Page 16 - 1960-02
P. 16
Hag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1591
!*tíwwea»«rs*w*»
N. S. Hruşciov Un nou regulaisnt referitor ia c cR e z o l u f i a p l e n a r e i Presa sovietică salată
a primit deiegafia decernarea premiilor Lenin cea dt-a 12-a aniversare
Partidului al P. C. Francez a semnării tratatului
sovieto-romîn de
Comunist Bulgar MOSCOVA 4 (Agerpres) Co De regulă, premiile Lenin nu PARIS 4 (Agerpres). — La tâmpinat atitudinea ostilă a unei prietenie, colaborare şi
mitetul Central al Partidului se conferă pentru a doua oară. 3 februarie, plenara C.C. ai părţi din populaţia europeană,
MOSCOVA 4 (Agerpres). Comunist al Uniunii Sovietice Decernarea premiilor Lenin pen asistentă mutuală
TASS an u n ţă: La 3 februarie şi Consiliul de Miniştri al tru lucrări ai căror autori au
N.S. Hruşciov, prim-secretar al U.R.S.S._au exaimigaţ problema mai fost distinşi pentru^ele cu Partidului Comunist Francez „confirmă că politica de auto MOSCOVA 4 (Agerpres). —>
C.G. al P.C.U.S., a primit de îmbunătăţirii modalităţii de de premii de stat este Admisă nu şi-a încheiat lucrările. In şedin determinare trebuie să fie şi împlinirea a 12 ani de la sem
legaţia Partidului Comunist Bul cernare a premiilor benin şi au mai dacă aceste lucrări sînt de ţa de încheiere a1plenarei, Mau- pcate fi realizată fără nici o narea la Moscova a tratatului
gar alcătuita din Todor Jivkov, aprobat un nou regulament re o importanţă deosebită. rice Thorez, secretar general al întîrziere“. de prietenie, colaborare şi asis
prim-secretar al C.C. al P.C. feritor Ia aceste premii, acorda C.C. al Partidului Comunist tenţă mutuală între Uniunea
Bulgar, Anton lugov, membru te în cinstea aniversării naşterii In regulament sînt bnumerate Francez a rostit o cuvÂntare. Plenara O.G. a aprobat alpelul Sovietică şi Republica Populară
al Biroului Politic al C.C. al lui Lenin pentru cele mai re instituţiile, asociaţiile şi orga Biroului Politic oaire cheamă Romînă, este consemnată pe
P.C. Bulgar, preşedinte al Con marcabile lucrări în domeniul nizaţiile cărora li s-ă acordat In rezoluţia aprobată de ple partidele republicane şi organi larg de presa sovietică.
siliului de Miniştri al R.P. Bul ştiinţei, tehnicii, literaturii şi dreptul de a propune lucrări nară se exprimă satisfacţia în zaţiile democratice la acţiuni co
garia, Ivan Mihailov, membru arfei. care să fie distinse cu premiul legătură ou faptul că rebelii mune în lupta împotriva pri In articolul consacrat acestui
Lenin. fascişti din Algeria şi acoliţii mejdiei fasciste.
al Biroului Politic al C.C. al Vor putea fi decernate anual
P.C. Bulgar, Stanko Todorov, pînă la 50 de premii Lenin în Enumerarea lucrărilor accep lor civili şi militari s-au lovii Airătînd că partidul comunist eveniment, ziarul „Izvestia“
membru supleant al Biroului Po valoare de 75.000 de ruble fie tate pentru a fi examinate în
care. Persoanelor distinse cu a- vederea decernării premiului, cu de riposta promptă şi cu carac a avut un rol hotărîtor în orga subliniază că „legături indes
litic al C.C. al P.C. Bulgar, şi ceste premii li se acordă titlul indicarea autorilor acestor lu ter de maisă din partea clasei nizarea unităţii de acţiune a tructibile de prietenie frăţească
crări, se va publica în ziarul muncitoare şi a întregului po maselor populare, C.C. al P.G. leagă popoarele sovietic şi rcw
a avut cu ei o convorbire care de „Laureat al premiului Lenin“, „Izvestia“ cu cel puţin '4 luni por. Francez cere în încheiere tu mîn. Ele unesc pe veci inimile
a decurs într-o atmosferă de înainte de acordarea premiilor. turor comuniştilor să dea dova popoarelor noastre, care păşesc
Ii se înmînează o diplomă, o Subliniind că poporul francez dă de acelaşi devotament şi de
caldă prietenie. Se propune ca toate aceste lu cere guvernului dizolvarea tu
meclalie şi un certificat
crări să fie discutate pe larg turor organizaţiilor fasciste, in aceeaşi iniţiativă în domeniul pe calea luminoasă a construi*
în presă, în adunări şi confe terzicerea publicaţiilor acestor
rinţe. organizaţii, pedepsirea aspră a unităţii oamenilor muncii, a tu rii socialismului şi comunis
acoliţilor lor din armată şi poli
Comitetul Central aî P.G.U.S. ţie, lichidarea grup'ur.iilor înar turor democraţilor şi în orga mului“.
şi Consiliul de Miniştri al mate, pedepsirea severă şi rapi nizarea luptei lor comune pen
Uimita eantieriüw de sfa t U.R.S.S. au aprobat compo tru ca în cele din urmă să Asemenea articole publică
nenta c-omiie-telor pentru premiile triumfe cauza libertăţii şi pă- Rossia“,
Lenin. J „Rravda“, „Sovetskaia
SO T Ü efiei iii ü e p a i dă a instigatorilor rebeliunii, . C M „Trud" ,şi alte ziare sovietice'«
Comitetul pentru premiile Le preoum .şi a agenţilor. lcir în m-
KATMANDU 4 (Agerpres). mul ministru al Nepalului, B. nin în domeniul ştiinţei şi teh
nicii este condus de Aleksandr Franţa, C.C. al P.C. Francez a- „Neues Deutschland“ d e m a s c ă
— TASS anunţă : La 3 februa P. Koira'la, le-a făcut o vizită. rată că evenimentele au demon
Nesmeianov. preşedintele Aca
rie, regele Nepalului, Mahendra In cursul zilei, F. R. Kozlov demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. strat cîtă dreptate a avut par noua acţiune anticomunistă
Din acest Comitet fac parte 87 tidul comunist care a sublinat
Bir Bikram Sah Deva, a oferit a făcut o vizită primului minis de reprezentanţi ele seamă ai
ştiinţei şi tehnicii sovietice,
un dejun în cinstea oaspeţilor tru al Nepalului. muncitori inovatori. a conducerii de dreapta aneîncetat că războiul din Alge
sovietici IC. E. Voroşilov, F. R. E. A. Furţeva s-a întîlnit cu Comitetul pentru premiile Le ria este o plagă care macină P.S.D .G .
Ivoziov şi E .A. Furţeva. reprezentante ale organizaţiilor nin în domeniul literaturii şi ţara, izvorul unui permanent
Imediat după sosirea oaspeţi de femei din Nepal. artei, format din 74 de persoa oomiplot împotriva libertăţilor BERLIN 4 (Agerpres) Zia anticomunist, conducerea de
ne, este conclus de scriitorul
lor sovietici la reşedinţă, pri- In seara aceleeaşi zile, Aso Nikolai Tihonov. Printre mem poporului ei. rul „Neues Deutschland“, orga dreapta a P.S.D.G. alunecă în
brii acestui comitet se numără
ciaţia pentru, prietenia Nepalo- cunoscuţi pictori, scriitori, ar In rezoluţie se subliniază ne nul central al C.C. a! P.S.U.G., mlaştina celei mai întunecate
tişti, compozitori, ziarişti.
î sovietică a oferit o recepţie în cesitatea imperioasă a încetării a publicat ia. 3 februarie un ar reacţiuni:
R ezu ltatele re c e n sâ m în tu lu i { cinstea oaspeţilor sovietici. Pre cît mai grabnice a războiului, ticol de fond consacrat demas Referindu-se la tezele noului
şedintele Asociaţiei, R. Sarma,
prim înfăptuirea dreptului la au cării politicii anticomuniste a document al conducerii de dreap
populaţiei sovietice a rostit cuvinte, de salut la a- todeterminare al poporului alge conducerii de dreapta a P.S.D.G. ta a P.S.D.G. îndreptate împo
dresa oaspeţilor. In numele gu
ria n a cărei condiţie esenţială fn articol se arată că noua ac triva înţelegerii reciproce şi u-
In U.R.S.S. sînt 208.826.650 locuitori; 13.409.000 vernului şi .al poporului Nepa rămâne încetarea operaţiunilor ţiune anticomunistă a conduce nităţii de acţiune a clasei mun
lului, oaspeţii sovietici am fost
militare. rii de dreapta a P.S.D.G..— e- citoare din cele două părţi alé
persoane cu studii superioare şi medii de salutaţi de primul ministru KoT G.C. al P.C. Francez arată ditarea documentului „Socialism Germaniei, ziarul ,,Nenes Deut-
că faptul, că împotriva rebe sau comunism“ — aduce pre schlund“ subliniază că aceste
specialitate, 45.300.000 persoane cu şcoală medie rala. liunii fasciste s-a ridicat între judicii clasei muncitoare şi slu măsuri urmăresc adâncirea scin
K. E. Voroşilov, care a luat gul popor francez, că în Alge jeşte intereselor monopoliştilor şi dării clasei muncitoare. Dar cine
ria rebeliunea nu s-a bucurat militarişiilor. Aţîţînd isteria an doreşte menţinerea şi adâncirea
şi de 7 ani şi 100 de naţioualităţi ciivîntul la recepţie, a subliniat de nici un sprijin din partea ticomunistă şi acordînd în felul dezmembrării clasei muncitoa
marea contribuţie a Asociaţiei populaţiei musulmane şi a în acesta un sprijin ideologic şi po re adânceşte şi scindarea
MOSCOVA 4 (Agerpres) neterminate şi studii medii de pentru prietenia nepalo-sovieti- litic militarişiilor care pregătesc Germaniei. Cine respinge tra
TASS anunţă : Direcţia Centrală specialitate a fost de 13.400.000 că la cauza prieteniei între
de Statistică de pe lîngă Con iar al persoanelor care au ab U.R.S.S. şi Nepal. o agresiune împotriva ţărilor tativele cu guvernul R. D.
siliul de Miniştri al U.R.S.S. solvit şcoala medie completă şi
a dat publicităţii rezultatele şcoala de 7 ani de 45.300.000 In sprijinul reunificpe cale socialiste, autorii noului docu Germane şi se pronunţă îm
ment îşi asumă o mare răs potriva colaborării între comu
amănunţite ale recensămîntului (în 1913 în Rusia ţaristă se nu Anasfas Mikoian
populaţiei Uniunii Sovietice (re- mărau aproximativ 290.000 de democratică a Germaniei pundere. nişti şi social-democ-raţi, apro
censămîntul a avut Ioc între 15 persoane cu studii superioare, a pleeaf în Cuba _Conducerea de dreaptă a bă politica „de pe poziţii de
şi 22 ianuarie 1059) în ceea ce studii superioare neterminate şi BERLIN 4 (Agerpres). — forţă“ dusă de Adenauer. Prin
priveşte studiile, învăţătura, na studii medii de specialitate). MOSCOVA 4 (Agerpres) Luînd cuvîntul la 3 februarie P.S.D.G., se spune în articol, a interzicerea oricăror contacte în
TASS anunţă : Miercuri noaptea, la Halle, la un miting la care mană se străduiesc să scindeze venit în ajutorul guvernului _A- tre organizaţiile muncitoreşti
ţionalitatea şi limba maternă, Femeile reprezintă 49 Ia sulă Anastas Mikoian, prim-vicepre- au participat 140.000 de per Germania, să adâncească sciziu denauer care s-a compromis din din cele două state germane,
din numărul total al persoane şedinte al Consiliului de Miniş soane, Hermann Matern, mem nea şi să facă imposibilă reu- punct de vedere moral şi po conducerea de dreapta a
precum şi sexul, vîrsta şi situa tri aî U.R.S.S., a părăsit Mos bru al Biroului Politic al C.C. nificarea pe cale democratică. litic. Ea a proclamat că duş P.S.D.G. s-ă dezis practic de
al P.S.U.G., prim-vicepreşedinte H. Matern a amintit că Re manii principali nu sînt fasciş propriul său plan în oroblerhă
ţia familiară a locuitorilor al Camerei Populare a R. D. germană. Nouă acţiune antico
Germane, a declarat că Repu munistă ă conducerii de dreapta a
ÎJ.R.S.S! (rezultatele provizorii lor cu studii superioare şi 53 cova, plecînd la Havana. A. Mi blica Democrată Germană for publica Democrat^ Germană a tii.- ci" luptătorii consecvenţi P.S.D.G. reprezintă o capitulare
mulează prominerl îndreptate politică în faţa politicii lui A-
ale recensămîntului au fost date la sută din numărul celor cu koian a fost invitat de guver spre rezolvarea pe cale paşnică prezentat 108 propuneri menite împotriva militarismului şi fas denauer şi o subordonare fată
publicităţii în mai 1059). studii medii şi studii medii in nul Cubei să participe la inau şi democratică a problemelor să rezolve problema germană. de reacţiunea imperialistă, sub-
complete. gurarea expoziţiei sovietice a naţionale ale poporului german. Participanţii fa miting au a- cismului, adică comuniştii. Ex lînîăză ziarul.
Conform datelor definitive, fa realizărilor în domeniul ştiinţei, perienţa clasei muncitoare ger
15 ianuarie 1059 numărul total iTm comunicatul Direcţiei Cen tehnicii şi culturii. Această expo 'doptat o rezoluţie prin care sa mane şi internationale -arată
ai locuitorilor U.R.S.S. era trale de Statistică reiese că ziţie, care a fost prezentată re lută scrisoarea adresată lui A- însă că anticomunismul este
de 208.826.650 dintre care în Uniunea Sovietică trăiesc cent în Mexic, se va. deschide denauer de către Walter Ul- platforma ideologică ä fascis
94.050.303 bărbaţi şi 114.776.347 peste 100 de naţionalităţi. E- zilele acestea în capitala Cu bricht. mului. Prin programul său
femei ; populaţia urbană s-a ci xistă 114.588.000 de ruşi, bei.
frat la 99.977.695 de locuitori 30.981.000 ucraineni, 7.829.000 R. D. Germană este o forţă care
(48 la sută), iar cea rurală — La aeroportul Vnuk«vo,.Miko
la 108.848.955 de locuitori (52 de Hîeloruşi, 6.004.000 de uz ian a fost condus de Aleksei luptă pentru menţinerea păcii
la sută). beci. Naţionalităţile cel mai pu Kosîghin şi Dmitri Usiinov, vi în Germania si, prin urmare, în
ţin numeroase sînt aleuţii şi cepreşedinţi ai Consiliului de Mi
niştri al U.R.S.S., de miniştri ai Scurte ştiri ©Scurf® ştiri «Seurte ştiriEuropa. Pe de altă parte, cer
curile dominante din R. F. Ger MOSCOVA. — La 3 februarie s-a monetare ale întregii zone să se afle HELSINKI. — La 3 februarie S.
Numărul persoanelor cu stu iukaghirii (cîte 400 de oameni) U.R.S.S. şi alte persoana ofi încheiat primul congres unional de acum la nivelul cel mai scăzut în pe Radhakrishnan, vicepreşedintele In
dii superioare, studii superioare care trăiesc în Nord. ciale. mecanică teoretică şi aplicată care a rioada ultimilor doi ani. diei, a sosit la Helsinki într-o vizită
N o i a r e s tă r i la P a ris avut loc !ă Universitatea din Mos
PEKIN. — Mişcarea de inovaţii de două zile. venind din Stockholm.
------------------ SÎ32S----- -----------
PARIS 4 (Agerpres) La 3 cova. La lucrările congresului, care a« din R.P. Chineză înregistrează din ce LONDRA. — La 3 februarie la uzi
Dusă votul din Adunarea Naţională Franceză februarie deputaţii de extremă durat 8 zile, au participat aproximativ în ce mai multe succese. Numai în a- na de artilerie din Ghorley (Lanca
dreapta din Adunarea Naţională 2.000 de persoane. Larga participare nul 1959 au fost prezentate aproxi shire), s-a produs 0 explozie în ur
Gemi guvernului de a i se v i împuterniciri Franceză Jean Baptiste Biaggi Ia congres a unor savanji de vază mativ 37 milioane de propuneri do ma căreia a fost ucisă o persoană,
speciile a produs îngrijorare în Franţa şi Murad Kanali (acesta din din străinătate a conferit congresului invenţii şi iriovaţii. Multe întreprin iar una a fost rănită. Una din clă
un caracter internaţional. Următorul deri pe baza acestei mişcări au făcut dirile uzinei a fost parţial distrusă.
PARIS 4 (Agerpres). TASS rore". Dar înainte de toate tre destul de limitat, şi ar reprezen urmă din partea Algeriei) au congres va avea Ioc Ia Moscova pes paşi importanţi pe drumul automa
îu n ţă : Cererea guvernului buie să se arate şi încă fără ta o nouă 'primejdie pentru li fost acuzaţi în mod oficial de te 4 ani. tizării. LONDRA. — La 3 februarie un
grup de deputaţi laburişti din parla
ancez de a i se acorda împu- nici un echivoc, ca atunci cînd bertăţile cetăţeneşti“. atentat la securitatea internă a LONDRA. — Citind un comunicai NEW YORK. — Agenţia United ment, alcătuit din 65 de persoane,
rniciri speciale a pus în gardă „Uniunea Forţelor Democra al trezoreriei britanice, agenţia France Press International anunţă că la 3 a prezentat în Camera Comunelor o
linia publică franceză. In în- aparatul de stat va fi întărit statului. Presse relatează din. Londra că „în februarie, circa 10.000 de muncitori de rezoluţie care cere ridicarea imediată
eaga ţară se discută dacă a- prin asemenea măsuri politica tice“ a protestat de asemenea Ei au fost arestaţi la 3 fe cursul lunii ianuarie 1960 ă fost înre la uzina de automobile Chevrolet din a stării excepţionale din Nyassatand.
iste împuterniciri sînt realmen- franceză în Algeria va conti împotriva acordării împuternici gistrată o nouă scădere importantă Flinf, statul Michigan, au declarat
nua să se orienteze spre auto rilor speciale unui guvern oare bruarie pe aeroportul Orly la a rezervelor monetare ale zonei lirei grevă în semn de protest împotriva HANOI. — Agenţia vietnameză de
necesare guvernului francez. determinare, adică, spre o a- „a tolerat pregătirea rebeliunii condiţiilor de muncă. Tratativele duse informaţii relatează că în ultimele 3
sosirea din Alger şi întemniţaţi sterline“. Această scădere — precizea pentru aplanarea conflictului au fost luni ca răspuns la chemarea G.G. al
Cei de dreapta Sînt în favoa- legere cu totul liberă“. în Algeria“, iar apoi s-a eschi în închisoarea pariziană „Sân rupte, deoarece nu s-a putut realiza Partidului celor ce muncesc din Viet
te“, unde este deţinut de ase ză agenţia — care reprezintă 18 mi nici un acord. nam, rîndurile partidului au crescut
:a legii ou privire la îrnpu- Cercurile democratice din ţară vat de la luarea măsurilor ne menea Pierre Lagailiarde, care
a condus rebeliunea din Algeria. lioane lire sterline, face ca rezervele
rnicirile speciale. Ei contează sînt profund îngrijorate dc in cesare pentru înăbuşirea rebe —GSSS10- cu peste 20.000 muncitori şi ţărani
i siguranţă s-o folosească nu tenţia guvernului de a ieşi şi liunii“. In declaraţia „Uniunii fruntaşi în muncă şi reprezentanţi ai
(3 acţiune de intimidare a intelectualităţii revoluţionare.
:ît pentru reprimarea „ultră- mai mult de sub controlul par Forţelor Democratice“ se spune:
ilonialiştilor“ ' oît împotriva for lamentului. Liga drepturilor o- „Pentru menţinerea ordinei şi DJAKARTA. — La 3 februarie şi-a
jor de 'stingă1 din ţară care muful a publicat în legătură cu pentru apărarea statului împo tineretului american încheiat lucrările sesiunea Biroului
ipţă pentru soluţionarea echi- aceasta un comunicat în care triva acelora care ameninţă este Federaţiei Democrate Internaţionale
bilă a atît de stringentei pro- arată printre altele: „Sarcina de necesar să fie pedepsiţi toţi cei
eme 'algeriene. Majoritatea însănătoşire a statului poate fi vinovaţi ca şi complicii lor, ori- WASHINGTON 4 (Agerpres). lănţuită împotriva elementelor rogatorii, comisia încalcă drep a Femeilor. Principala problemă de
ancezilor nu văd însă de ce a îndeplinită în cele mai bune con cît de înalte ar fi .funcţiile pe TASS a n u n ţă: La 3 februarie, pe ordinea de zi a sesiunii a fost pro
ist necesar •să se ia aseme diţii şi Iară să i se acorde gu care Ie deţin, şi să se ducă o Comisia Gamerei reprezentanţi progresiste. Refuz categoric să turile garantate de constituţie blema situaţiei şi drepturilor femeilor
ja măsuri. Pînă şi presă de lor pentru cercetarea activităţii din ţările afro-asiatice, succesele şi
antiamericane a început intero răspund la întrebările dv„ a cetăţenilor Statelor Unite ale sarcinile mişcării de femei din aceste
garea participanţilor la festivalu ţări.
•eaptă se îndoieşte de oportu- vernului împuterniciri speciale politică care să corespundă ce rile mondiale ale tineretului şi spus el, deoarece nu vreau să- Americii.
studenţilor de la Moscova şi Drapelul panamez
tateă lor. • ' ' care ar reduce la zero rolul in rinţelor exprimate de ţafă în Viena. Gu ajutorul depoziţiilor mi pătez conştiinţa colaborând Fred Jerome, un alt partici interzis în zona
Canalului Panama
Astfel, ziarul de dreapta „Le stituţiilor parlamentare, şi aşa cursul acestei crize“. unor martori falşi şi prin în cu această comisie care a încu-1 pant la festival, a refuzat şi el
trebări puse în scopuri provo WASHINGTON 4 (Agerpres)
igaro", "de; pildă/ recunoaşte catoare, membrii comisiei au rajat sistematic mărturiile false în mod categoric, să facă de Camera reprezentanţilor a Con
început să ponegrească activi greşului american a aproba
tatea nobilă a tinerilor ameri şi sperjurul. poziţii. El a sublinat de aseme cu majoritate de voturi o re
cani consacrată apărării păcii zoiuţie care interzice arborare;
i necesitatea' unor asemenea şi întăririi prieteniei şi colabo Este îndeobşte ounoscut, a nea că participarea la festival drapelului panamez în zona Ca
rării între tinerii din toate ţă naiului Panama, aflată sub con
ăsuri'„N'ii pare deosebit'de clă- Mişcarea grevistă din Anglia rile. spus el în continuare, că la fes nu are nici o legătură ou acti trolu! Statelor Unite. După cun
i opiniei" p u b lic e ".A cere noi s-a anunţat, guvernul paname;
Dînd o ripostă hotărîtă aces tivalurile mondiale ale tineretu vitatea antiamericană. a adresat guvernului americat
tor încercări, studentul Jacob cererea ca drapelul panamez s;
gi, subliniază' ziarul, în timp LONDRA 4 (Agerpres) Gre greviştii protestează împotriva Rosen, de la Colegiul din New lui şi studenţilor participă zeci La sfârşitul şedinţei din 3 fe fie arborat alături de cel a
York, a refuzat să contribuie cit Statelor Unite în zona canalulu
; există destul de multe legi vele muncitorilor clin industria salariilor scăzute. de cît prin declaraţiile sale la de mii de tineri şi tinere din bruarie a comisiei, Jacob Ro pentru a sublinia suveranitate!
activitatea necinstită a faimoa statului Panama asupra’ aceste
5 acest ¦gen . care permit pu- de automobile au paralizat a- Un număr de 800 de munci sei comisii oare în perioada multe ţări ale îUrnii minaţi de sen a declarat că invitarea par zone.
!rii executive să guverneze proape complect producţia în tori de la uzina din Birmingham macchartismului şi-a cîştigat .o
iră să se adreseze parlamen- numeroase uzine. triştă faimă prin prigoana dez- dorinţa nobilă de a contribui la ticipanţilor la festival în fata
Din cauza grevei electricie a societăţii „Muiliners Limited', menţinerea păcii. Ei se întâlnesc Comisiei pentru cercetarea ac
care produce caroserii de auto la festivaluri pentru a face tivităţii antiaimerîca-ne are sco
mobile, au ieşit miercuri la
ilui, pare a fi un lucru inutil“. nilor de la societatea „British schimb de păreri cu reprezen pul de ă intimida tineretul a-
Un alt ziăr de dreapta, şi a- Motor Corporation“, în uzinele muncă după ce administraţia a tanţii tineretului din alte ţări şi merica n,
.tme „l’Aurore“, arată că a- din Birmingham, Coventry, Ox fost nevoită să înceapă trata pentru a întări prietenia1 între Rosen a" subliniat că 200 de
îste împuterniciri nu trebuie să ford şi Abington ale acestei so tive cu reprezentanţii sindicatu popbare. Activitatea participan tineri şi tinere care au sosit la
e folosite în detrimentul în- lui.
jplinirii sarcinii principale şi cietăţi peste 31.000 de muncitori ţilor la festival nu ameninţă Washington pentru a-şi exprima
nume aceea de a rezolva pro- nu lucrează.
Ca urmare a acestei greve nu Statele Unite şi. nu are' nimic protestul • împotriva'. ¦ chemării
Mai bine de 400 de muncitori
se află în grevă la uzina de au lucrat aproximativ 4.000 de comun ou vreo activitate anti- participanţilor la festival în faţa
muncitori de la uzina din Co
ema algeriană. „împuterniciri automobile din oraşul LIanelly americană. De aceea, sînt de Comisiei de cercetare ă activi
ventry aparţinînd acestei socie părere că, procedând. la luarea tăţii antiamericane nu aii fost
lecia’le ? Fíe, scrie ziarul „l’Au- î a societăţii „Morris Motors“, ty . > ' '- de depoziţii ‘şi- suplinind la inte admişi la şedinţa’ comisiei.
Redacţia şl administraţia ziarului: str, 6 Martie nr, 9. Telefon: 188 ?1891 75. Taxa plătită In numerar • conlptro aprobării Direcţiunii Generale tM .l R. nr. 236.320 din 6 noieir.t>. ui iu. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva