijinite în lup­ lei. in mobilizarea colectiviştilor la mun­
veşte însă de unitatea de nezdruncinat cina luptei organizate împotriva în­ ta lor comună de masa uriaşă a ce­ Văzinâ realizările şi veniturile co­ că. Numai în acest fel, colectiviştii
a partidelor comuniste şi muncitoreşti cercărilor burgheZo-moşierimii de a lor' ce muncesc din întreaga lume. Mi­ lectiviştilor obţinute chiar din primul vor obţine rezultate din ce în ce mai
care, conştiente de .pericolul ce-l re­ transforma Romînia într-un cap de lioanele de oameni ai muncii salută cu an, zeci de alte familii de ţărani mun­ bune, vor reuşi să atragă in rindu-
prezintă naţionalismul burghez, educă pod al războiului împotriva U.R.S.S. mult entuziasm acţiunile concrete în­ citori din Dobra se înscriu in aceştij rile tor şt pe ceilalţi ţărani munci­
In perioada fascizării ţării, partidul a treprinse de ţările socialiste pe acest
E. BERGH1AN