Page 15 - 1960-02
P. 15
Nr. 1591 d r u m u l s g c i m .i s m u l u t Pag. 3
msmamBaoBKaassma
T j i i i B l M M jiI ir ^ in o t r o j n tugs Preţioasa iniţiativă a Cm aceleaşi agregata, metal mai mult şi mai bun!
Munca cu oamenii- izvorul succeselor sovietice Valentina Cînd m se acordă sprijinul necesar
Lucrul principal în activitatea politica partidului, precum şi cu nea situaţie, tovarăşii care vin Recent, in întreprinderile re s-ar părea mărunt. De e- (Urmare din pag. l-a) gişti. Prin urmare, ar fi timpul
unui agitator este să ştie să privire ia sarcinile ce revin co Ia lucru, trebuie să muncească ca întreprinderea de construcţii
muncească cu oamenii, să-i con lectivului nostru. Ultimul in mai mult ca de obicei, .pentru textile din capitala U.R.S.S. xemplu, pentru lichidarea ru ........................... ¦ inii -«^ni ¦ ¦¦ir«» siderurgice din Hunedoara să
vingă. Oamenii sînt cei care structaj ce ni s-a făcut a fost ca îq producţie să nu se simtă ia măsuri mai eficace pentru a
transpun în viaţă sarcinile eco pe tema mobilizării colectivului lipsa celor care ap zi liberă. Şi ; s-a început o nouă mişcare perii se acordă 3J5 secunde, la un schimb la altul, că agre termina lucrările de la lamino
nomice şi politice trasate de secţiei la îndeplinirea sarcinilor lucrul acesta nu i-a convenit lui gatele se predau neverificate şi rul de 650 mm.
partid şi guvern. Eu sînt încre de plan la toţi indicii, precum Apolzan. Inţr-o zi am avut cu patriotică ¦— întrecerea so ea a executat însă acest lu nereparate.
dinţat că atunci cînd oamenii şi a angajamentelor luate în în el o discuţie, pe cît de intere Activitatea laminorului de 650
sînt convinşi că ceea ce fac este trecerea socialistă. santă, pe atît de educativă. Vi cialistă pentru reducerea pre cru în 2 secunde. La schim Deficienţele amintite mai sus mm. este îngreunată şi de modul
în folosul patriei, al nostru al ne la mine şi mă întreabă pe dovedesc că s-a muncit prea pu defectuos în care lucrează ser
tuturor, sînt capabili de fapte In calitate de prim-topitor şi un ton care exprima nemulţu ţului . de cost al producţiei. barea mosorului a mai cîşti- ţin cu oamenii. Munca politică viciul transport al C.S. Hune
mari. agitator, eu mă ocup îndeaproa mire : de masă a fost lăsată pe al doi doara. Neasigurîndu-se vagoane
pe de tovarăşii mei de muncă. Iniţiatorul acestei întreceri gat alte 2 secunde. La oco lea plan. Organizaţia de partid la timp şi de gabarit corespun
Situaţia care a existat în sec După ce am primit sarcina de — Tovarăşe Enache, de ce în- şi organizaţiile de masă au mun zător, laminatele se stochează
ţia oţelăria Martin nr. 2 din plan pe prima lună, am stat de voieşti doi oameni deodată ? este . platearea Valentina lul maşinilor Valentina a în cit prea puţin în această direc la ajustaj şi, ca atare, îngreu
Combinatul siderurgic Hunedoa vorbă cu întreaga echipă, am ţie. nează activitatea în perioadele
ra este în măsură să arate cît de analizat posibilităţile şi am a- — Fiindcă au dreptul! — Petrişceva de la fabrica ceput să economisească nd următoare.
importantă este convingerea oa juns Ia concluzia că echipa noa i-am răspuns eu. Tu ştii doar că De fapt, în munca organiza
menilor din colectivul în care îţi stră îşi poate îndeplini şi chiar Ia noi se lucrează cu foc con „Frunze“. d‘ in Moscova. Nu secunde, ci minute. Apoi d ţiei de partid mai sînt şi alte Angajamentul
desîăşori activitatea şi mobi depăşi sarcinile. Eu am propus tinuu şi oameYiii nu pot lipsi neajunsuri. Aşa, de pildă, din poate fi realizat
lizarea lor la înfăptuirea sarci ortacilor ca în întrecerea cu ce nici în zilele de sărbători de Ia mele acestei muncitoare este, reuşit să kchideze ruperile tre membrii biroului activează
nilor economice. Voi reda pe lelalte echipe să ne angajăm să lucru, iar pentru asta ei au drep doi sau trei. Ne întrebăm a- Colectivul laminorului de 650
scurt un singur fapt. dăm în prima lună cu 300 tone tul Ia o zi liberă în cursul săp- bine cunoscut în prezent în mai complicate şi a trecut tunci în ce măsură poate fi e- mm. este^un colectiv cu multă
oţel mai mult decît prevede pla tămînii. xerci-tat controlul de partid asu putere de muncă, harnic, tînăr
In prima jumătate a anului nul. Ei au primit cu entuziasm multe uzine şi fabrici ale la un nou regim de muncă. pra conducerii administrative, şi pus pe fapte mari. Rezulta
trecut, secţia noastră a rămas propunerea şi astfel a început — Bine, bine — revine el — cum poate fi îndrumată activi tele obţinute în cursul anului
mult în urmă în ceea ce priveş întrecerea cu celelalte echipe. 'dar este greu pentru noi care ţării. Ea a reuşit să sporească vi tatea organizaţiilor de masă, ce trecut stau mărturie acestei a-
te realizarea planului de produc Pînă la sfîrsitul lunii, echipa pe sîntem aici... sprijin primesc grupele de par firmaţii. Prin urmare, el va pu
ţie şi a economiilor la preţul de care o conduc a dat 800 tone Petrişceva este o simplă teza cilindrului debitor at tid din partea biroului organi tea' birui cu siguranţă impasul
cost luate ca angajament. Aceas oţel peste planul lunar. Să fiu sincer, tocmai asta aş muncitoare. Ea a absolvit o zaţiei de bază ? Aceste între în care se găseşte. Pentru a-
ta s-a datorat mai multor cauze. teptam s-o spună. I-am răspuns şcoală profesională de pe lin-, rhaşihei ou 30 de turaţii pe m i bări ar fi bine să şi le pună şi ceaista însă, trebuie luate de în
Important este faptul că datorită De obicei prima mea grijă printr-o întrebare la care i-a fost gă fabrică. La început a tu- comitetul de partid al C.S. Hu dată cele mai corespunzătoare
ajutorului primit, organizaţia de este ca Ia începutul fiecărui greu să răspundă: nut, iar viteza fusurilor —) nedoara şi ca urmare, să acorde măsuri.
schimb să stau cîtevă minute de . — Dar ortacilor nu le este mai mult sprijin organizaţiei
partid şi-a îmbunătăţit simţitor vorbă cu ortacii şi să reparti greu cînd tu lipseşti nemotivat cu 193. , 1 de partid de la laminorul de Organizaţia' de partid va tre
munca cu oamenii şi astfel în zez sarcini concrete fiecăruia. de la lucru ? 650 mm. bui să organizeze o puternică
cea de-a doua jumătate a anu Am văzut că sarcina concretă > crat ca muncitoare ta levată* Filatoarea fruntaşă a lup muncă politică de masă în spri
lui secţia noastră a început să îl face pe om răspunzător, iar Nu ştiu cît o ti meditat A- Mai triull s Jfijin material jinul îndeplinirii ritmice a sar
obţină din ce în ce rezultate tot îndeplinirea ei constituie pentru polzan asupra acestei discuţii, apâi a trecut la maşinile de tat nu numai pentru sporirea cinilor de plan, să mobilizez^
mai bune, iar în ultimele luni fiecare un puternic stimulent. fapt este că el n-a mai lipsit ne I.C.S. Hunedoara a predat la colectivul la traducerea în_ viaţă
ale anului a înregistrat adevăra Aşa cresc oamenii, aşa învaţă motivat, iar disciplina în echi ¦filat. Brigada în care lucrea productivităţii utilajului ci şt minorul de 650 mm. cu unele lu a planului de măsuri tehriîco-'oî-;
te recorduri în producţie. Pentru să iubească munca şi frumoa pă s-a întărit. Apolzan s-a apro crări neterminate. Mai sînt încă ganizatorice. să ridice nivelul
menţinerea şi dezvoltarea suc sa meserie de oţelar. Aşa a cres piat sufleteşte de întreaga echi ză Valentina, desfăşoară în pentru îmbunătăţirea calităţii lucrări pe care I.C.S.H., deşi răspunderii fiecărui comunist lă
ceselor dobîndite, biroul organi cut şi tovarăşul loan Buştea, ca pă. trebuia să le termine la data de
zaţiei de bază, comuniştii, pre re pînă acum doi ani era un trecerea pentru titlul onori producţiei. Reducînd frecven 31 decembrie anul trecut, nu înălţimea sarcinilor care se ri
cum şi conducerea administrati simplu pescar de prin Moldova: Exemplul acesta cu Apolzan le-a terminat nici pînă în pre dică în faţa întregului colectiv.-
iar azi este topitor II şi poţi mi se pare interesant nu numai fic de brigadă de muncă co ţa ruperilor, a redus cu 8 zent. Este vorba, printre altele,
vă a secţiei au trecut încă din avea încredere în el. Lîngă cup pentru că el s-a îndreptat, de de ajustaji.il suplimentar şi eva Conducerea I.C.S.H. vă tre
primele zile ale noului an — tor au crescut si ceilalţi ofelari. venind un om de nădejde, ci şi munistă. Majoritatea munci copeici preţul de cost al u- cuarea nr. 2, de patul ele răcire bui să urgenteze terminarea 1lu
1%0 — Ia o muncă mai orga pentru că eu am învăţat ceva nr. 3 şi de altele. Toate acestea crărilor enunţate anterior, pen
nizată, mai concretă în rînduf E drept că munca cu oamenii bun, şi anume că în munca cu toarelor din acest colectiv nui kilogram de fire toarse. au creat mari greutăţi lăminato- tru ca laminatorii să poată ob
colectivului. Măsurile politice şi nu-i deloc u şo ară; unii oameni oamenii trebuie să te foloseşti rijor, contribuind la încetinirea ţine rezultate pe măsura efortu
tehnico-organîzatorice luate au sînt mai îndărătnici. In echipa de metode şi mijloace diferite, fruntaş învaţă la şcoala se Curînd ea a început să pro ritmului de laminare şi deci lă rilor ce le depun.
dus la îmbunătăţirea în mod pe care o conduc, am avut nu ţinînd seama de caracterul fie
simţitor a muncii cu oamenii. de mult un asemenea om. Este căruia. Important este însă să rală. Nici Petrişceva nu ră- ducă numai fire toarse de!\ obţinerea unor indici de utilizare Conducerea combinatului şî
'Aceasta a făcut ca încă din pri vorba de tov. Ioan Apolzan, ca munceşti perseverent, cu multă sub posibilităţi.
ma lună, colectivul secţiei noa re în fiecare lună făcea 1—2 răbdare şi cu încredere că mai mîne în urma tovarăşelor ei. calitatea îniît şi să economi serviciile de resort vor trebui
stre să obţină succese deosebite nemotivate. Am stat de vorbă cu devreme sau mai tîrziu rezulta De asemenea, continuă să
în îndeplinirea sarcinilor de pro el în mai multe rînduri şi am tele bune se vor arăta. In acest an ea va absolvi cla sească astfel la fiecare kilo constituie o problemă acoperi să sprijine măi mult, mai con
ducţie pe anul 1960. Amintesc încercat sad conving să nu mai şul necorespunzător ăl halei.
că în prima lună a anului — absenteze de la lucru. L-am pus CONSTANTIN ENACHE sa X-a şi se pregăteşte să gram încă 77 copeici. Din acest motiv, apa rezultată cret şl la timp, activitatea lami-
ianuarie — planul de producţie şi în discuţia echipei. Promitea, din zăpada care s-a tooit, s-a
a fost îndeplinit cu 3 zile îna se ţinea de cuvînt cîtva timp, agitator — secţia O.S.M. nr. 2 se înscrie la Institutul .textil Sfătuindu-se cu maistrul scurs pe linia de contact a ma o atonilor de aici. Acest lucru
apoi iar absenta nemotivat. Cînd
inte de termen. am văzut că nu ajung cu el la Combinatul, siderurgic Hunedoara serat. O biografie modestă a de scHimb, Valentina Petriş caralelor si a îngheţat. Ca ur este imperios cerut de sarcinile
Biroul organizaţiei de bază a un rezultat bun, am procedat mari ce stau în faţa acestui co
altfel. In mai multe rînduri am unei fete modeste. ceva s-a dus la secţia de pla mare, se înregistrează deconec lectiv.
cerut tuturor .agitatorilor ca la învoit din echipă cîte 1—2 to
lo.cuj lor de, muncă să fie exem varăşi pentru cîte o zi sau două Urmărind cu atenţie reali nificare a fabricii .pentru a tări, care fac să cadă tairlele. Cu condiţia remedierii defi
plu demn de urmat, să se ocupe lucrate în plus, tocmai atunci
cu răbdare de tovarăşii cu care' zările textiliştilor, pe Valenti se interesa dacă calculele ei Rezultă de aici că I.C.S.H. cienţelor semnalate şi cunoscu
muncesc. In acelaşi timp biroul cînd ştiam că Apolzan vine la
organizaţiei de bază s-a îngri na a bucurat-o sincer minu preliminare sînt exacte. Aco nu acorda suficientă atenţie, a- tă fiind hărnicia colectivului,
jit de instruirea sistematică a lucru. Se înţelege că în aseme
agitatorilor în legătură cu cele nata mişcare iniţiată de Va lo a reieşit că pe baza ridi cestor probleme. O dovadă o se poate spune că există garan
mai actuale prbbleme privind
lentina Gaganova şi lulia cării productivităţii utilaju constituie şi uşurinţă cu care ă ţia îndeplinirii angajamentului
luat.
Vecerova. Ea vorbea cu căl lui şi dînd numai o produc tratat comitetul de partid al
am pmmmuL
dură despre această mişcare ţie de calitatea întîi, preţul I.C.S.H. problema trimiterii ţi
B liT T íT T F fíl
prietenelor el. Petrişceva s-a de cost al firelor toarse poa nui "delegat care să participe la
6 FEBRUARIE 1960
gîndit că ceea ce a făcut, de te fi redus cu 8.700 ruble pe şedinţa comitetului de partid ăl
PROGRAMUL I,': 7,15 Muzi
exemplu Vecerova, ar putea an. Dacă numai o filatoare C.S. Hunedoara, în care se ana că u şo ară; 8,30 Din folclorul
popoarelor; 9,40 Cîntece colhoz
să facă şi brigada în care economiseşte aproximativ lizau tocmai aceste probleme. nice ; 10,00 Limba noastră. —¦
Vorbeşte acad. prof. Al. Graur,
lucrează ea. Ar trebui doar 9.000 ruble, este lesne de Or, sporirea producţiei de lami (reluare); 10,10 Mici piese dis
tractive ; 10,30 Şcoala şi viaţa1,
altfel organizată munca, ma înţeles ce economii ar putea nate a ţării cu peste 50 la sută (reluare) ; 11,03 Concert de mu
şinile să fie obligate să lu realiza întregul colectiv al în acest an faţă de anul trecut,
creze mâi. bine, să fie folo fabricii! ' j este o sarcină pe care partidul
site toate rezervele. — Peste '400.000 ruble —' a trasat-o tuturor siderurgiştilor
Valentina a început de Ict aii calculat economiştii. şi deci şi constructorilor siderur-
un lucru care la prima vede- 400.000 de ruble! Aceasta în
seamnă sute de mii de metri
de ţesături peste plan numai
ta o singură fabrică.
O nouă unitate sanitară cursul lunii martie, colectivul In ziua următoare, la sec
ţia filatură a avut loc o con
de muncă de la noul magazin sfătuire de producţie. Valen
La sfîrşitul lunii decembrie alimentar din Gălan s-a anga
tina Petrişceva a propus în
ceperea întrecerii pentru con
La cele peste \ tribuţia fiecărui muncitor la
4.000 tone de o ţe l' reducerea preţului de cost al
produs peste plan ¦ producţiei.
in cursul lunii ia -, Exemplul Valentinei Petriş
nuarie de către co-\ ceva a fost urmat şi de alte
lectivul oţelăriei • filatoare din diferite între
Martin nr. 2 a prinderi din Moscova. Recent,
C.S. Hunedoara ’ Consiliul economiei naţiona
şi-a adus o preţioa-¦ le şi prezidiul Consiliului sin
să contribuţie şi dical orăşenesc Moscova aii
macaragiul Gheor- ‘ aprobat preţioasa iniţiativă a
glie Dinu, care se Valentinei Petrişceva. şi au
vede in clişeul de < recomandat organizaţiilor sin
'aţă. dicale şi conducătorilor de în
treprinderi industriale să des
făşoare şi mai larg întrecerea
1959, la Alba lulia a luat fiin jat să menţină şi să depăşească pentru reducerea preţului de zică vocală şi instrumentală
ţă o nouă unitate sanitară : că- acest indice ridicat în realizarea cost al producţiei şi îmbună / PBRSE'eSSB'S’filS®! 11,45 Actualitatea literară în re
minul-spţtal de bolnavi cronici. planului de desfacere. vistele noastre; 12,00 Muzică
In acest cămin-spital se acordă tăţirea calităţii lor. 6 FEBRUARIE 1960 uşoară; 12,20 Album sportiv;
îngrijire medicală oamenilor . I. CRAŞCA 13,05 Concert de p rîn z; 14,00
? vxV
muncii care şuieră 'de boli cu Cu optimismul manifestat de Perspective va procente, veniturile reale ale D EVA: Casa părintească: Muzică populară rusă ; 14,20
lungă durată de vindecare şi cele trei mesaje prezidenţiale, ale economiei americane fermierilor au scăzut şi mai ALBA IULIA : Ciulinii Bărăga Din viaţa de concert a Capita
care nu pot fi îngrijiţi în fami care au inaugurat actuala se mult. In anul viitor, se subli nului; Taina lui Zem skov; lei ; 15,10 Muzică de estradă
liile lor. Aceşti oameni, care în siune a Congresului, în privin în anu! 1960 niază în raport, fermierii vor B R A D : O întîmplare extraordi 15,40 Muzică din opere; 16,15
timpul regimului burghezo-mo- ţa perspectivelor de dezvoltare cîştiga şi mai puţin. nară; HAŢEG: Vizita iui N.S. Vorbeşte M oscova!;' 17,25 Mu
şieresc piereau din cauza foa ale S.U.A. în 1960, ziaristul a 3.700.000, iar ministrul, ad care a epuizat stocurile de oţel, Hruşciov în America; HUNE zică uşoară romanească ;: 18,00
mei şi mizeriei, vor putea acum, VValter Lippmann nu este de a- junct al Muncii, Wolfbein, aver capacităţile de producţie nu sînt Un economist de la universi DOARA : Misiune periculoasă! Roza vuiturilor; 18,30 Pro
în cadrul • căminelor-spital în cord.. La întrebarea pe care o tiza că pentru primele luni ale totuşi folosite în proporţie mai tatea din Illinois, profesorul IU A : Nevăzut... necunoscut; gram de cîntece şi jocuri; 19,05
fiinţate, şă-şi învingă infirmi pune în „New York Herald Tri anului 1960 trebuie aşteptată o mare de 90 la sută. In cercu Lewis Bassie, şeful Biroului de ORAŞTIE: Vîrsta dragostei; Muzică de dans ; 20,10 Pe teme
tăţile căpătate prin boală şi bune“ dacă „toată această auto- creştere la peste 4 milioane. Ar rile industriale se afirmă că du cercetări economice şi comercia S.O.S. în Cosmos: PETROŞANI: internaţionale ; 20,30 La micro
vîrstă. mulţumire este justificată ?“, el fi şi greu să vorbească de pros pă acoperirea lipsei provocată le, avertizează că nu este înţe Avalanşa; SEBEŞ: Tamango; fon : Satira şi Umorul; 21,15
răsp'unde că satisfacţia oficială peritate populaţia din regiunile, de grevă, gradul de folosire a lept să se pună bază pe opti SIM ERIA: Poemul m ării: Muzică de dans ; 23,00 Muzică
Dr. GH. ISPAS multe la număr, care poartă ca capacităţilor de producţie va mismul care domină acum în BARU M ARE: Burghezul gen de dans.
reflectă un fel „miop“ de abor lificativul „bîntuite de criză cro scădea din nou la 60 ia sută. cercurile de afaceri. (N.R. — tilom: TEIU Ş: Soarta unui
Pregătiri pentru 8 Martie dare a situaţiei. nică“. Un exemplu caracteristic Aici trebuie precizat că benefi om ; ZLATN A: Fata din Kiev; PROGRAMUL I I : 14,30 Cîn- .
este sudul statului Illinois, stat O profundă îngrijorare cre ciile concernelor care au atins un LO N EA: Omul cu pantaloni tece şi jocuri popUlaire romî-,
Femeile din întreprinderea de Previziunile de „prosperitate“ puternic industrializat în care, scurţi; APOLDU DE S U S ; Fe n e şti; 15,00 Lucrări concertante
industrie locală „Horia“ din cărora li se face reclamă în me potrivit afirmaţiilor lui Kelley, ează sporirea considerabilă a nivel record în 1959, sînt pre te de aceeaşi vîrstă: CĂLAN: de compozitori sovietici; 15,30
’Alba lulia au ţinut recent o a- sajele amintite, pornesc în ge inspectorul şef al Serviciului datoriilor pe care le fac ameri văzute să sporească mai mult In zgomotul roţilor. Concert coral? 16,15 Concert
dunăre în care au hotărît să în- neral de la concluzii foarte tran public pentru problemele mun canii cumpărînd în rate. „Jour în 1960 şi anume, de la 48 mi de muzică uşoară; 17,00 De la
tîmpine.ziua de 8 Martie cu noi dafirii în legătură cu anul 1959 cii, în ultimii 10 ani, şomerii nal of Gommerce“ menţiona uria liarde dolari, la 55 miliarde). m u m m m m im k fluier lă mările ansambluri?
succese în producţie şi în mun şi anii precedenţi. Ori, nici nu au reprezentat 11,9. la sută din Bassie consideră însă că o tre 17,30 Sfatul medicului: Larin-
ca obştească. In acest scop, vor s-a terminat studierea volumi totalul forţei de muncă. Tot Kel şa sumă globală de 50.379 mi cere în revistă a diferiţilor fac PENTRU 24 ORE:
fi organizate, schimburi de o- noaselor mesaje şi pe mesele de ley consideră că „este' foarte lioane dolari, cu întrebarea dacă tori economici duce la o con go-faring iţele ? 17,45 Ştiinţa în
noare, . seri literare urmate de lucru ale congresmenilor au în probabil ca lucrurile să meargă valul de cumpărături pe credit cluzie destul 'de întunecată în Vreme schimbătoare cu cerul va slujba păcii; 18,30 Lecturi la
întruniri tovărăşeşti şi va fi or ceput să se adune rapoarte care mai prost în viitor“. Datele exis poate avea rezultate bune pen ce priveşte anul 1960. El afir cererea' ascultătorilor? 19,30
ganizat un curs de croitorie constată că „în ultimii şase ani tente în prezent nu arată posi tru economie. Economiştii ame mă că factorii pe termen lung riabil, mai mult noros. Temperatura Fragmente din opereta „Voevo-
pentru muncitoarele tinere din economia americană nu şi-a în bilitatea rezolvării problemei şo ricani evită să se gîndească ce necesari unei economii prospere în creştere u şoară; ziua va urca în dul ţiganilor“ de Johann
întreprindere. deplinit sarcinile ce i-ău stat în majului în condiţiile S.U.A. lipsesc. Astfel, efectele unei a- tre 0 la minus 15 grade, iar noap Strauss ; 20,40 Muzică de dans ;
faţă“. Aceasta afirmaţie aparţine „Business Week“ sublinia că poate aduce o sistare a plăţii numite creşteri a producţiei în tea va coborî între minus 7 la'm inus 21,00 Emisiunea : „Scrisori din
M. ELENA chiar Comitetului mixt al Con acestor 'datorii. unele sectoare vor fi anihilate 12 grade. Vînlul va sufla potrivit din ţară“ ; 22,00 Muzică de dans j
gresului format din reprezen chiar dacă în 1960 volumul glo de rămînereă în urmă a altora, sectorul sud şi sud-vest | dimineaţa 23.52 Muzică de dans.
V. ANGHEL tanţi ai celor două corpuri legi bal al investiţiilor în industria Raportul comitetului mixt al că de pildă industria de con
slative, însărcinaţi să cerceteze americană va spori după cum Congresului face o analiză a si strucţii în care producţia va ceaţă locală. Buletine de ş tiri: 5,00 ; 6,00 ;
Pentru aprovizionarea stadiul în care se află o serie se afirmă cu aproximativ 10 la tuaţiei din agricultură şi consta scădea în 1960 cu 8—15 la su 7.00; 11,00; 13,00; 15,00;
de probleme oare afectează în sută „el nu va atinge nivelul din tă că „problema fermierilor ^nu tă din cauză' măririi dobînzilor PENTRU URMĂTOARELE 17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
populaţiei treaga viaţă economică a S.U.A. numai că s-ă agravat ci a 'do- lă creditele acordate de bănci. 3 ZILE 23.52 (programul I ) ; 14,00;
si creează multe dureri dé cap bîndit şi un caracter de criză“. Spre mijlocul anului, ritmul de 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
; La începutul lunii ianuarie, Veniturile fermierilor au scăzut ’dezvoltare ă economiei „nu va Vreme schimbătoare, cu cerul mai (programul II).
cooperativa „Muncitorul“ din administraţiei. de la 15,3 miliarde în 1952 lă putea îrîna şomajul". Acesta va mult noros, favorabilă precipitaţiilor.
Călan ă deschis un nou maga Pe baza unor studii făcute în afectă cumpărările de bunuri de
zin alimentar care 1 contribuit NU UITAŢI!
¦la îmbunătăţirea aprovizionării decurs de 10 luni în colaborare
populaţiei din localitate cu măr
furi alimentare. Pînă la sfîrşitul
lunii, personalul de deservire al cu experţi şi specialişti, s-a con 1957“, perioada premergătoare 10,3 miliarde în 1959, adică cu consum, spre producţia cărora 200.000 lei
noului magazin a reuşit ca prin- statat că în 1959 şomajul a a- depresiunii. ,32,1a sută. Din pricina ruinării se îndreaptă 'majoritatea inves
tr-o bună aprovizionare şi o de tins nivelul mediu cel mai ridi Sînt oare perspective ca re fermelor, în această perioadă nu tiţiilor în S.U.A'. Economistul ă- se acordă suplimentar pentru cele 4 coîîcursuri
servire civilizată, să depăşească cat, cunoscut de această ţară sursele productive ale economiei mărul fermelor mici a scăzut PRONOSPORT în luna februarie 1960.
cu 28 la sută_o-lanul de desfa într-o perioadă aşa-numită de americane să fie mai bine folo cu 800.000, iar veniturile nete merican declară că datele actua
cere stabilit. In cinstea alegerii redresare economică (N.R. du site în 1960? Economiştii se re pe fermă au scăzut cu 26,7 la Depunînd cîî mai mulfe variante,
consiliului de conducere al coo pă depresiunea din 1957—58). feră la un sector de bază — si sută. Ţinînd seama de faptul că le „nu exclud de loc posibilita | vă mărifi şansele de cîş&ig.
perativei, rce va !avei Iod în derurgia — unde se constată că în această perioadă dolarul a în
In 'decembrie 1959, cifra oficia- acum, după o grevă de 116 zile registrat o devalorizare 'de cîte- tea unei noi depresiuni în cea
U 'ă şomerilor oscilă în jurul
de-ă două jumătate ă fitului
1960“. c. s.