Page 24 - 1960-02
P. 24
\
Fag. 4 DRU MU L SOCI AU S Mil LUI Nr. 1593
sxGssoaw irvemcxiixfiw<stxm3o*cnmfígxxssium >B u m Bac— emaisagatsmisxMB» ¦-
Puternicul ecou internaţional lu ă • .ultim ele şiiri *ultim ei şuri. •
al consfătuirii de la Moscova a
reprezentanţilor partidelor comuniste şi
muncitoreşti din ţările socialiste
R. P. CHINEZĂ tanţilor partidelor comuniste şi Ziarul „Unen“ subliniază ma- Dună o vizită de 18 zile în India şi Nepal Guvernul sovietic acordă o deosebită importanţă
iea însemnătate pe care o are încheierii cu succes a tratativelor de la Geneva cu
PEKIN (Agerpres). — Presa muncitoreşti din ţările socialiste pentru Mongolia teza din comu K. E. Voroşilov, F.R, Kozlov şi privire ia încetarea experienţelor cu arme nucleare
ale Europei cu privire la schim nicat despre necesitatea specia E.A. Furţeva au sosit la Moscova
centrală din China publică Ia 5 bul de experienţă în dezvolta lizării continue a producţiei Răspunsul lui N.S. Hruşciov
februarie Comunicatul despre rea agriculturii, scrie: Lucră agricole în ţările socialiste. MOSCOVA 6 (Agerpres). — fost întîmpinaţi de conducători
consfătuirea reprezentanţilor rile acestei consfătuiri au fost
partidelor comuniste şi munci urmărite cu o atenţie deosebit ANGLIA TASS anunţă i bă 6 februarie ai Partidului Gomu-nist şi ai gu- la scrisoarea iui S .. F. Powail
toreşti din fările socialiste ale de mare în Cehoslovacia, de Kliment Voroşilov,. Frol Kozlov vernului sovietic, de miniştri,
Europei cu privire la schimbul oarece în tara noastră dezvolta LONDRA (Agerpres). Consfă
de experienţă în dezvoltarea rea agriculturii constituie în tuirea Comitetului Politic Con şi Ekaiterina Furţevia', fe-au ina- de mareşali ai Uniunii Sovietice, sînt ferm hotărîte să lupte şi în
agriculturii. Ziarele „Jenminji- prezent una din problemele prin sultativ al statelor participante viitor prin toate mijloacele pen
bao“ şi „Dagundao“ subliniază cipale. Sîntem convinşi că con !a Tratatul de la Varşovia, care poiat lă Moscova din vizita rde de oameni de ştiinţă şi cultură, MOSCOVA 6 (Agerpres). — tru înfăptuirea dezarmării gene
sfătuirea de la Moscova şi re a avut loc la Moscova, a atras bunăvoinţă pe care ătt făcut-o Pe aeroport se aflau de aseme- TASS anunţă: Ziarele din 6 rale şi totale, deoarece „numai
că în cursul consfătuirii a avut zultatele ei ne vor ajuta concret atenţia întregii prese engleze. timp de 18 zile în India şî Ne- nea diplomaţi străini, numeroşi februarie din Moscova au pu pe această cale poate fi găsită
Ioc un schimb de experienţă şi la rezolvarea acestei probleme. Imediat după primirea, în seara paI> reprezentanţi ai oamenilor mun- blicat răspunsul Iui N. S. Hruş o dată pentru totdeauna solu
au fost discutate numeroase pro zilei de 4 februarie, la oră îna ciov la scrisoarea lui S. F. Po- ţia definitivă a unei probleme
bleme ale dezvoltării continue a R. P. MONGOLĂ intată, a textelor Comunicatului Pe aeroporful Vnukovo ei au cii, ziarişti sovietici şi străini. well, preşedintele Federaţiei care frămîntă întreaga omenire,
agriculturii. şi Declaraţiei statelor partici problema eliminării războaielor
ULAN BATOR (Agerpres). pante la Tratatul de la Varşo Mondiale a oamenilor de ştiinţă.
Postul central de radio al Chi via, numeroase ziare din Londra din viaţa societăţii“.
şi-au repaginat ediţiile, publi- N. S. Hruşciov arată că Uniu Subliniind caracterul urgent al
nei, transmitînd comunicatul, a cînd expunerea acestor docu
mente Ia loc de frunte. rezolvării problemei încetării
subliniat că consfătuirea repre TASS anunţă s In articolul re P re şe d in te le G io v an n i nea Sovietică este dispusă să pentru totdeauna a experienţe
zentanţilor partidelor comuniste dacţional „Un important pro Ziarul „Times“ a publicat şti G ro n ch i a so sit semneze chiar şi astăzi un tra
şi muncitoreşti din ţările socia gram al ridicării continue a rea corespondentului din Mosco la M o s c o v a tat cu privire la încetarea pen lor cu arma atomică şi cu hi
liste ale Europei cu privire la bunăstării popoarelor“, ziarul va al agenţiei Reuter subliniind tru totdeauna a experienţelor drogen, N. S. Hruşciov relevă
schimbul de experienţă în dez „Unen“, organul Comitetului partea din declaraţie în care se
voltarea agriculturii va contri spune că apropiata conferinţă nucleare în condiţiile unui con că sistemul de inspecţie şi con
fa nivel înalt ar putea deveni un trol internaţional corespunzător. trol recomandat de consfătuirea
bui la asigurarea avîntului con Central al Partidului .Popular moment crucial în relaţiile din
tre statele din Est şi Vest. El arată de asemenea că gu experţilor din 1958 oferă o bază
tinuu al agriculturii la asigura Revoluţionar Mongol, sublinia pe deplin acceptabilă pentru în
rea celui mai înalt nivel de trai ză însemnătatea istorică a con Ziarul „Daily Herald“ atrage MOSCOVA 6 r(Agerpres). — Gurînd după sosirea îa Mos- vernul sovietic intenţionează cheierea unui acord internaţio
din lume pentru popoarele din sfătuirii reprezentanţilor partide TASS anunţă: Giovanni Gron Gova, preşedintele Republicii Ita nal eficace cu privire la înceta
ţările lor. lor comuniste şi muncitoreşti din atenţia asupra părţii din Decla chi, preşedintele Italiei, care ă lia, Giovanni Gronchi l-a vizitat să-şi respecte ferm obligaţia pe rea experienţelor cu arme ato
ţările socialiste care au elaborat sosit la Moscova într-o vizită ta Kremlin pe K. E. Voroşilov. mice şi cu hidrogen.
R. CEHOSLOVACĂ raţie în care se spune că parti oficială, a fost întîmpinat cu care şi-a asumat-o de a nu re
cipanţii. împreună cu celelalte cordialitate de populaţie şi de De asemenea, el a făcut o vi lua în Uniunea Sovietică expe Şeful guvernului sovietic sub
PRÂGA (Agerpres). — Zia un program concret al celei m3i rienţele nucleare, dacă puterile
rul „Rude Pravo“, comentînd rapide dezvoltări economice a state care vor fi dispuse să Iacă conducătorii sovietici. • zită lui N. S. Hruşciov, care l-a liniază că reluarea experienţelor
aceasta, vor semna în mod uni- primit în cabinetul său de lucru occidentale nu vor relua expe cu arma nucleară de. către Sta
rezultatele consfătuirii reprezen ţărilor lagărului socialist. . lateral tratatul de pace cu R. D. Şeful statului italian, care va rienţele cu arme atomice şi cu tele Unite, care admit această
din Kremlin. posibilitate, ar întoarce înapoi
Germană, dacă toate eforturile hidrogen. omenirea Ia situaţia existentă în
Poporul şi guvernul sovietic problema experienţelor nucleare
lor de a încheia un tratat de înainte de începerea tratative
“ÄÖÜr.*' pace cu cele două părfi ale Ger fi oaspetele Prezidiului Sovietu lor de la Geneva. Astfel de ac
ţiuni ale S.U.A. ar da un nou
Poporul francez salută maniei vor rămîne fără urmare. lui Suprem al U.R.S.S., între impuls cursei înarmărilor şi ar
apropiata vizită a lui Ziarul „Daily Worker" face o face ca atmosfera' terestră să
N. S. Hruşciov în Franţa prinde prima vizită în Uniunea Mesajul de răspuns al Iui J. Nehru fie din nou infectată cu reziduri
comparaţie într-un articol redac Sovietică din întreaga istorie a
ţional între declaraţia de la adresat lui N.S. Hruşciov radioactive. ¦ -
relaţiilor sovieto-italiene. . Tocmai de aceea, scrie N.S.
Moscova şi intenţia guvernului Hruşciov, guvernul sovietic acor
PARIS.,6 (Agerpres). h- 1 Po litică, dar cred că vizita lui S.U.A. de a obţin? modificarea Preşedintele Gronchi a călă MOSCOVA 6 (Agerpres), — menţionează în mesajul său şa dă o deosebită importanţă în
porul- francez salută a'^ropiata Hruşciov este un luoru bun“, torii din Italia pînă la Moscova TASS a n u n ţă: ba Moscova a în India apropiata vizită a lui cheierii cu succes a tratativelor
vizită îrt Frainţa a preşedintelui legii care interzice transmiterea pe bordul unui avion italian. El fost dat publicităţii mesajul de N. S. Hruşciov este aşteptată cu privire la încetarea exced
Consiliului de Miniştri al După părerea unui agent de armei nucleare ţărilor ce nu o a tăcut o escală la Copenhaga. răspuns al primului ministru al „cu nerăbdare şi cu cea măi entelor cu arme atomice şi cu
U.R.S.S., N. S. Hruşciov şi fap schimb, întîlnirea lui De Gaul posedă. Indiei, Jawaharfatl Nehru, către mare plăcere“. hidrogen. Dacă partenerii. noştri
tul că el va avea întrevederi le, ou N. S. Hruşciov, „trebuie Avionul preşedintelui Italiei a fa aceste tratative vor aborda
ou preşedintele De Gauîle — să favorizeze schimbul dintre In cadrul conferinţei de presă fost escortat de o escadrilă de preşedintele Consiliului de Mi In-drum spre Indonezia, N.S. cu răspunderea cuvenită lucră
aceasta este concluzia oare re Est şi Vest“ şi să contribuie la care a avut loc la 5 februarie rile conferinţei de la Geneva,
iese din declaraţia unor pari reactoare militare sovietice. niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş Hruşciov, preşedintele Consiliu se va asigura rezolvarea pro
zieni ou cele mai diferite vederi sporirea volumului afacerilor co la Ministerul Afacerilor Externe Aterizînd, avionul s-a oprit ciov, în oare se exprimă satis lui de Miniştri al U.R.S.S., va blemei încetării pretutindeni şi
şi făcînd parte din cele mai di merciale. facţia profundă pentru faptul că face o vizită de scurtă durată pentru totdeauna a experienţelor
verse pături .sociale, chestionaţi al Angliei, corespondenţii au în faţa clădirii aerogării. Apari în decursul existenţei de un de în India. Se crede că N. S. Hruş
de corespondenţi ai ziarului „Sînt pentru, declară uri poli pus numeroase întrebări purtă ţia lui Gronchi pe scara avio ceniu a Republicii India, la baza ciov va sosi la Delhi la data de nucleare.
„l’Humanite“. ţist din arondismentul VIII al torului de cutrinf al ministeru nului a fost întîmpinată de asis relaţiilor dintre India şi Uniu 11 februarie. Conducătorul gu
Parisului. Schimburile de pă
Intilnirea lui Hruşciov cu De reri între conducătorii de state lui, căutînd să afle reacţia ofi tenţă cu aplauze. Gronchi este nea Sovietică au stat prietenia vernului sovietic va sta la Delhi
Gătii le înseamnă pregătirea suc sînt foarte bune. Vizita lui Hruş cială a guvernului englez la de însoţit de soţia sa. şi înţelegerea reciprocă. două zile şi va vizita ferma agri
cesului conferinţei la niveS ciov la Paris poate contribui la claraţia statelor membre ale colă de stat de la Suratgarh şi
înalt şi constituie un eveniment întărirea păcii“. Tratatului de la Varşovia. Pur Preşedintele Italiei a fost sa Intr-o telegramă d e.felicitare
istoric de primă importanţă, în lutat de K. Voroşilov, de Nikita adresată primului ministru al combinatul metalurgic de la
interesul păcii în întreaga lume ¦„Am impresia că acesta este tătorul de cuvînt al Ministeru Hruşciov şi soţia sa, de Frol Indiei la 25. ianuarie, conducă
şi al îmbunătăţirii relaţiilor un eveniment important“ — a Kozlov, Ekaterina Furţeva, Alek- torul guvernului sovietio subli Bhilai iar la 12 februarie se va
dintre Franţa şi U.R.S.S.“, a răspuns corespondentului ziaru lui Afacerilor Externe a avut o sei Kosîghin, Dmitri Ustinov. nia că cei 10 ani care au trecut
declarat deputatul Schmittlein, lui „rHuma'nitd“ — b gospo atitudine foarte rezervată faţă de au constituit o perioadă de în îndrepta spre Birmania prin
membru al Comitetului Central dină“. aceste doleanţe ale ziariştilor. Calcutta.
al Partidului UNR şi al condu
cerii Asociaţiei „Franţa— O funcţionară de la societa El a subliniat totuşi că este Oaspetele italian a fost în tărire şi dezvoltare a prieteniei
U.R.S.S.“. tea „Electr foite de France“ a de acord cu afirmaţia din de
spus: „Vizita lui Hruşciov la tîmpinat într-un cadru festiv. sovieto-indiene — factor impor
Duron, muncitor la uzina de Paris ? Este minunat. Aceasta claraţie că situaţia din prezent Au fost executate imnurile Ita tant pentru cauza îmbunătăţirii
gaze djn suburbia pariziană va aduce mult bine' Franţei“. este mai favorabilă ca niciodată liei şi Uniunii Sovietice. situaţiei internaţionale şi a li
Ivry Sur Seine sp'une: „Este discutării probemei dezarmării. chidării „războiului rece“.
foarte bine. Trebuie să se ducă Avocatul Eevy consideră că Au rostit cuvîntări Kliment
tratative. Nu mă ocup de po- vizită lui N .S .Hruşciov în împărtăşesc cu căldură con
Franţa va contribui la „destin
derea în relaţiile dintre Est Voroşilov şi Giovanni Gronchi. vingerea dv. că prietenia dintre
şi Vest“. „Războiul rece“ este
dăunător, subliniază el. Coloana de automobile s-a cele două ţări ale noastre se va
îndreptat apoi spre Kremlin unde consolida şi de acum înainte
va fi reşedinţa preşedintelui Ita pentru binele ţării noastre şi al
liei. In prima maşină au luat loc întregii lumi, scrie Ja/waharlal
G. Gronchi, Kliment Voroşilov Nehru.
şi Nikita Hruşciov. Primul ministru al Indiei
Intre 25 şi 31 ianuarie a avut . Chemarea Afri cii: muncitoreşti, inclusiv prin crea
loc la Tunis cea de-a doua con rea Federaţiei Sindicatelor pe
ferinţă a popoarelor Africii. întreaga Africă
Această conferinţă a demonstrat
lumii întregi maturizarea conti Intr-o rezoluţie specială, con
nentului negru în lupta pentru
independenţă naţională şi liber IN D EPEN D EN TĂ Şl LIBERTATE ferinţa de la Tunis şi-a exp'ri
tate. mat solidaritatea cu poporul al
gerian, recomandînd tuturor ţă
După ce timp de secole Afri
ca a fost o rezervaţie colonială Caracteristica conferinţei de proiectelor economice de tipîK sarcini principate industrializa rilor africane să. recunoască gu
a occidentului, soarta popoare la Tunis' o constituie faptul că Euro-Africii urzite de vechile rea şi rezolvarea problemei agra vernul provizoriu al Republicii
lor ei fiind hotărîtă la Londra, ea a analizat principalele pro puteri colonialiste cu scopul de re. Rezoluţia economică cheamă Algeria şi să ajute din punct de
la Paris sau în alte capitale eu bleme care stau în faţa Africii, a-şi menţine dominaţia, împotri ţările africane să tindă spre li vedere material poporul alge-
ropene, în ultimii ani continen p.recum şi problemele specifice va pătrunderii capitalurilor stră chidarea treptată a barierelor rian. Conferinţa a adresat
tul african a repurtat succese în ale fiecărei ţări africane în par ine ca formă a exploatării colo vamale, spre dezvoltarea comer O.N.U. un mesaj, cerînd să fie
semnate pe calea cuceririi liber te. Deoarece fiecare teritoriu din niale. Lozincile mişcării de eli ţului şi într-ajutorarea econo adoptate măsuri pentru stabili
tăţii, Dezvoltarea statelor inde Africă a cunoscut un proces spe berare naţională „Africa trebuie mică, spre crearea unei pieţe in- rea păcii în Algeria şi acorda
pendente din Atrica, al căror nu cific al aservirii străine, anumite să fie liberă“ !, „Independenţă terafricane. Conferinţa a propus rea independenţei poporului al
măr este în continuă creştere, a ziare occidentale făcîndu-şi ilu în cursul actualei generaţii !“, crearea unei societăţi de trans ger ian.
dovedit că africanii sînt capa zii deşarte în ceea ce priveşte au fost concretizate de aseme
bili să se conducă singuri şi să izbucnirea unor contradicţii, au nea în hotărîriie conferinţei. Pe port interatricane.. Rezoluţia re Intr-un mesaj adresat preşe
obţină progrese după ce au scu scris în timpul conferinţei de la bună dreptate delegaţii la con
turat jugul colonial. întreaga Tunis despre „incompatibilita ferinţa de la Tunis au subliniat comandă convocarea în mod re dintelui S.U.A. şi Congresulu In Berlinul occidental continuă manifestările împotriva politicii de
omenire iubitoare de pace pri tea“ opiniilor reprezentanţilor că lozinca „Africa trebuie să înarmare atomică duse de guvernul Adenauer. Reprezentanţi ai organiza
veşte cu interes şi simpatie pro celor 33 de ţări. Dar aceste co fie liberă!“ implică nu numai gulat a conferinţelor miniştrilor american, conferinţa, de la Tu ţiilor sindicale din întreprinderi, muncitori, funcţionari şi studenţi, au cerut
cesul de trezire a Africii, faptul mentarii au omis esenţialul şi eliberarea continentului de sub încetarea acestei politici. Ei se pronunţă pentru tratative între guvernele
că popoarele africane îşi scu anume, problemele comune care dominaţia străină, dar şi elibe de finanfe si ai economiei ţări nis a condamnat ajutorul acof celor două state germane pe baza propunerilor cuprinse in scrisoarea
tură cătuşele coloniale. leagă popoarele africane. La a- rarea omului, eliberarea popoa adresată de W. Ulbricht Iui K. Adenauer.
ceasta se adaugă faptul că re relor africane de boli, foame şi lor africane independente, pre dat de S.U.A. ţărilor vest-euro
In prezent omenirea priveşte prezentanţii statelor africane nu ignoranţă. IN CLIŞEU : Aspect din timpul unui miting ce a avut loc în Berlinul
cu încredere nu numai perspec s-au întrunit pentru prima oară vede înfiinţarea unei bănci de pene care au colonii. Condam occidental.
tiva înaintării ei pe calea des la Tunis, oi au experienţa con Rezoluţia generală adoptată
tinderii încordării internaţiona-, ferinţelor de la Acera precum de cea de-a doua conferinţă a investiţii pe întreaga Africă, narea neoooloniafisinului arneri
le, dar şi perspectiva eliberării şi colaborarea cu ţările asiatice popoarelor Africii cere evacuarea precum şi a unui institut pentru
ultimului continent de colonia (Conferinţele de la Cairo şi imediată şi necondiţionată din pregătirea cadrelor pentru toatp can de către conferinţa popoa — «K-
lism. De aceea, pe bună drep Bandung). Atrica a tuturor torţelor de asu ţările africane. retor africane este deosebit de
tate anul 1960 a fost denumit prire, indică acţiunile comune importantă deoarece sub masca Declarsfia Consiliului Naţional
şi „anul Africii“, Intr-una din Conferinţa de la Tunis a re pe care trebuie să le ducă toate Conferinţa a recomandat ţă falsă a „anticolonialismului“,
rezoluţiile conferinţei de la Tu prezentat deci o treaptă nouă, Ţările africane independente, pro rilor africane să nu accepte aju S.U.A. caută prin diferite ma al păcii din Franţa
nis se subliniază că „anul a- mai înaltă, în lupta popoarelor pune să se creeze •în cei mai torul străin, dacă acesta' este nevre să pătrundă în Africa.
cesfa va fi anul luptei decisive africane pentru independenţa n a scurt timp un organ pentru co dăunător unităţii şi independen PARIS 6 (Agerpres). — Con ma atomică nu au nimic, comun
pentru independenţa Africii“. ţională şi unitate, ba această ordonarea ajutorului acordat tu ţei ţârilor africane. Hotănîrile Conferinţei expri siliul Naţional al păcii din Fran cu interesele securităţii ţării.
Dacă în 1950 în Africa erau nu conferinţă au fost abordate — turor mişcărilor de eliberare n a mă protestul împotriva sama ţa a dat publicităţii o declara
mai trei state independente iar într-o măsură mult mai largă ţională din Africa, în special din Conferinţa de la Tunis a a- volniciilor din Africa' de sud, ţie în oare condamnă intenţia „Sîntem convinşi — se spune
în 1959 numărul lor se ridica decît în trecut — problemele Algeria. doptat o rezoluţie cu privire la Rhodezia, Nyassaland şi din alte guvernului de a efectua expe în declaraţie — că numai o ini
la nouă, în acest an în Africa concrete, s-au căutat soluţii unitatea Africii în care se re teritorii, împotriva proiectatelor rienţe ou arma atomică în Sa ţiativă a Franţei urmărind slă
vor fi 14.state independente, cu- practice pentru fiecare teritoriu In numele tuturor popoarelor comandă măsuri pentru apro experienţe cu bomba atomică hara. birea încordării internaţionale
prinzînd ca suprafaţă mai mult african. Nota generală de con africane, conferinţa a procla pierea culturală a- popoarelor franceză în Sahara, împotriva şi dezarmarea ar consolida pres
de jumătate din întregul conti damnare hotărîtă a colonialismu mat năzuinţa de a trăi în pace africane. Printre aceste măsuri Arăţînd că explozia bombei tigiul şi măreţia ţării noastre.
nent şi peste două treimi din şi în înţelegere' CU toate ţările, se propune studierea •istoriei continuării dominaţiei economi atomice în Sahara ar zdruncina Mişcarea partizanilor păcii este
populaţia lui. In 1960 Cameru lui în întreaga Africă şi-a găsit lumii. Independenţa nu poate fi Africii, din care, să fie înlătu ce a puterilor coloniale. prestigiul internaţional al Fran împotriva oreJrii unei bombe
nul, Togo, Nigeria, Somalia şi expresia' şi în numeroasele rezo reală fără eliberarea' de sub do rate falsificările colonialiştilor, ţei şi ar constitui o măsură atomice franceze pentru că ea
Congo Belgian, vor deveni.sta luţii adoptate pentru fiecare ţară minaţia economică a colonialiş Cea de-a doua conferinţă a s-a pronunţat întotdeauna, pen
te independente. în parte. Conferinţa s-a pronun tilor, se subliniază în. rezoluţia schimbul .de studenţi, .simplifica popoarelor. Africii oare .a avut diametral opusă destinderii în tru interzicerea tuturor expe
ţat împotrivă tuturor manifes rea obţinerii. vizelor, precum, şi loc Ta Tunis, discuţiile care s-au rienţelor nuoleare, pentru inter
tărilor de colonialism, împotriva pentru problemele economice. alte măsuri. Totodată se pre purtat şi rezoluţiile adoptate in cordării internaţ’ionale? , s’i ar zicerea tuturor tipurilor de ar
Această rezoluţie consideră'drept conizează convocarea Congresu dică faptul .că în faţa continen submina relaţiile Franţei cu
tului negru se deschid în pre me atomice şi ou hidrogen şi
lui tineretului pe întreaga Afri zent perspective luminoase. Prin toate ţările Africii, conducerea
că şi orga'niza’rea de. festivaluri., lupta hotărîtă a, p'opoarelor a- pentru distrugerea stocurilor a-
ale tineretului,' primul festival Mişcării partizanilor păcii sub cestor, arme“.
urmînd să fie organizat la Co- frieahe, prăbuşirea definitivă a liniază că experienţele cu ar
nakry în anul’ 1961. Conferinţa colonialismului în Africa devine
a recomandat sprijinirea pe toa tot mai apropiată. .
te căile a dezvoltării mişcării F. 7.
Redacţia ţ_l administraţia ziarului: şir» 6 Martie or, 9. Telefon, 188 j 189 j 75. Taxa plătită in nuinerai conform aprobării Direcţiunii Generale P.I.I.R. nr, 230.320 din ti m.i.mimt ib 19. — Tiparul : întreprinderea Poligrafică ,,1 Mal" —¦. Deva
