Page 21 - 1960-02

Reg'on#!ă
urnisocialismului
Anul XII Nr. 1593
Ieri, în regiunea
noastră-
Producţie record
Ieri dimineaţă la orele
7, la mina Ghelar, au ie­
şit din şut minerii ultimu­
lui schimb de onoare or­
ganizat în cinstea alege­
rii organelor sindicale.
Calculindu-se producţia
realizată în ziua schimbu­
rilor de onoare, a fost în­
registrată o cifră record:
708 tone minereu de fier
extrase peste planul zilei.
In mod deosebit s-a e-
vidanţiat colectivul raionu­
lui 3, care a extras peste
plan mai mult de 500 to­
ne minereu.
Laminatorii
In cursul zilei de ieri,
la Hunedoara a fost lami­
nată peste plan, de la în­
ceputul anului, cea de-a
11-a mie tonă de oţel. O
contribuţie preţioasă la a-
ceastă realizare a aclus-o
colectivul laminorului blu-
mmg.
Pe grafic
Ieri, pe graficul de pro­
ducţie al Jurnaliştilor hu­
nedoreni a fost înscrisă
cea de-a 2-a mie tonă de
fontă produsă peste plan
în anul 1960.
In lupta pentru obţine­
rea acestui succes de sea­
mă s-a evidenţiat colec­
tivul secţiei a Il-a.
Conferinţe U. T. M.
Ieri au început lucrări­
le conferinţelor raionale
U.T.M. Sebeş şi Orăştie.
Tot ieri au început şi lu-
crăvile conferinţei orăşe­
neşti U.T.M. Hunedoara.
Lucrările conferinţelor
continuă şi în cursul zilei
de azi.
Noi mărfuri
U.R.C.C. Deva a luat
măsuri pentru o mai bu­
nă aprovizionare a unită­
ţilor sate cu cantităţi spo­
it rite de mărfuri. Astfel, in
I cursul zilei de ied, au so­
sit la Deva trei vagoane
de confecţii, încălţăminte,
textile şi tricotaje. Aceste
mărfuri vor fi repartizate
magazinelor cooperaţiei de
consum din raioanele Ilia,
Hunedoara şi Orăştie.
Instructaj
Comitetul rdional U.T.M.
Haţeg a organizat ieri o şe­
dinţă de instructaj cu
membrii birourilor orga­
nizaţiilor de bază din co- ^
muna Riu Alb. lustrada- <
\ jut a avut loc la Riu Alb K
v şi au participat membrii Ş
birourilor organizaţiilor
e< de bază U.T.M. din sa­
tele Riu Alb, Vaidei, Co-
roeşti, Măţeşti, Ohaba de
sub Piatră, Băeşti şi Ru-
sor.
«ÉM É
Hi <nedoara-FMw- \
Duminică 7 februarie 1969
S3 3 S8g « M 5 3
F IE R V E C H I PENTRU OŢELÂRII! exemplu, prin respectarea întocmai a
Prin cîteva întreprinderi
din oraşul Deva
//W/WV/N/V1«? '? v tSt
\ In anul 1959 din întreprinderile şi instituţiile oraşului Deva au fost
^colectate şi predate I.C.M.-ului sute de tone de fier vechi. Numai organi-
- zaţiile U.T.M. şi unităţile de pionieri din oraş au colectat şi predat peste
>260 tone fier vechi.
Şi în acest an, în oraşul Deva au fost întreprinse unele acţiuni pen- <
>tru colectarea fierului vechi. Dar ceea ce s-a realizat pînă acum e departe. „Victoria“, în şedinţa din 29 ia­ cei de la bluming cu aproape 74 pro­
>de a satisface. In incinta întreprinderilor din oraş se găsesc însemnate. nuarie a.c. a luat iniţiativa ca cente.
>cantităţi de fier vechi care trebuie expediate oţelăriilor din Hunedoara.!
>Iată cîteva din constatările făcute cu ocazia unui raid organizat zilele trecute!
>prin întreprinderile din oraşul Deva.
I / w w w w v w TÜr
Angajamentul trebuie
respectat
Trustul regional de construcţii locale
are în Deva un atelier de întreţinere
auto şi utilaj. Ştiam că organizaţia
U.T.M. de aici obţinuse anul trecut
succese deosebite în acţiunea de colec­
tare a fierului vechi. Anul acesta însă
tinerii de aici n-au întreprins nimic,
deşi în curtea atelierului există mari
cantităţi de fier vechi: circa două
camioane.
Stînd de vorbă cu tov. Anton Va-
siu, secretarul organizaţiei U.T.M., a-
cesta şi-a luat, în numele utemiştilor,
angajamentul să colecteze şi să expe­
dieze, prin oţelăriilor din Hu­
nedoara tot fierul vechi care stă îm­
prăştiat prin curtea atelierului. Numai
că ang”ajamentul trebuie res“pectat!
Există fier vechi, dar. . .
Peste drum de sediul T.R.C.L.H. se
află secţiile tinichigerie şi tîmplărie ale ne înapoiată la un conducător al unei
trustului regional de construcţii locale.
Pînă nu de mult, în curtea acestor
secţii exista o ladă în care se aduna
fierul vechi — deşeuri şi diferite piese
vechi. De fapt lada există şi acum. Ea
e plină, dar nu cu fier vechi ci cu... gu­
noi. In Iadă, acoperite cu talaj şi ru­
meguş, se găsesc bucăţi de tablă şi
diferite piese vechi. De asemenea, prin
curte se găsesc, aruncate la întîmplare,
genţi vechi de la camioane, scoabe
rupte etc., care, adunate Ia un loc,
totalizează sute de kilograme de fier
vechi.
Cum se vede treaba, fier vechi exis­
tă, dar nu există preocupare pentru
colectarea şi predarea acestuia I.C.M.-
ului.
Lipseşte spiritul
gospodăresc
In curtea imobilului de pe str. Gh.
Bariţiu, nr. 5, se află depozitată încă
din toamna anului trecut o cantitate
de 4.000 kg. fier vechi, care aparţine
întreprinderii de gospodărie orăşeneas­
că Deva.
Nu putem crede că tovarăşii de la
I.G.O. nu au aflat de iniţiativa cefe­
riştilor simerieni de a colecta şi cx-
pedia oţelarilor hunedoreni cît mai
mult fier vechi. Credem însă că to­
varăşilor de la întreprinderea de gos­
podărie orăşenească le lipseşte spiritul
gospodăresc.
Atitudine înapoiată
Colectivul atelierului de tîmplărie al
întreprinderii de industrie locală
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VAI
rewcrara
-!f v'W V W W W l
ne /V W V A ^ A A A / ¦
„1 Mai“, răspunzînd iniţiativei ceferiş­
tilor simerieni, a colectat prin muncă
voluntară, cantitatea de 0.000 kg. de
fier vechi.
Ne-am adresat tov. Egrl, conducăto­
rul unităţii, întrebîndu-1 de ce nu a
predat fierul vechi I.C.M.-ului:
— Noi nu predăm fierul vechi 1 ne-a
spus tov. Egri.
— De ce ?
— Simplu. Am predat anul trecui
fierul vechi I.C.M.-ului şi ne-am ales
cu chitanţele.
Atitudinea tov. Egri nu este justă.
Acţiunea de colectare a fierului vechi
este o acţiune patriotică. Ea a cu­
prins mase largi de oameni ai muncii
din întreaga ţară. La oţelăriile noastre
sosesc zi. d. e . zi cantităţi toit mai mari
de fier vec,li co!ectat Prîn muncă vo­
luntară. Atunci de ce această atitudi­
unităţi socialiste ?
•A"
Din cele relatate mal sus reiese că
în întreprinderile din oraşul Deva exis­
tă încă mari cantităţi de fier vechi.
Este însă de datoria organizaţiilor de
partid şi U.T.M., a comitetelor de în­
treprindere şl conducerilor întreprinde­
rilor să iniţieze acţiuni de colectare
şi predare neîntîrziată a fierului vechi,
GH. LUPAN
Azi va prezentăm:
J u / »— t >— 1 1— / 1— f i— i k—J t— r i— î u J «— f v ore în şir după program şi mun­
Flacăra gazului arde redus In
cupioraşele aliniate de-a lungul
cuptoarelor, menţinind constantă
temperatura de 900 grade Celsius.
In mare, dilatările sini terminate
şi cu toţii aşteaptă nerăbdători mo-
meniul in care montorii vor reuşi
să elanşeze şi centreze perfect su­
papele. Da, se pierde presiune, mai
mult decit este admis, şi aşa nu
se poale. Clipele se scurg incet, a-
nevoios de incet pentru zidari şi rămizile, apoi uşile prost dimensio­ de lucra şi moniorii.
îngrozitor de repede pentru mon- nate, apoi supapele care nu veneau
iori. Pe de altă parte, delegaţii şi acum pierderea de presiune. Şi cit posibil a duratei acestor ope­
cocsurilor — şi parcă numai ei ? toate nu au făcut altceva, decit să raţiuni. In acest scop s-au făcut f cilindrul este gata.
— vin, privesc munca constructo­
rilor şi merg înapoi la treabă, la
celelalte baterii. Au loc şedinţe
scurte dar furtunoase, oamenii siau
X J u f u J u f »— > «— t \— f u - J i— f u / i— I k
Tovarăşul Stelios
Chirmalis este con­
trolor de radiatoa­
re Ia secţia mon­
taj a uzinei „Vic­ ^ zile. La această cantitate se mai nouă baterie, care va duce la spo- ¦) 10 în -loc de 50 de ore !
toria“ din Gălan. l adaugă încă 1.000 de tone pen- rirea pe mai departe 'a producţiei 1
Echipa din care
face parte şi-a de­
păşit planul în lu­
na ianuarie cu 6
la sută.
Clişeul nostru îl
înfăţişează pe Sfe- de la secţia conserve a între­ le depăşească. In cursul lunii
lios Chirmalis în
plină activitate
4 pagini 20 bani
Pesie 75,000 kg.
Conducerea uzinei „Victoria“
Gălan a luat mai multe măsuri
pentru colectarea şi expedierea
fierului vechi oţelarilor din Hu­
nedoara. Numai în cursul lunii
ianuarie a.c. de la uzina „Victo­ laminatorii. Încălzind corect lingourile
ria“ Gălan au fost expediate pe
adresa oţelarilor hunedoreni pes­
te 75 tone fier vechi.
Comitetul de partid al uzinei
în cadrul fiecărei secţii din uzi­
nă să se fixeze un anumit loc
pentru depozitarea-fierului vechi,
numindu-se colective speciale
care să se ocupe cu colectarea
fierului vechi pe secţii.
IOSIF FEKETE
corespondent
La I. M. Barza Să executăm cu răspundere lucrările
Muncitorii de la antezdrobito-
rul I. M. Barza desfăşoară larg
acţiunea patriotică de colectare
a fierului vechi pentru oţelării.
Astfel pînă acum a fost colecta­
tă o cantitate de peste 8.000 kg.
fier vechi. Numai într-o singură
zi colectivul de muncă al aces­ Pentru a obţine recolte bo­
tui sector a colectat 5.000 kg. gate de la toate culturile de
fier vechi. • •
In această . acţiune s-au evi- ¦ tuează în prezent o serie de lu­
denţiat tov. Avram Matei, loan crări deosebit de importante.
Stoiă, Mihai Nagy, Avram Mo- Experienţa anilor de muncă în tinat culturii porumbului, ei au care va fi insăminţat cu po-
ga, loan Neag I şi alţii.
M. SUSAN
corespondent de în cea mai mare parte de fe­
înfr-o singură zi
La îndemnul organizaţiei de
bază, tinerii din cadrul coope­
rativei meşteşugăreşti „Mureşul“
din Alba Iulia au pornit acţiu­
nea de colectare a fierului vechi.
Numai într-o singură zi — în
ziua de 1 februarie — tinerii âu
colectat 1.500 kg: fier vechi ¦pe
care l-au şi predat I.G.M.-ului.-
Acţiunea ¦de colectare a fierului
vechi continuă.
In mod deosebit s-au eviden­
ţiat tinerii Elena Solomon, Mă­
ria Popa şi alţii.
PETRU TOMA şi M.' BOLDURA
corespondenţi
mman-a de cocs
cesc. E o forfotă neînchipuită, in
care tot omul şiie ce are de jăcut
şi nu se încurcă unul pe uliul.
Sus pe baterie, pentru a ciştiga
timp, tiranţii au fost centraţi şi
înzidiţi. Jos, rodajul reversiei ar­
măturii de încălzire, de asemenea
a fost terminai. Şi totuşi, mai sînt
atitea de făcui... Şi necazurile au
fost cu duiumul nu alta. Intii că­
întirzie intrarea bateriei in func­
ţiune.
Bateria a lll-a de cocs de la
Hunedoara, se află acum în faţa
pornirii. E o construcţie similară
celorlalte două baterii în funcţiune.
(j Totodată au fost construite conco•
C mitent turnul de cărbune nr. 2,
L turnul de răcire nr. 2, rampa de
t- cocs nr. 2, măcinarea fină, mă-
L cinarea brută, cu galeriile şi po-
L duriie aferente, maşina a 4-a de nul In 7 zile. Şi se vor ţine de
( şarjare şi o serie de alte lucrări cuvint.
[ auxiliare necesare bunei desfăşurări
C a muncii cocsarilor. In total au
l fost inzidite circa 9.930 tone cără-
[ midiî, răminînd ca după termina-
(. real încălzirii să mai fie inzidite
L circa 70 ione — treabă de cîteva
l tru canalele de fum.
[• Spuneam că bateria se află in
t faţa pornirii. Odată ce montorii
f a-re despre strungarii hunedo­
25 ione conserve peste plan
Brigada utemistă de producţie cinile de producţie şi chiar să
prinderii pentru preparate de
carne şi conserve din Deva, a
obţinut însemnate succese în
muncă.
Organizîndti-şi 'munca în aşa brigadă, şi îndeosebi, inginerul care l-aii. invitat pe Constan- va fi şi mai scurt,
fel ca operaţiunile să se desfă­ Alexandru Gostinaru, Rozalia tin Vasilache sa vină în mijlo-
şoare în succesiunea cerută d e . Cernat, Măria Florea, Gheorghe cul lor, sa le împărtăşească ex- clru a fost strunjit în numai 19
fluxul tehnologic şi în timpul Feierabend şi alţii.
stabilit prin grafice, această bri­
gadă a reuşit să-şi realizeze sar­
Preduse -f
siderurgice de cea M' H s I "
mai bună calitate
!^•XwivIvŞ'v.vXv:
Colectivul Combinatului siderurgic
din Hunedoara a obţinut în cursul lu­
nii ianuarie rezultate de seamă în
lupta pentru sporirea producţiei. Ast­
fel, au fost produse peste sarcinile de
plan mai bine de 20.200 tone metal
(fontă, oţel, laminate) şi 8.200 tone
cocs şl minereu aglomerat.
Totodată siderurgiştii au fost preo­
cupaţi de îmbunătăţirea continuă a ca­
lităţii produselor, obţinlndu-se în a-
ceastă direcţie rezultate deosebite.
La oţeiăria Martin nr. 1, spre
procesului tehnologic s-a reuşit să se
reducă rebutul cu peste 6! ia sută
faţă de procentul admis. La oţeiăria
Martin nr. 2, secţie fruntaşă pe com­
binat, rebutul de asemenea a fost re­
dus cu aproape 43 ia sută. Acest suc­
ces s-a datorat conducerii mai co­
recte a agregatelor, îmbunătăţirii mun­
cii la turnare.
Cu multă răspundere au muncit şl
de oţel, manevrînd cu atenţie agre­
gatele, cei de la laminorul de 800 mm.
au redus rebutul cu 37,2 la sută, iar
In acelaşi interval cocsarii au livrat Mecanicii de locomotivă Eugen Cernău şt Gheorghe Cioară de la de*
fumaliştllor un cocs cu rezistenţa la poul C.F.R. Simeria lucrează pe aceeaşi locomotivă. Ei reduc consumurile
tobă de 2% kg., fapt ce a dat aces­ specifice in medie cu 12 la sută, remorchează trenuri cu supralonaj şi pre*
tora din urmă posibilitatea să atingă lungesc norma de km. parcurşi inire două reparaţii cu circa 11 la sută.
indici de utilizare ai furnalelor foarte Aceste realizări, ei le obţin in cinstea Zilei Ceferiştilor
ridicaţi.
pregătitoare pentru campania de primăvară
Activitate intensă Membrii gospodăriei colective Pentru a însămînţa seminţei
din Daia au selectat Întreaga de calitate bună, lipsite de bu»
cantitate de sămînţă de ovăz-şi ruieni şi impurităţi, membrii
la G.A.C. Daia
au trimis probe de seminţe pen- gospodăriei, colective din Apoldu
tru analiză la laboratorul pentru
controlul seminţelor din Alba de Sus au selecţionat pînă în
Iulia.
prezent 4.995 kg. bpreeag, 2.500
Pentru a fertiliza terenul des- kg. ovăz şi aii, trimis probe de
cîmp, colectiviştii din.'Daia efec­
sămînţă la analiză. Pe terenul
comun le-a dovedit colectivişti­ transportat la cîmp o cantitate
lor că succesul muncii pe ogoa­ însemnată de gunoi de grajd. tiviştii au transportat pînă acum'
re în campaniile agricole depin­ Parafei cu lucrările pregătitoare mai mult de 400 tone gunoi de
începerii campaniei agricole de grajd.
lul cum ele au fost pregătite. primăvară, colectiviştii din Daia
La Pricaz
In campania agricolă de pri­ îngrijesc ş i. livada' de pomi. Ei
măvară, trebuie executate o sea­ au aplicat pomilor fructiferi stro­ In acest an, membrii gospo­
mă de lucrări şi cum timpul op­ pitul de ia,rnă cu ulei horticol. dăriei colective din Pricaz vor
La G.A.G. Daia lucrează in- însămînţa cu legume şi' zarza­
tim de lucru e foarte scurt, co- tens toţi colectiviştii dar cu m ai. vaturi o suprafaţă de 11 ha.
tectiviştii din Daia îşi pun la
punct de pe acum tot ce le tre- multă însufleţire muncesc, colec- Pentru a asigura ou răsad de
buie. ET au revizuit şi reparat tivi ştii loan Fiiip şi Teodor Fi- bună calitate întreaga suprafa­
în întregime toate-uneltele de . lip la selectatul. seminţelor, ţă, colectiviştii au început ' ame­
muncă' şi le-au rep artizat' pe Gheorghe St-îneă şi Mihăilă Ro- najarea unei răsadniţe de 400
clean la-transportul gunoiului în m.p. Pînă în prezent ei au re­
brigăzi. parat tocurile de răsadniţe, au
transportat bălegarul, pămîntul
O condiţie importantă de ca- cîmp etc. 'de ţelină şi mraniţa şi au procu­
rat seminţele de legume nece­
re depinde obţinerea unor pro­ La Apoîdu de Sus sare. Concomitent cu' aceste lu-
ducţii- mari la hectar este iden-
tifioairea şi curăţirea întregii ' Şi colectiviştii din Apoldu de
Sus se pregătesc intens pentru
cantităţi de sămînţă necesară începerea la timp a campaniei -crări, colectiviştii au reparat în
în campania de primăvară. agricole de primăvară. Pînă în întregime toate uneltele necesa-
prezent, ei au reparat în între- re lucrărilor de primăvară şi au
gime toate plugurile, grapele şi transportat în cîmp peste 550
celelalte unelte de muncă. tone gunoi de grajd.
-------- --------------------------- sCSS?------------------------------------
vor fi reuşit să pună la punct ul- ^ (Zte la 50 la 19
Urnele retuşuri, faptele se vor pre- }
cipita. In 24 de ore — după cum j In hala luminoasă se aude după cum spune el „prezent Iă’
asigură constructorii — cuptoarele f doar scrîşnetui cuţitului ce datorie“. A început cu partea
vor atinge temperatura necesară j muşcă lacom din oţel. Rolele teoretică. Hunedorenii aveau un
(încălzirea definitivă de care amin-' -j de şpan, cu reflexe albăstrui, sistem complicat,'greoi, de prin-
ieam înainte). Apoi se vor demola j cad lingă strung. Patru oameni fore a cuţitelor, nu prea ştiau
privesc la rotirea înceată cum să ascu^ să câIeascâ ou.;
cupioraşele, se vor subiurna plat- 1 a strungului. Pe acesta este , , 7 ... , , .,
formele, blindajele, se vor scoate i
grilajele şi prinde uşile, se vor in- montată o ba.ră lungă, ro- W * . V «rtW strungar a mtro--
zidi contraforturile. Mai au ceva '
tundl ce cîntăreşte aproape 8 , :JS L,n dispozitiv propriu, mult
tone. Din bucata aceasta de oţel mai simplu de mînuit. Apoi au
strungarii trebuie să facă’ un ci- început demonstraţiile practice,
Problema acută este scurtarea pe L’ndru pentru laminorul de 650 lucrînd cot la cot cu strungarii
mm. După aproape 50 de ore, Dionisie Munteanu, loan Bordei
şi ceilalţi.
studii, s-au repartizat oamenii la
posturi. Fiecare cunoaşte in cele ^ Micul colectiv de munca aî Gu fiecare zi, media orară de
mai mici amănunte tot ce are de -j
făcut. In acest sens o mică compa- ^ strungăriei, de ________________________ strunjire a’ unui
cilindri d e ' la ^ , cilindru scădea!
raţie e bine venităi 'dacă la ba- ] grupul de lalmi- v / a m e m Şl f a p t e văzînd cu ochii,
teria de cocs nr. 1, aceste opera­
r.catre' Peştiş, era • : : ¦--------•------- 7 In •lupta aceasta
ţiuni au durat 24 de zile, dacă Ia t convins că timpul acesta se poa- dintre om şi timp ieşea învi-ngâ-
cea de-a doua 16, la aceasta se te,reduce, că strunjirea.unui ci- tor, întotdeauna, omul. Au fost
prevăd, mai bine spus au fost ini­ lindru, deşi este o. treabă corn- . smulse minute, ore. Rezultatele
ţial prevăzute, 10 zile. Constructo­ plicată, se poate executa într-un .le-am găsit în fişele „particula-
rii s-au angajat să reducă ierme-
timp mai scurt. Trebuia însă gă- re<< ale cilindrilor. Timpul me-
sită o: soluţie. Strungarii s-au ' diu de strunjire a unui'cilindru
gînd'it ia- mai multe posibilităţi - este acum de 23-24 ore. Deci a
care însă n-au dus ia rezulta- , f°Şt redus ia mai mult de ju-
Concomitent se va face centra- ^ fele scontate.
rea căii de rulare a maşinii de ^ mătate. Desigur, este un succes
şarjare, se va face rodajul celei ¦]
de-a 4-a maşini, la bateria de cocs j Şi iată că în dimineaţa zileî extrem de important, care a cul­
nr. 2. Şi cu acestea făcute, cocsa- f de' 1 februarie, telefonul -ne-a a- minat cu recordul stabilit în
rii vor primi spre exploatare o j dus o vestei strungarii Dioni­ ziua de 1 februarie,
sie Munteanu şi loan Bordei, au
strunjit tin "cilindru în 19 ore. Aşadar maşinile noi, de un
înaft nivel tehnic, care l-au en­
tuziasmat pe vestituil strungar,
In asemenea situaţii, reporte­ sînt acum folosite din plin. Pro­
de cocs, atit de necesar furnale- ^ cedeele tehnice noi au făcut ca
tor. } rul începe să caute elemente ca­
re să explice recordul, şi astfel, să se realizeze o productivitate
ADRIAN JURCA i ne-am trezit în faţa unui om record. Gînd l-am întrebat pe
cunoscut, _dar cu care. nu vor­ tovarăşul Vasilache ce părere
bisem; niciodată : Constantin Va'- reni, ne-a răspuns ca un profe­
silache, E-rou al Muncii Socia­
liste. sor care este mulţumit de ele­
vii s ă i:
Ge caută la Hunecldăra ves- — Ge pot să spun ? Sînt bu-
ianuarie, ea a dat peste plan, titul strungar de la Tirgovişte ? cur0s că sfaturile mele au dat
25 tone de conserve.
Totul a început cu- 1-8 zile în roade. Dacă acum un cilindru
La această realizare şi-au a- urmă. Strungarii hunedoreni: ’ se face ou 26 o-re mai repede,
dus contribuţia toţi tinerii din i-au adresat c scrisoare prin sînt sigur că mai tîrziu timpul
Avea dreptate. Ultimul cilin-
perienţa sa în tăierea rapidă a ore: Şi strungarii nu şi-au spus
FLOREA NEDELC1U metalului. La cîteva zile de la ultimul cuvînţ..,
corespondent primirea scrisorii, Vasilache era, ' MIRCEA NEAGU