Page 23 - 1960-02

Nf. 1593
m
Lipsurile existente in
transportul cărbunelui să fie Ir !li
grabnic lichidate
însufleţiţi de prevederile
plenarei C. C. al P. M. R.
din 3—5 decembrie 1959,
minerii din Vulcan, cu o-
cazia dezbaterii prevederilor pla­
nului de producţie pe anul în
curs, au arătat că deşi sarcinile
au sporit, ele pot îi realizate şi
depăşite înainte de termen, prin
intensificarea întrecerii socialis­
te, aplicarea metodelor avansate
de lucru, organizarea mai bună
a procesului tehnologic şi prin
traducerea în viaţă a obiective­
lor cuprinse în planul de măsuri
tehnicc-organizatorice.
Totodată, prin răspunsul dat
chemării la întrecere socialistă
lansată de minerii din Lupeni,
ei s-au angajat să extragă pes­
te sarcinile de plan anuale,
15.500 tone de cărbune, să rea­
lizeze economii la preţul de cost
în valoare de 035.000 lei, să ob­
ţină o' productivitate medie de
0,940 tone cărbune pe post, să
ridice toate brigăzile la plan şi
să se încadreze în indicii cali­
tativi admişi pentru producţie.
Pentru realizarea acestor an­
gajamente. chiar din prima zi
de lucru din acest an, minerii
din Vulcan au intrat în mină lucrări suplimentare, costisitoa­
hotărîţi să obţină randamente re, care influenţează negativ a-
sporite şi să-şi îndeplinească de
fa început în mod ritmic sarci­
nile de plan.
Muncind cu randamente spo­
rite, chiar de la începutul anu­
lui, în fruntea întrecerii s-au si­
tuat colectivele de muncă de la
sectoarele 1 şi II.
Rezultatele bune n-au putut
fi însă menţinute tot timpul, din
cauza anumitor greutăţi în ceea
ce priveşte aprovizionarea locu­
rilor de muncă cu materiale şi
vagonete goale. Astfel, în deca­
da a doua a lunii ianuarie şi
apoi şi mai tîrziu, transportul
cărbunelui la preparaţîa din
Lupeni şi la cea din Petrila s-a
făcut într-un mod foarte defec­
tuos din cauza regulatorului de
circulaţie şi mişcare din Petro­
şani, a staţiei Lupeni şi a staţiei
Petroşani, care n-au luat măsu­
rile cuvenite pentru respectarea
graficului de formare a navete­
lor şi de conducere rapidă a
acestora pe traseu. Numai din
cauza întîrzierilor pe care le-au
avut navetele destinate pentru
preparaţîa Lupeni, n-au fost
transportate la timp peste 2.300
tone de cărbune.
Intîrzieri asemănătoare s-au
petrecut şi cu navetele care
merg la preparaţîa Petrila. De
pildă, în ziua de 23 ianuarie
a.c., naveta care pleacă din Vul­
can, a staţionat în staţia Petro­
şani în loc de 15—20 de minu­
te, cît este prevăzut în grafic,
legendă populară povesteş­
te că pe vremuri, de mult
de tot, fiica bătrînutui Baikal,
— frumoasa Angara, nesupu-
riindu-se severului ei tată, a
fugit la viteazul Enisei. Mult
timp a urmărit-o tatăl ei, dar
Angara a recurs la diferite şi­
retlicuri ba a fugit în adîncul
taigalei, ba şi-a croit drum prin­
tre munţi, ba liniştită, ca şi curtí mintesc de asemenea că împre­
nu s-ar fi întîmplat nimic, a por­
nit-o uşor prin vale... BaikaluV
nu, a putut s-o ajungă din ur­
mă. Atunci el şi-a vrăjit fiica,
transformind-o în n u, căruia
i-a transmis caracterul nărăvaş,
impetuos al frumoasei Angara.
Poporul nu a creat întimplâ-
tor această legendă. Multe
veacuri Angara s-a năpustit cu
înverşunare asupra celora ca­
re încercau să-i îmblînzească
caracterul furtunos. A venit în­
să aici omul sovietic şi Angara
a început să-şi plece capul. Pen­
tru prima oară apele acestui
riu vor fi puse în slujba oa­
menilor : ele vor pune în miş­
care puternice turbine, vor fur­
niza curent oraşelor şi satelor,
vor da viată întinderilor aspre
ale taigalei unde numai vînă-
tori foarte curajoşi îşi croiau
cite o potecă.
cspre îmblinzirea acestui Construirea hidrocentralei im­ spre m alul,drept al. Angarei. ¦ bele . maluri j e înalţă brusc combinate din lume pentru pre­
riu impetuos, despre des­ plică intr-adevăr biruirea unor Cinci am sosit în aceste locuri deasupra liniei de intersecţie a . lucrarea lemnului şi întreprin­
făşurarea lucrărilor de construi­
re în acest ţinut aspru a gran­
dioasei hidrocentrale Bratsk
ne-a vorbit Aron Ghiridin, ingi­
nerul şef al şantierului.
— Cu ce să-mi încep poves­
tirea ? Aş putea să încep cu
amintiri despre primele zile de
la sosirea noastră In acest ti-
mai mult de 5 ore cu toate că
la R.G.M. Petroşani s-a ştiut
faptul că mina Vulcan întîmpi-
nă serioase greuţăţi din cauza
transportului navetelor la Pe­
trila.
Asemenea întîrzieri au fost
frecvente. De pildă, în ziua de
6 ianuarie a.c., o navetă forma­
tă din 6 vagoane a staţionat
mai mult de 3 ore. Tot în sta­
ţia Petroşani, în ziua de 7 ia­
nuarie a.c., 17 vagoane au sta­
ţionat aproape 4 ore, iar în ziua
de 8 ianuarie un număr de 6 va­
goane au staţionat 4 ore. Pînă
în ziua de 23 ianuarie, întîrzie-
rile depăşesc 120 de ore, timp în
care se putea transporta cărbu-1
ne cu încă cel puţin 10 navete
de la Vulcan Ia Petrila şi retur.
Din cauza acestor întîrzieri,
silozurile din Vulcan au fost
umplute la maxim şi cărbunele
extras nu a mai putut fi depo­
zitat, vagonetele stîn.d pline ore
şi chiar schimburi întregi. In
acest timp, în mină s-a sim­
ţit acut lipsa lor. Aceasta a fă­
cut ca conducerea exploatării să
ia măsuri pentru efectuarea unor
supra preţului de cost al cărbu­
nelui extras.
Transportul Ia timp a nave­
telor din Vulcan la preparaţîa
Lupeni şi Petrila influenţează
în mare măsură aprovizionarea
brigăzilor de mineri cu mate­
riale şi vagonete goale, deci rea­
lizarea în mod ritmic a sarcini­
lor de plan şi a angajamentelor
luate.
R.C.M. Petroşani, staţia Cu-
penî şi staţia Petroşani, au da­
toria de a lua măsuri concrete
pentru remedierea lipsurilor
semnalate. De asemenea, prepa-
raţia Lupeni şi preparaţîa Pe­
trila au sarcina ca pe viitor să
se preocupe şi mai mult pentru
descărcarea vagoanelor G.F.R.
în cel mai scurt timp.
Peste cîteva zile, la Hunedoa­
ra va intra în funcţiune şi b a te ­
ria a III-a de cocs. Odată cu
aceasta, va îi necesară o can­
titate mai mare de cărbune coc-
siîicabil. Minerii din Vulcan,
prin angajamentele luate, dove­
desc că sînt hotărîţi să extragă
cărbune fot mai mult şi de cali­
tate tot mai bună. Insă pentru
asigurarea aprovizionării ritmi­
ce şi la timp a celor trei bate­
rii de cocs din Hunedoara, este
necesar a se lua măsuri ime­
diate pentru respectarea grafi­
cului de transport al cărbunelui
atît Ia cele două preparaţii, cît
şi Ta Hunedoara.
I. GUDASZ limbă maghiară — Petrila, Lu­
Angara
nut de taiga, despre primul cori
instalat pe un pâmînt necunos­
cut, despre sobiţa .lingă care
în pauzele din timpul lucrului
se aduna să se încălzească mi­
cul grup de constructori. Îmi a-
ună cu constructorii au sosit
aici proiectanţi şi exploratori
care au cutreierat taigaua şi au
efectuat pur şi simplu o recu­
noaştere din mers a regiunii, au
proiectat construcţii anexe şi
auxiliare şi căi de comunicaţii.
Dar toate acestea sînt acum
de domeniul trecutuhii. Trebuie
să menţionez un lucru: La
Bratsk lucrările se desfăşoară
în condiţii climaterice aspre.
Temperatura ajunge in timpul
iernii pînă la minus 56 grade.
Perioada de ger durează 182
de zile.
Cină specialiştii americani au
aflat despre construirea hidro­
centralei de la Bratsk ei au de­
clarat,. toţi. într-un glas „Este
un vis fantezist. Angara nu poate
fi Îmblânzită“.
mari greutăţi. La început tutu­
rora le era frică de pornirea
gheţurilor. Angara, izvorînd
din Baikal duce cu sine apoi
gheţuri de fund, apele ei se
transformă într-un adevărat
terci ,albia se înfundă cu slo­
iuri de fund şi cu inie, se re­
varsă, ameninţînd să inunde to­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
J in E difura te h n ică SPO R
AU APARUT:
V.A. IL1N — Cositorirea şi
plumbuirea
Trad. I. rusă, 40 pag., tei 0,70
V.A. 1L1N — Zincarea şi cad- La cel de-al 12-lea antrenament
mierea
Trad. I. rusă, 56 pag., lei 1 de foţ.bal „Aurul“ dat 'trei- dealuri: Barza, Bu-
Brad se găseşte la cel de-al neiiil şi Valea Morii spre Va­
A.M. IAMPOLSKI — Guprarea 12-lea antrenament, care este lea Arsului. Antrenamentele sini
şi nichelapea condus cu mulţă competentâde complectate apoi cu jocuri de
Trad. I. rusă, 52 pag., lei 1 sală de baschet, volei, handbal
şi áltele.
A. M. IAMPOLSKI — Gaivano- instructorul Nicolae Voinescu.
tehruca metalelor preţioase In saplaipîna ce urmează, încă
Din lotul pare se antrenează fac de la, început, echipa va trece
Trad. I. rusă, 60 pag., lei 1,05 parte jucătorii: Zamfir, Metcea, la antrenamente pe teren, care
sini aşteptate cu nerăbdare de
B. M. CERKEZ — Cromarea şi Gris, Dianovschi, Bicu, Manole, toţi jiiccltoriţ. , , •
fierarea Petreanu, Creţu, Dobircău, Ră- Întreaga echipă dovedeşte
Trad. I. rusă, 112 pag., lei 2,25 diţă, Peţrescu, Schlett şi Mur- multă dragoste în pregătire şi
zacu. Dula şi Anton vor începe midi elan.
Creşte numărul antrenamentul peste cileva zile, TRAIAN BORA
depunătorilor la C. E. C. fiind complect restabiliţi în ur­ corespondent
ma tratamentului medical la
Noua algenţie C.E.C. din Călan cu­ care au fost supuşi.
noaşte o mare afluenţă de depună­ In cadrul antrenamentelor de
tori. Iiţ luna ianuarje, agenţia din condiţie fizică, echipa a escala-
Gătan a înregistrat peste 180 de noi
depunători.
De asemenea, ia această agenţie U nde m spgem
creşte numărul cetăţenilor care îşi păs­
{ x Comujiistul trează economiile prin cumpărarea de ţ Jn sala clubului „Alexanpj.ru ceţări metalurgice al Academiei
\ Liviii Dlaru obligaţiuni C.E.C., partiwpînd la tra­ Sania'' din Hunedoara va fi pre­ fP .R i
gerile la sorţi lunare cu cîştiguri, zentată astăzi la orele 10. con­
ferinţa : „Folosirea izotopilor * In raioanele Hunedoara şi
Rezultatele obţinute, fac ca agen­ radioactivi în Siderurgie“. ' Con­ Br/ad se desfăşoară astăzi fes­
ţia C.E.C. din Călan să obţină în tivalul filmului l& sate. Astfel,
perioada amintită o depăşire a pianu­ ferinţa va fi ţinută de către top. în comuna Băiţa se va prezen­
lui cu 56,6 la sută. ta filmul sovietic „Copilărie din
inginer Nicolae Peţrescu, cerce­ DcnbCţs" qvînd în complectare
ALEXANDRU TUZA documentarul „Recoltă bună>
corespondent tător ştiinţific la Centrul de cer- toate bun&‘f. La cinematograful
------------------ ------------ --------------
din Iiărţăgani se va prezenta
fiDnul „Prăpastia“, iar la oine-
? este ¦tîmplar la Ceri una şi primeşti alta „Soînteia tineretului“ în loc de Pentru a nu se întârzia des­ m.at.ograful din Luncoiu de JoŞ
„Scînteia“ etc. cărcarea materialelor şi a se se va prezenta serig, J-a a fil­
V secţia a ll-a In ultima vrerne, un număr plăti locaţie, cîţiva din coopera­ mului „Pe Donul liniştitV. Se­
tot mai mare de mineri de. la Gonducerea oficiului P.T.T.R. torii mal vârstnici, în fcunte ou ria l-a a, filmuiui „O întâmpla-
* vagoane a Ate­ Ghelar şe abonează la diferite din Ghelar, trebuie să ţină sea­ vicepreşedintele ou producţia re .cxtraordiiţară", va, fi prezen­
lierelor C.F.R. Simeria. ziare şi reviste. Ei sînt dornici ma că abonaţii nu au nevoie de — Gomei Vinţan şi secretarul tată la cinematograful sătesc
Lună de lu n ă el îşi depă­ sa afle în fiecare zi ce este nou asemenea surprize. Ei vor să organizaţiei de bază P.M.R. —
şeşte norma în medie cu în ţară şi peste hotare. primească în fiecare zi acele pu­ Alexandru Grainio, au descărcat din comuna. Streisîngeorgiu. La
17-20 la sută, dînd în a- blicaţii la care s-au abonat. ciaimioinul.
celaşi timp lucr-ii de bu­ Rău este însă eâ oficiul acest film va raia jn complec­
P.T.T.R. din localitate nu se I. LUCACI Gitind rândurile de faţă, ţine­
nă calitatec. ercuri străduieşte să răspundă în mod corespodent rii de mai sus şi în special can­ tare' filmul documentar ,!Femei
conştiincios acestei dorinţe. De didatul de partid Dumitru Ba­
literare vreo două luni, repartizarea a- O lecţie bună lintoni, nu-şi simt cumva obrajii cu care ne mîridrim“. De ase­
bonamentelor se face la intîm- dogoriţi de roşeaţă ? Ge părere
în Valea Jiului plare. Zilele trecute, în curtea coo­ au de lecţia dată de vîrstnici ? menea, în comuna Hăşdat se va
perativei meşteşugăreşti „Rete­
Din initiaitiva Comisiei regi­ In luna ’decembrie, de pildă, zatul" din Haţeg a sosit de la NICU SBUCHEA prezenta filmul „Pe acelaşi
onale de îndrumare a cercuri­ un mare număr de tineri s-a U.R.G.M. Deva un camion cu corespondent
lor literare, cu sprijinul cenaclu­ abonat la „Scînteia tineretului“. diferite materiale pentru secţiile drum“, iar în complectare, fil­
lui literar „Minerul“ din Petro­ Gînd au sosit primele numere cooperativei. In camion era o — ®—
şani, zilele trecute au luat fiinţă de ziare, tinerii au primit ziarul cantitate destul de mare de ta ­ mul documentar „Cronică fiu-
în Valea Jiului două noi cercuri blă neagră, necesară secţiei de eiHEHBTBBMrM
literare, „Munca" în loc de- „Scînteia' ti­ tinicbigerie şi -destinată confec­ nedoreană“. * ¦'"
ţionării â diverse articole de 8 FEBRUARIE 1960
Primul s-a organizat pe lîngă neretului". Au. şezisat .această larg consum pentru ; populaţie. DEVA: hi căutarea comorii; ALBA '¦9 Tot astăzi, în multe din
clubul minier din Ivupani, pri­ IULIA ş Ivati cel Groaznic; Uliima
mind numele unuia dintre cei stare de lucruri conducerii ofi­ In curte se aflau ţase tineri comunele raioanelor Haţeg,
mai talentaţi tineri scriitori din cooperatori care litore'aiză în Ca­
ainii noştri mort înainte de ciului, dar situaţia nu ş-a schim­ Alba şi Ilia se desfăşoară fa­
vreme, regretatul, .poet Nioolae
Labiş. Gel de-ail doilea cerc, bat ,cu nimic. zele intercomunate ale festiva­
înfiinţat la Uricani, poartă nu­
In luna ianuarie, lucrurile lului bienal de teatru „I. L. Ca-
s-au îndreptat din acest punct ragialp“. Printre altele, vor a-
vea ioc manifestări în cadrul
festivalului la căminele cultu­
rale din comunele Pui, Băieşţi,
Coroeşii, Rîu de Mori şi Ră-
chitova din raionul Haţeg, Oar­
mele poetului Teodor Neculuţă. de vedere, dar s-a ivit alt nea­ drul secţiei Smintite mai sus. aventură a lui Don luări,; BRAD: Ne­ da, Şard, Ighiu şi Hăpria din
La constituirea cercului >>Ni- juns. Zile-de-a rîn'dul, muncita Responsabilul secţiei, un om văzut.^ necunoscut; HAŢEG: Fata raionul Alba şi în comunele
rij nu primesc cîte una sau două cu urciorul; HUNEDOARA: ' Misiune Visca, Dobra, Certejul de Sus
eolae Labiş“, tovarăşul Irimie publicaţii la care sînt abonaţi, în vîrstă, precum şi conducerea periculoasă; ILIA : ,0. slujbă importantă; şi Buruiene din raionul Ilia.
Străuţ/ secretar al cercului lite­ Intr-o zi lipseşte „Scînteia", în cooperativei, ăpeiîrfd la aceşti O RAŞT/E: Ultima primăvară; Ofiţer
rar „Minerul“ din Petroşani, alta „Drumul socialismului", în tineri ca să dea o mînă de â- pentru o. z i; PETRO ŞANI; Avalanşa; m PSOBRAMUm
a vorbit celor prezenţi despre următoarea „Scînteia tineretu­ jutor la descărcarea camionului, Secretul ciffului; S E B E Ş : Nu aştepta
rolul cercului, literar în viaţa s-au izbit de un refu z categoric. luna m a i S I M E R I A : Căsătoria Lo-
cultural-educativă şi sarcinile
care-i stau în faţă în perioada lui“ ş.a.m.d. Intr-o zi s-a întîm­ Unul după altul, cei şase tineri, renz; BARU M ARE: Burghezul gen­ JL
actuală. plat însă şi altceva : s-au adus în frunte ou Dumitru Balintoni tilom ; TEIU Ş: Casa liniştită j ZLAT-
8 numere din ziarul „Drumul au dispărut din curte( e vorba N A : Fata din Kiev; LONEA: Um­ 8 FEBRUARIE 1960
In prezent, în Valea Jiului socialismului" — în afara nu­ de utemiştii Ionel Neiconi, Tra- brela sftritului Petru; APOLDU DE
funcţionează cinci cercuri lite­ mărului de abonamente — în ian Fărău, Ion Peţrescu, Ion A- S U S : De partea cealaltă; CĂLAN: Programul I : 6,30 „Dimineaţa cu
rare. (la Petroşani —- două, li­ loc de 8 numere din ziarul dam şi tînărul Gri ştia n Petres- Iii zgomotul roţilor. voie bună“ — program de muzică u-
nul de limbă română şi altul de „Scînteia“. Altă dată, s-a primit ¦cu)'. şoară j 9,10 „De la fluier la marile
9 FEBRUARIE 1960 ansambluri“ j 10,00 Opera „La drumul
peni şi Uricani). «** mare“ de Constantin N ottara; 12,25
DEVA: In căutarea comorii; ALBA Citind din pagina literară a ziarului
şw „Pravda“ ; 14,00 Mari orchestre de mu­
IULIA : Ivan ¦cel Groaznicj Uliima
şi de concasare. Constructorii aventură a lui Don Juati; BRAD: Ne­ zică populară romînească ; 15,45 Cro­
văzut... necunoscut; HAŢEG ^ Fata nică literară : „Adela“ de G. Ibrăilea­
îşi pleacă capul au îndeplinit cu succes sarcinile cu urciorul; HUNEDOARA: Secretul na î 17,30 Gîntece din ţări prietene;
cu privire la darea în exploa­ cifrului; IC IA : O slujbă importantă;
tare a acestor obiective şi şan­ ORAŞTIE: Uliima primăvară; Ofiţer 19,15 Teatru la microfon : „După două­
pentru o z i; PETROŞANI: Ştrenga­
tierul nu duce lipsă de mate­ rii ; Secretul cifrului; SEBEŞ • Nu zeci de ani'1. i
aşlepia luna m a i; SIMERIA '!j Că­
riale. sătoria Lorenz; BARU, M A R E : Vizi­ Programul II: 15,32 Gîntece şl jocuri
ta lui N.S. Hruşciov în America 1
tul din jur. Dar constructorii aii Şan-Merul hidrocentralei de la Patria a înzestrat cu genero­ TEIU Ş: Casa liniştită j ZLATNA : populare rom îneşti; 16,30 Vorbeşte
biruit această dificultate, con­ Bratsk este situat într-o regiu­ zitate pe constructori cu puter­ Fata din K iev; LO N EA ; Umbrela
struind puţerriice batardouri de ne cu o populaţie puţin nume­ nice buldozere, macarale, exca­ sfinţutui Petru; APOLDU DE S U S ; Moscova ! ; 17,25 Sfatul medicului:
protecţie. roasă. De aceea a trebuit să se vatoare, hidromonitoare. De partea cealaltă.
Sfaturi pentru gravidele cardiace;
17,50 O nouă ştiinţă : Cosmobiologia ’
Dar ce trebuie făcut cu ,acest creeze in aceste locuri absolut Lucrările de -pe şantierul hi­ î9,45 Tribuna R adio; 21,15 Suite mu­
drocentralei Bratsk au intrat în zicale din filme. •:
faza hotăritoare. Rîul Angara
riu în timpul scurgerii gheţuri­ tot ce este necesar oamenilor. curge printr-o construcţie de be­ 9 FEBRUARIE 1960 -
lor de primăvară ? Şi de data S-a lucrat într-un ritm intens ton şi se află în întregime la
aceasta a .fost găsită o soluţie. şi ij.itr-un timp scurt au fost Programul I : 7,30 Muzică uşoară
Constructorii dinamitează ghea-, construiţi. 250.000 metri pătraţi executată la xilpfon; 8,30 Melodii
populare rom îneşti; 9,30 Emisiune li­
ţa pe o distanţă de 20 km. pe de suprafaţă locativă, zeci de dispoziţia constructorilor. Ei sînt te ra ră ; 11,45 „Radio Prichindel“ : „Se
cursul inferior al rîului,şi cree­ şcoli,- grădiniţe de copii, cluburi convinşi că hidrocentrala Bratsk mai întîmplă şi color isteţi“. Schiţă
dc I. Jipa ; 12,30 In faţa h ărţii: Af­
ază astfel condiţiile pentru tre­ etc. Avem acum fabrica noas­ va fi pusă în funcţiune la ter­ a jjL stm N m w Q im ® ganistan j. 16,15 Vorbeşte M oscova!;
cerea liberă a gheţurilor, Dar tră de piine, un incubator şi menul stabilit de partid şi gu­ 18.00 Revista economică radio : Greş-
pentru ca blocurile uriaşe de chiar o gospodărie auxiliară so­ vern, in anul 1961. In octom­ PENTRU 24 ORE: terea calificării muncitorilor; 20,30
gheaţă să nu se. împotmolească, lidă. Cu toate că la noi vara brie 1959 şantierul a fost vizi­ Jurnalul satelor; 21,45 Piese instru­
Vremea răinîne rece, cu nopţile ge­ mentale.
ele sînt sfărimate pe pragurile- este şc'urtă oamenii au învăţat tat de Njkita Sergheevici Hruş- roase. Cerul schimbător, temporar no-
ros. Temperatura staţionară, ziua va Programul .11: 14,30 Program emis
Padun. să cultive şi pe acest pâmînt ¦ ciov. El a stabilit căile de dez­ fi cuprinsă între minus 1 şi minus
5 grade, iar noaptea, între minus 9 şi de Studioul regional C lu j; 16,45 Car-'
O caracteristică a acestei cartofi; castraveţi, pătlăgele... voltare a regiunii respective şi minus 14 grade. Vînt potrivit din sec­ net de reporter; 18,05 Din cântecele
torul est şi sud est. de luptă aţe popoarelor; 19,15 Din ver­
locuri este ¦marea grosime a In prezent Bratsk numără apro­ a aprobat propunerea cu privire surile tinerilor poeţi ; 19,30 Opera
„Flautul fermecat“ de Mozart.
gheţii, care ajunge- pînă la 2 ximativ 50 de mii de locuitori. ta construirea treptei următoa­
Buletine de ş tiri: 5,00 ; 6,00 ; 7.00 :
metri. Conştructorii. au folosit Mulţb dintre ei sînt studenţi la. re a cascadei de pe Angara 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00
22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,00
această particularitate- a rîului şcoala tehnică sau urmează — hidrocentrala de ta Ust-
îngheţat ta construirea batar- cursurile prin corespondenţă hte Itimsk. Odată cu intrarea in
dourilor. Pe acest pod de ghea­ unei şcoli superioare, studiază funcţiune a acestor două cen­ PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
ţă circulau liber oamenii, şi me- - la" combinatul de construcţii. trale producţia de energie elec­
canismele,..- De pe acest „pod", jS-Jidrocentrata Bratsk este si- trică se va ridica la zeci de mi­ Vremea schimbătoare, favorabilă
precipitaţiilor.
în anul 1957, pentru prima oa­ tuată pe pragurile Padun liarde Kwlore pe an. 16.00 ; 18,00; 21,00; 23,00 (progra­
ră în - istoria hidroconstrucţiilor ale Angarei, ia începutul sec­ Totodată in această regiune mul II). ,'i!
a fost stăvilită porţiunea din­ torului de rdpiduri. Aiâi am­ se vor construi cele mai mari
ANUNŢ
la începutul anului 1955 aveam- apei. Construcţia principală a deri mari consumatoare de e- Se aduce Ia cunoştinţa tuturor gospodăriilor colective, în­
impresia- că şantierul va avea - centralei este barajul ei înalt nergie, precum şi 4 noi oraşe:
în permanenţă nevoie de cadre. de 127 metri- — cel mai înalt Novobratsk, Giudrostroitel, Je- tovărăşirilor şi ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală,
Viaţa -ne-a infirmat temerile ¦ din IJ.R.S.S. şi unul din cele leznogorsk şi Ust-llimsk. Con­ că G.A.S. Orăştie, cumpără cai de orice vîrstă reformaţi, Ia
preţ de stat.
noastre, - măreţul şantier¦ mi a ¦ mai mari din lume. Pentru ri­ struirea acestor întreprinderi şi Caii vor îi însoţiţi de certificat medical de reformă.
dus niciodată lipsă de specia­ dicarea unui astfel de baraj a oraşe va transforma regiunea Plata se face imediat prin cont pentru sectorul socialist
şi în numerar particularilor.
lişti. Aici an venit tineri ro­ fost necesar să se construiască - într-una din cele mai mari cen­
bi şti, sănătoşi, capabili de orice puternice întreprinderi, auxilia­ tre industriale al Ujiiunii So­ Cei interesaţi pot lua relaţii Ia telefon nr, 140-Orăştie.
faptă de -vitejie în muncă. re, fabrici de beton, ele sortare vietice.