Page 18 - 1960-02

Pag. 2
Educarea marxist-leninistă întărirea gospodăriei agricole colective pionierilor din Deva
a comuniştilor, în discuţia
comitetului orăşenesc de partid
In oraşul Petroşani, în pre­
zent, sînt oupriinşi în sistemul
învăţămîntului de partid peste
2.100 membri şi candidaţi de
partid şi tovarăşi din activul
fără de partid. Acest număr
arată creşterea interesului pen­ stantin Magdalin, n-au făcut în primul rînd creşterii con­ turor colectiviştilor.
tru însuşirea teoriei marxist-le­
niniste, pentru ridicarea nivelu­
lui politic şi ideologic.
Faţă de anul şcolar trecut, în
acest an activitatea cercurilor
şi cursurilor învăţămîntului de
partid din oraşul Petroşani se
desfăşoară mai bine, s-au ob­
ţinut succese în ceea ce priveşte
calitatea învăţămîntului şi ridi­
carea frecvenţei cursanţilor.
In scopul îmbunătăţirii con­
tinue a învăţămîntuiul de partid,
recent, într-o plenară lărgită cu
propagandiştii, comitetul orăşe­
nesc de partid a analizat felul
cum s-a desfăşurat pînă în pre­
zent învăţămîntul şi măsurile ce
trebuie luate în. vederea înlătu­
rării lipsurilor care mai persis­
tă. Plenara a evidenţiat părţile
pozitive, a criticat lipsurile,
constituind un bun prilej pen­
tru obţinerea de noi succese în
viitor.
Unde există preoctiyare,
lucrurile merg bine
Din referatul prezentat şi din
discuţiile purtate a reieşit că în
oraş există multe cercuri şi
cursuri cu o bună activitate. La
cercurile conduse de propagan­
dişti ca tov. Ioan Gosma, de la
O.6.L. Alimentara, Kapelar A-
lădar, de la I.T.0., Alexandru
Bojenesou, de lă U.R.U.M., Da-
vidovici Gazimir, de la Întreprin­
derea „6 August“ şi altele, frec­
venţa cursanţilor este bună, se
poartă discuţii vii, interesante,
legate de specificul locului de
muncă. Aceşti propagandişti se
pregătesc cu simţ 'de răspundere
pentru conducerea convorbirilor
din cercuri, ţin legătură perma­
nentă cu tovarăşii din cercuri,
îi controlează şi îndrumă în stu­
diu.
Majoritatea birourilor organi­
zaţiilor de bază se preocupă de
mobilizarea cursanţilor la învă-
ţămînt, asigură analizarea pe­
riodica, în adunările generale,
a desfăşurării învăţămîntului de
partid, trag lă răspundere pe
acei membri şi candidaţi de par-
tid care neglijează studiul. Da-
torit..ă. munci.i. com•iti etiul4u.i7 o_ răşe­ căY ru.. i• __pi.rop«"aUgi «at~n\ Ădiist. TItn-» nancaersTt
nesc de partid, a multor birouri sens s-a cerut comitetului oră­
ale organizaţiilor de bază şi ac­
tivităţii depuse de cea mai mare
parte dintre propagandişti, s-a
reuşit că în anumite cercuri,
frecvenţa să fie de peste 90 la
sută.
Aceste cîievă exemple dove­
desc că acolo unde există preo­
cupare, unde se munceşte ou concretă, al cărui propagandist s-a hotărît ca lucrările să fie Ighiu, urmînd ca îri curînd să la cei de grădiniţă şi şpoală, mai rar (scădere a febrei, stare generală mai pieliţei creierului).
simţ de răspundere, se pot ob­
ţine rezultate bune.
Cînd nu se dă atenţia
cuvenită învăţă mintiiUn
In oraşul Petroşani mai sînt
însă şi cîteva cercuri şi cursuri
cu o activitate slabă. Aşă de
pildă, la depoul C.F.R., lă sta­
fia' G.F.R., revizia de vagoane
-SEE-
. O piesă,
Ultimă premieră a Teatrului
de păpuşi „Vasilache“ din Pe­
troşani este dedicată unui spec­
tacol cu o piesă pentru toate
vîrsfele. E vorba de comedia în
trei acte şi 10 tablouri „Vasila­
che la ţară“, de A. Predescu şi
N. Stroiescu.
Piesă, pregătită pentru ă fi
prezentată în satele regiunii noa­
stre, militează pentru rezolva­
rea unor probleme ' legate de
transformarea socialistă a agri­
culturii.
Distribuţia spectacolului este
asigurată, de o trupă de actori-
0 iniţiativă bine venită
Organizaţia de bază P.M.R.
din satul Gura Ruzii, sat apar­
ţinător oraşului Brad, a luat ini­
ţiativa construirii prin contribu­
ţie şi muncă voluntară a unui
local de şcoală şi cămin cultu­
ral. In acest scop, împreună cu
deputatul orăşenesc Petru lan-
cu. a mobilizat cetăţenii într-o
adunare publică unde a fost pu­
sa în discuţie această problemă.
Cei prezenfi au primit cu multă
satisfacţie iniţiativa organizaţiei
de partid şi au hotărît să încea­
pă acţiunea. In aceeaşi adunare
s-a format comitetul de construc­
ţie în care au fost aleşi Lazăr
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1592
V I A Ţ A DE P A R T I D Cili contribuie căminul cultural la Activităţi practice la Casa
In luna februarie a anului trecut( viştilor. Formaţia de cor( care s-a mă­ Casa pionierilor din oraşul Deod fotografii la lumină artificială şi
în gospodăria agricolă colectivă din rit la 60 de persoane, învaţă în pre­
Geoagiu au intrat toate familiile de zent noi cîntece legate de gospodăria este frecventată in flecare zi de pot să lucreze materialul fotogra­
ţărani muncitori din sat. Dacă pînă colectivă, iar formaţia de teatru, care către zeci de pionieri de la toate fic In camera obscură. Prin ro­
a prezentat anul trecut „Fata tatii şcolile din oraş. Activităţi frumoase taţie pionierii primesc de la cerc
atunci, în centrul muncii culturale a
gospodăria de locuinţe, există Asemenea exemple de eficaci­ sfat atragerea ţăranilor muncitori spre cea frumoasă", „Candidat la festival“, şi atractive se desfăşoară In cadrul aparate de fotografiat „Optior" cu
cercuri rămase în urmă faţă de tate a învăţămîntului de partid gospodărie, de atunci scopul principal „Şi pe strada noastră“, pregăteşte în diferitelor cercuri. care fiecare fotografiază singur, pu-
program. Propagandiştii din a- sînt numeroase. Pe bună drep­ al activităţii noastre a fost îndreptat nlnd asifel in practică cele învă­
cesfe întreprinderi ca tov. Iacob tate s-a subliniat că rezultate­ înspre consolidarea gospodăriei şl prezent o nouă piesă legată de întă­ Printre cercurile cu o frumoasă ţate la cerc.
Ghioreanu, Ioan Gazam, Anton ridicarea nivelului de cultură al tu­ rirea gospodăriei agricole colective. De şi bogată activitate se remarcă
Elureamu, P. Constantin, Con­ le obţinute în îndeplinirea pla­ asemenea, br/gada artistică de agitaţie In cadrul acestor activităţi de
nului pe anul 1960 se datoresc cercurile de radio şi foio, care sini cerc se evidenţiază pionierul Marian
frecventate de peste 100 pionieri
pregăteşte un program în legătură cu şi şcolari. Ion care a efectuat cele mai multe ore
nimic pentru a se achita de sar­ ştiinţei membrilor şi candidaţi­ In planurile de muncă ale căminului diferite aspecte din G.A.C, In cadrul cercului radio, sub di­ de lucru in laborator, Mesko La-
cina încredinţată, au neglijat în lor de pairtid în care direcţie în- cultural au fost incluse organizarea Biblioteca comunală, care-şl măreşte dlslau care şi-a construit singur
mod nepermis îndatoririle ce le văţăinîntul de p'artid a avut o unor activităţi cultural-educative care recta îndrumare şi suprave­ un aparat de mărit, Iakosy Ion şi
reveneau. Unii propagandişti nu contribuţie preţioasă. să vină în sprijinul educării colecti­ permanent fondul de cărţi, participă Bălan Dragomir care fotografiază
dau atenţia cuvenită pregătirii viştilor pentru păstrarea avutului ob­ activ la munca de educare a colecti­ gherea tovarăşului profesor de fără greşeli, Siilg luliana, Qăman
lor personale, nu se prezintă Măsuri menite să ducă viştilor. In anul acesta aivem în­ Emil, Oprean Mircea şl alţii. Ac­
la şedinţele de pregătire ce se cerc Ioan Ganea, pionierii tivitatea acestor cercuri se axează
fin în cadrul cabinetului raional pe educarea pionierilor in spiritul
de partid. învaţă transmiterea şi recepţiona- patriotismului socialist şi al inter­
naţionalismului proletar, uiilizindu-
Faţă de această stare de lu­ la obţinerea de noi ştesc, pentru întărirea fondului de ba­ scrişi peste 300 de cititori care au citit rea semnalelor morse, lucrul în se diferite forme şi mijloace spe­
cruri se fac vinovate în primul cifice cercului respectiv. In ca­
rînd birourile organizaţiilor, de reţea, codul Q etc., precum şi dife­ drul cercului de radio se scoate in
bază care n-au controlat activi­ evidenţă importanţa învăţării al­
tatea propagandiştilor, nu i-ău succese ză, pentru participarea lor în număr 700 de cărţi. rite construcţii practice de radio, fabetului morse şi a codului Q, cu
tras la răspundere pentru ne- cît mai mare la muncă etc. Pentru viitor ne propunem «ă mă­ ajutorul cărora se pot face mai
ducerea la îndeplinire a sarci­ Pe Baza numeroaselor propu­ cum sînt construirea aparatelor cu tirziu legături de prietenie pe ca­
nilor. Secretarii organizaţiilor neri făcute în cadrul şedinţei de Astfel, pe lingă conferinţele primite, rim numărul cititorilor, organizînd mai lea undelor cu toţi tinerii radio­
da bază tov. Gheorghe Zeicu, analiză, comitetul orăşenesc a colectivul de conferenţiari a întocmit multe acţiuni 3o masă cu cartea. Vom galetiă şi a altor dispozitive sau amatori din celelalte ţări socia­
de la depoul G.F.R., Gheorghe liste.
Dan, de la gospodăria de locu­ mecanisme mai uşoare privind
De asemenea, se caută a se im­
inţe, Ioan Gicortaş, de la revizia adoptat o hotărîre în care sînt pe pian local un număr de 32 confe­ dezvolta de asemenea reţeaua de bi­ radio-tehnica. / prima pionierilor cunoştinţe preţioa­
se pentru a putea construi singuri,
de vagoane, ău dovedit nepăsare prevăzute măsuri menite să du­ rinţe cu caracter agricol^ legate de blioteci volante. Pionierii vin cu regularitate la
că la îmbunătăţirea desfăşurării cercuri şi stnt atraşi in permanen­ cu mijloace proprii, diferite apara­
faţă de bunul mers al învăţă- învăţămîntului de partid. lucrarea pămîntului după metode agro­ Acţiunile pe care le-a întreprins ţă de activitatea acestora. Grupa
tehnice .înaintate, căminul cultural 1 de pionieri se apropie de sfir- te, punindu-şi la contribuţie ima­
mînfului de partid. In plenară S-a prevăzut ca în col mai şitul alfabetului, attt la recepţie ginaţia şi capacitatea de lucru. In
scurt timp, cercurile rămase în în scopul obţinerii Dm experienţa pentru educarea co­ cit şi la transmitere. S-au eviden­
s-a luat atitudine critică împo­ urmă faţă de program să ajun­ unor producţii spo­ activiştilor culturali lectiviştilor, alături ţiat in mod deosebit în acest sens cadrul cercului foio se vorbeşte de­
gă la zi. S-a pus ca sarcină în rite la hectar, în de celelalte forme pionierii Milieţ Eugenia, Socol Au-
triva acestora, cerîndu-se lichi­ scopul întăririi gos­ III!!!»' gustin, Puşcaşu Odorin, Răgălie seori de realizările regimului nos­
faţa birourilor organizaţiilor de podăriei colective, de educare au con­ Ştefan, Bar Ion, Anghelescu Ma­
darea unor asemenea lipsuri. bază de a asigura participarea rin, Birău Ion şl alfii. De aseme­ tru de democraţie populară, despre
tribuit la ridicarea nea, iot in cadrul acesiul cerc, pio­
Mai multă atenţie nierul Rotea Ion şi-a construit un transformarea socialistă a agricul­
conţinutului tuturor propagandiştilor la şe­ iată cîteva din conferinţele întocmite conştiinţei colectiviştilor, la întărirea apajat de radio cu galenă cu ca­
şi eficacităţii re in timpul vacanţei de iarnă, in turii, despre diferitele şantiere de
dinţele de pregătire şi de a e- de colectivul de conferenţiari de pe gospodăriei noastre colective. De acest comuna Popeşti, a recepţionat
învăţămîntului de partid patru posturi de radio (Moscova, construcţii, toate acestea, consti­
fectua un control permanent a- lingă căminul cultural: „Pregătirea se­ lucru ne-am putut da seama mai mult Bucureşti 1, Sofia şi Budapesta).
Pozitiv e faptul că în şedinţa Pionierul Mendel Alexandru şi-a tuind subiecte de Imprimat pe hlr-
de analiză un loc important l-au supra muncii propagandiştilor. minţelor pentru semănat“, „Rolul în­ cu prilejul adunării generale de dare tia fotografică.
ocupat problemele legate de con­ Intrueît de buna desfăşurare grăşămintelor în sporirea producţiei de seamă pe anul 1959 şi discutarea
ţinutul învăţămîntului, de efica­ agricole“, „Dăunătorii şi bolile mai Concomitent cu educarea pionie­
citatea sa. Tovarăşii Aurelian a învăţămîntului de partid răs­ pianului de producţie şi a bugetului rilor in spiritul dragostei faţă de
Bortea, Iuhasz Garol, Ilie To- partid şi realizările oamenilor mun­
mescu şi alţii, au vorbit despre punde întregul comitet, s-a pre­ frecvente înfîlnite în cultura plantelor de venituri şi cheltuieli pe anul 1960. cii, s-a căutat a se dezvolta dra­
aspecte ale legării învăţămîntu­ gostea faţă de natură şi de frumu­
lui de partid de problemele con­ văzut ca fiecare membru al co- în timpul verii şi’ combaterea lor“ etc. Cu acest prilej, colectiviştii au făcut seţile patriei noastre. In acest scop
crete ale construirii socialismu­ s-au făcut excursii in pădure, pe
lui, de sarcinile ce stau în faţă mitelului orăşenesc de partid să Şl brigada ştiinţifică, care a luat o seamă de propuneri menite să ducă construit o pereche de căşti de ra­ Cetate, cit şi in împrejurimile ora­
întreprinderilor şi instituţiilor se ocupe cu tot simţul de răs­ fiinŢă anul trecut, şi-a adus contri­ pe mai depar'e la întărirea gospodă­ şului, cu care ocazie s-au făcui di­
din care fac parte cursanţii, şi pundere de învăţămîntul de par­ buţia sa la educarea colectiviştilor, la riei agricole colective-. Astfel, tov. Io- dio, improvizindu-le din două cu­ ferite fotografii.
rezultatele ce se obţin în pro­ tid, evitîndu-se astfel cazurile lămurirea unor probleme ridicate de siî Borza a propus să fie mărita pro­
ducţie. S-a arătat că mulţi de pînă acum, cînd unii dintre colectivişti privind mărirea producţiei ducţia la hectar pentru a se putea tii de ebonită care se utilizează la Pionierii din ambele cercuri se
cursanţi fruntaşi Ia învăţătură aceştia", ca tov. Kertes Iosif. agricole. Astfe^ într-una' din consul­ contracta cantităţi mari de cereale cu pregătesc intens cu diferite rea­
sînt exemplu demn de urmat în Gheorghe Zeicu şi alţii, să ră- taţiile date de brigadă, tov, ing. Lef­ statul — mijloc principal de a obţine ambalarea medicamentelor. Alţi pio­ lizări practice pentru a lua parte
producţie şi în întreaga lor ac­ mînă pasivi faţă de lipsurile e- ter Gheorghe a lămurit necesitatea a- veniiuri băneşti mai. mari. De aseme­ nieri, printre care Dragnea Dumitru, la o expoziţie care urmează să se
tivitate şi comportare. xistente în munca cercurilor şi nea, colectiviştii au propus sporirea organizeze 'de către Casa pionie­
cursurilor învăţămîntului de plicărn' complexului de măsuri agrcleh- şepteluiui, terminarea construcţiei graj­ Ilie Ion, Lungescu Adrian, Preda rilor din Deva la sfirşitul acestui
S-a subliniat de asemenea ne­ partid. dului şi construirea altiiia nou. an şcolar.
cesitatea 'asigurării unei calităţi nice în livada de pomi fructiferi. Pen­ Emilian, Marcu Marian, Certejan
corespunzătoare învăţămîntului Traducerea în viaţă a măsuri­ Pentru obţinerea unor rezultate şi Prof. S1RBU OLIVIU
de partid, înlăturării^ confuziilor lor prevăzute în hoiărîrea luată tru susţinerea celor expuse, toîv. Lef­ mai bune în activitatea culturală, sîn- Dorin, Ştire Petru, Belean Tiberiu directorul Gasei pionierilor
prin pregătirea temeinică a fie- ter Gheorghe a adus din livada sta­ şi alţii au terminat de curind con­ din Deva
va duce fără îndoială la ridi­ ţiunii experimentale mere de varieta­ tem ajutaţi şi îndrumaţi permanent de strucţia aparatului de radio cu ga­
carea pe o treaptă tot mai înal­ tea Ionothan, mari şi frumoase, şi me­ comitetul comunal de partid, de comi­ lenă şi fac probe de recepţie.
tă a învăţămîntului de partid, re din lotul personal al unui colecti­ tetul executiv a! sfatului popular şi de
vist, care erau mici, dînd explicaţiile cadrele didactice din comună. De ase­ La fel ca şi cercul de radio,
la obţinerea de noi succese în necesare de ce unele sînt intr-un. fel, menea, la noi există o bună colabo­
muncă de educare marxisf-lenî- iar altele altfel. rare între colectivul căminului cultu- cercul foto este mult apreciat de
nistă ă Oamenilor muncii şi ast­ ra!) colectivul bibliotecii comunale şl
fel la îndeplinirea cu succes a In cadrul activităţii artistice au fost cinematograf, Aceasta- ne ajută să ac­ pionierii care învaţă aici să utili­
sarcinilor de plan de 1960. . pregătite spectacole închinate coiecti-
zeze un aparat de fotografiat, să
P. UNGUR
developeze, că copieze, să măreas­
ţionăm cu toţii în aceeaşi direcţie şi că precum şi să pregătească so­
să cuprindem probleme cît mai com­
-as?,- luţii de developare şi fixare a fo­
Ne scriu deputaţii d esp re plexe. ANA BORZA tografiilor, In cadrul acestui cerc
s-a amenajai un mic laborator foi
directoarea căminului tografic unde pionierii pot scoate
cultural din Geoagiu
lucrările de electrificare
-scssts-
Cu sprijinul chafen ilor VARICELA
şenesc de partid să efectueze un
control cît mal perseverent. Prin luna octombrie a anului curat toi cu ajutorul fondurilor
trecut a fost convocată o adunare din contribuţie voluntară şi la
Vorbindu-se despre eficacita­
tea învăţămîntului de partid
s-a arătat, de pildă, _ că la populară în care cetăţenii au alte lucrări.
U.R.U.AT., secţia turnătorie. în făcut propuneri Concrete cu pri­ Varicela este o boală molipsitoare pă 24 ore se tulbură. Mărimea lor di­ la complicaţii la nivelul rinichilor (ne­
urmă 'propunerilor făcute de vire la electrificarea satului Zilele trecute am făcut racor­ cunoscută în popor sub numele de feră foarte mult. Erupţia aceasta se frite). Destul de rar în timpul îmbol­
cursanţii cercului de economie Şard. Tot în această adunare darea la reţeaua de înaltă ten­ „vărsat de vînt“. Frecvenţa mai ma­ face de obicei în 2—4 pusee, avînd in­ năvirii de variceiă sau după boală a-
siune care duce spre comuna re a bolii este la copii şi mai ales tercalate între ele perioade de linişte par meningo-encefalite (aprinderea
este tov. Traían Tecii, s-ă reu­ executate prin muncă şi contri­ la sugari sau adulţi.
şit să se reducă rebuturile la buţie voluntară. se aprindă becurile pe întreaga bună). De obicei, deodată cu apariţia PROFILAXIE
piesele de oţel şi fontă cu 2, 3 la reţea. Nu putem t-rece cu vede­ Boala se datoreşte unul . virus pe 3e noi vezicule^ febra se ridică, starea Avînd în vedere că bolnavul este
Am pornii apoi la muncă. Mai rea aportul adus la executarea care bolnavul i-a contractat de la o generală se alterează uşor. Regresa­ contagios, ai două zile înainte de în ­
sută, faţă de limită admisă. De întîi am procurat întreg mate­ acestei lucrări de cetăţenii llie altă persoană ce a fost bolnavă de rea veziculelor se face în 2—4 zile, ceputul bolii şi în tot timpul perioadei
asemenea’, cursanţii cercului de rialul (stilpi, sîrmă etc.). Apoi Ilenş, Cornel Dănuţ şi alţii, ca­ variceiă cu IT)—18 zile în urmă. Ma­ în locul veziculelor apărînd nişte coji eruptive, vom izola la timp toţi bol­
economie concretă de la I.T.G. oamenii din sat au răspuns cu joritatea bonavilor nu prezintă înain­ (cruste). Aceste coji cad apoi în ier- navii suspecţi sau contacţi de varice-
ău făcut propuneri în legătură entuziasm prin muncă volunta­ re au prestat peste 1.500 ore tea apariţiei elementelor de variceiă men de 10—14 zile, lăsînd o uşoară iă. Izolarea bolnavului va fi în medie
cu folosirea pieselor recondiţio­ ră la fasonarea şi plantarea pe corp nici un semn de boală. U- de 20—22 zile) iar a contaoţilor de 18
nate lă maşini, în urmă cărora siîlpilor, la întinderea reţelei de de muncă voluntară. neori, pot prezenta totuşi febră mode­ decolorare a pielii, care-şi revine la zile. Bolnavul izolat Ia domiciliu va
s-ă ajuns la mărirea număru­ sîrmă pe uliţele satului, la in­ rată, 37,5—38,5, indispoziţie, dureri de normal în scurtă vreme. Uneori tre­ respecta prescripţiile medicale de rw
lui de maşini în exploatare. stalarea unui transformator pro¦ OGTAVIAN BRiŞGAŞ cap. Foarte rar varicela poate înce­ cerea din faza de veziculă (băşicuţă) gim, medicaţie şi igienă. După termi-f
la forma de crustă (coji) se face prin-
deputat
satul Şard — raionul Alba
pe cu frison, febră mare; agitaţie, con­ narea bolii se face o curăţenie gene­
pentrumari si miciVă aşteptăm, tovarăşi d© la !. G . O . ! vulsii şi delir. De asemenea, tot foar­ S'if,ahd medicului rală a camerei şi fierberea rufelor bol­
Toate satele din împrejurimi­ procurăm deşi în repetate rîn- te rar se întîmplă ca înaintea erup­ navului.
ţiei caracteristice să apară pe pielea tr-o fază intermediară — vezicule
le comunei Galda de Jos sînt duri am solicitat acest lucru. ombilicale — adică centrul veziculei ’ TRATAMENT
electrificate. Acest lucru ne coboară înăuntru unde apare la înce­
mînufiori compusa din Aurel bucură. De aceea, în urmă Ne adresăm şi pe această cale toracelui o erupţie roşietică (rash), ice put crusta. Bolnavul va sta la pat tot timpul
Crăciun, Aneta Dobrin, Mircea cu doi ani, am luat şi noi ho- durează cîteva ore sau chiar una-două perioadei 3e erupţie pînă La 5—6 zile
Romanescu, Isabela Dombora, târîrea de a electrifica comuna. tovarăşilor de la I.G.O. Alba zile. Deodată apar apoi pe piele pete Erupţia de variceiă are cîteva ca­ după uscarea crustelor şi scăderea
Marga Stoica, Viorica Ştefan, Oamenii au fost de acord ca o roşii (macule) de formă rotundă sau racteristici : apar neregulat, fără nici temperaturii.
loan Şofei şi alţii. mare parte din lucrări să fie e- lulia şi ţinem să le spunem că ovalară. După cîteva ore, petele roşii o ordine în orice punct al corpului,
xecutate prin muncă şi contri­ sînt mai proeminente şi apar apoi nişte nereşpectînd nici chiar pielea capului,
Regia aparţine directorului de aşteptăm să-şi respecte con­ mucoasele din gît, gurăf etc. şi pro­ Regimul alimentar va fi la înce­
scenă, Constantin Coman. băşicuţe (vezicule) de diferite forme duce uneori mîncărime pronunţată put lacto-hidric (lapte, ceai, compot
tractul. (prurit). Uneori erupţia poate fi înso­
Schiţele de decoruri şi cos­
IERONIM VÎNTU etc.). apoi compleotat cu făinoase (bis­
deputat, comuna Galda de Jos — cuiţi, griş, orez, pline etc.) şi după
boală se trece la un regim complect.
tume sînt realizate de Clelia buţie voluntară iar pentru lu­ raionul Aibă ce conţin un lichid limpede, care du- Medicul e cel care fixează regimul in
Ottone. iar execuţia lor aparţine crările care cer muncă cali­ •m - funcţie de forma bolii sau a com­
F.ienei Bianu (decorul şi păpu­ ficată, am cerut concursul în­
şi) şi Mariotei Ian is (costu­ treprinderii de gospodărie oră­
plicaţiilor. ,
mele)'. şenească din Alba lulia cu care Ca medicamente se dau antltermi-
Spectacolul este înfrecit de am încheiat şi un contract în acest ţită de creşterea ganglionilor de la ce: piramidón, antigerminj antinevral­
un fond muzical compus de Ale­ sens. Prin anul 1958, la îndem­ nivelul gîtului şi dindărătul urechii ce gice şi calmante generale la cel agi­
xandru ’Jeles. nul deputaţilor, cetăţenii au par­ dispar deodată cu căderea crustelor taţi. Loca! pe piele, unde sînt vezi­
ticipat prin muncă voluntară la (cojilor).
cule care produc mîncărime, se va
tăiatul, fasonatul şi transportul Varicela trebuie deosebită de-o se­ pudra cu 'diferite substanţe calmante:
Stilpilor necesari electrificării. rie de boli ca : variola, urticaria, stro- talc 50 gr., fenol-mentol 0,0.1 gr. M<f.p.
De asemenea, s-au strins în fulusul infantil, impetigo forma buloa- sau alcool mentolat 1 la sută (Diana).
Almăşan, secretarul organizaţiei mare parte fondurile din con­ , Z 'W U .O 1mî • I ..T ; să, erupţii medicamentoase etc. Este In caz de vezicule mari cu tendinţă
de bază P.M.R., Sabin Stanciu, tribuţie. Rău este însă că nici necesar sa se precizeze că varicela nu la suprainfectare vom face pudraj cu
Petru Banciu şi alţii. pînă astăzi n-au fost începute • -, are nimic comun cu variola. pudră de sulfatnidă. In cazul infectă­
lucrările iar stilpii continuă să rii Veziculelor, vor putea fi -utilizate
In urma discuţiilor purtate, stea de aproape doi ani prin Elevii clasei a IH-a de la şcoala elemenlara 'din comuna Asociaţia varicclei cu una din bo­ antibiotice.
s-a trecut la votarea contribu­ şanţuri, fiind expuşi intemperii­ Vinţti de Jos participă cu Iuţii la con: usul „Iubiţi. cartea“. ¦ lile : scarlaiină, difterie, tusa convulsi­
ţiei voluntare. Numeroşi cetăţeni lor naturii. Aceasta pentrucă to­ vă sau pojar( face ca evoluţia bolii Dacă s-au ivit vezicule pe mucoasa
s-au angajat să sprijine con­ varăşii de la I.G.O. din Alba In clişeu : Elevii Elena Munteanu, Nicolae Bijboacă, An- să fie mult mai gravă, simptomele a- gurii se va face gargară fie cu soluţii
strucţia acestui edificiu şi s-au lulia, cu care am contractat lu­ gela Foriofoi, Cătălină Vuju şi Maria Măriulă revizuind în cestor boli suprapunîndu-se. Chiar şi o de apă oxigenată, sau cu bórax, fie
înscris să contribuie cu sume im­ crarea, nu au binevoit încă nici grup una din cărţile prevăzute în programul concursului. variceiă ce a fost precedată de una din chiar pulverizări cu soluţii ce conţin
portante. Astfel, tovarăşii Ro- pînă acum să ne marcheze tra­
muius Afiheţ, Lazăr Almăşan şi seul reţelei pentru ca, prin mun­ bolile enunţate, cu cîteva zile mai în anesiezină 3—5 la sută.
Ioan Filip s-au înscris cu cîte că voluntară, să putem trece la După căderea crustelor se face baie
1.099 lei. Pînă în prezent, sume­ plantarea stîlpilor. De aseme­ urină, face ca evoluţia să fie mai ne­
le înscrise în mod voluntar se nea, I.G.O. nici nu se gîndeşie plăcută. cu ó soluţie slabă de hinermanganat
să ne indice ce anume cantităţi de potasiu. Căderea crustelor poate ff
ridică la 20.500 Ici. de materiale mai trebuie să Infectarea veziculelor (băşicuţetor) uşurată prin utilizarea vaselinei bori-
NiCOLAE MACAR1E de obicei prin scărpinare, pot duce cate.
la supurafie. Atît suprainfecţiile cît şi Dr. TRIF MIRCEA
corespondent
asocierea varicelă-scarlatină, pot duce medic specialist de copii