Page 25 - 1960-02

r<!? PROLETARI DIM TOATE ŢĂRILE, IJN'JTI-VÁ’ tu cinstea Ziiei ceferiştilor

Marţi 9 februarie 1980 ¦M aB O B B m W IW KDW B M i a n M B D B ftffaB I mp* w M mm Angajam ent depăşii

4 pagini 20 bani ^-^gsF-i'rifssrsMvsMfiM

® iîuletinul muncilor agricole Colectivul de muncă de la perioadă s-au evidenţiat în mod
staţia G.F.R. Deva, îu frunte deosebit, impiegatul de mişcare
(pag. 2-a) ; cu comuniştii, s-a angajat ca Ioan Hîrlău, ma.gaziomierul Ale­
în luna februarie, să-şi depă­ xandru Popesqu şi avizierul Pe­
• Fiecare leu din fondul de in­ şească în mod ritmic sarcinile
de plan cu 10 la sută. tru Moţ.
vestiţii să fie bine gospodărit In cinstea Zilei ceiDriştilor,
Pînă în ziua de 7 februarie,
(pag. 3 -a ); colectivul staţiei C.F.R. Deva, a colectivul staţiei C.F.R. Deva,
reuşit să depăşească angajamen­
« Manevrele colonialiştilor nu tul luat cu 3 la sută. In această este hotărît să obţină succese şi
mai însemnate în producţie.
pot frîna mişcarea de eliberare a

popoarelor africane (pag. 4 -a );

® Situaţia din Algeria după în­

mmnHi'iiTiHiii ir n o B cetarea recentei rebeliuni ultraco-

Anul XII Nr. 1594 lonialiste (pag. 4-a)j

Să dăm viaţă hotarîriîor IAu hat fiintf «* *osP°d4rÍÍ
conferinţelor de partid
' ' c o le c tiv e

raionale şi orăşeneşti în radonul lila tului. S-a sărbătorit colectiviza­

jT Recentele conferinţe de partid existente, conferinţele raionale şi •rw*v Reallizarea unor recolte bo­ rea întregului sat.
raionale şi orăşeneşti au coincis orăşeneşti au stabilit pentru fie- gate, precum şi veniturile clin Noua gospodărie colectivă
cu pertoada dezbaterii sarcinilor care raion şî oraş — în lumina 'Electricianul Sider Fran­ ce în ce miaii mari pe caţre lc
de plan pe anul 1960 precum şi cise de la laminorul de obţin membrii gospodăriilor co­ „Ulpia Traknăb din Sanmizc-
cu pregătirile ce au loc în ve­ documentelor plenarei din de­ 800 mm. al C.S. Hunedoa­ lective, aiu fost iatpte convingă­ getusa, are 827 ha. teren, 57
derea apropiatei conferinţe regio­ cembrie şi a sarcinilor îzvorîte ra, este autorul a trei ino­ toare- pentru ţăranii muncitori vaci, 101 boi, 128 cai, care,
nale şi a Congresului al III-lea din Conferinţa regională de anul vaţii-, care aplicate, au a- L• din satele Fiintoag şi Ohaba. Ei căruţe, pluguri, 10 semănători
al partidului. înaltul simţ de trecut — obiectivele concrete în aiu hotărît astfel să înfiinţeze şi de porumb, 13 prăsitoare, fuioa­
răspundere cu care participanţii domeniul economic şi cultural în satele lor cile o gospodărie re, semănători şi alte bunuri.
la aceste conferinţe au dezbătui precum şi măsurile politico-orga- 'colectivă. Această hotărâre a de­ Printre primele familii însorise
sarcinile deosebit de importante nîzatorice menite să asigure în­ venit fapt împlinit în ziua de .în gospodăria colectivă sînt ce­
îzvorîte din documentele plenarei făptuirea acestor obiective. 7 februarie a.c., oîud în satele le ale ţăranilor muncitori Ya-
C.C. al P.M.R. din decembrie respective s-au inaugurat gos­ sile Zgîrcea, Dumitru Albules-
1959 a constituit o puternică de­ Regiunea Hunedoara cu spe­ podării colective. cu şi ale altora.
monstrare a hotărîriî neabătute a cificul ei pronunţat industrial
organizaţiilor noastre de partid constituie în primul rîn-d o im­ Cale 139 familii oare s-au în­ La sărbătoarea ţăranilor mun­
de a îndeplini întocmai noile sar­ portantă bază a industriei grele scris în G.A.C. „Unirea“ din citori din Sarmizegetusa au par­
cini trasate de partid. Dezbătând din ţara noastră. In lumina do­ Fi-ntaag au adus în gospodărie ticipat ca oaspeţi colectivişti din
aceste sarcini, organizaţiile noa­ cumentelor plenarei C. C. al 893,40 ha. teren, 66 vaci, 83 Toteşti şi din alte gospodării
stre de partid şi-au manifestat P.M.R. din 3-5 decembrie 1959 boi, 32 cai, un număr mare de colective învecinate.
voinţa de a ridica pe o treaptă industria siderurgică din regiune oi, oare, pluguri, grape, cinci
mai înaltă activitatea de partid, trebuie sa asigure în anul a- semănători şi 7 cazane de fiert Adunarea generală a colecti­
de a îmbunătăţi munca de con- cesta economiei naţionale canti­ •ţuică. viştilor a ales în consiliul de
ducere a activităţii politice, eco­ tăţi sporite de tontă, oţel şi la­ conducere gospodari buni, iar
nomice şi de stat. minate. Pentru aceasta este ne­ In gospodăria colectivă din ea preşedinte pe Dumitru Albu-
Munca politică şi organizato­ voie de mai mult cocs, e nevoie Ohaba au intrat 66 familii cu lescu.
rică desfăşurata de organele şi de cantităţi sporite de cărbune 283,31 ha. teren. Pentru înce­
organizaţiile de partid în mobi­ cocsiîicabil şî de minereu feros.., put, G.A.C. „Unirea“ din Oha­ Premiera filmului
lizarea oamenilor muncii ia în- Peptru aceasta e nevoie de o ba deţine 23 vaci, 104 boi, 87 rominesc „Secretul
mai bună funcţionare a trans­ oi şi u'n însemnat număr de ca­
porturilor. e nevoie de mai mul­ cifr ului“

deplîn’rea sarcinilor construcţiei tă energie electrică şi de mai dus însemnate realizări în C re, pluguri, grape şi prăsitoare. La âinehiatograful „Victoria“

socialiste, Ia îndeplinirea planu­ multe produse agro-alimentare. producţie. In munca sa 0 în raionul. Haţeg clin noul oraş muncitoresc Hu­
rilor de producţie în întreprin­ Obiectivele pe care şi le-au creatoare, el este ajutat [ nedoara, a avut. ioc, tuni după-

deri a fost supusă — în confe­ stabilit organizaţiile de partid de maistrul Slovig- Vil­ Duminică 7 februarie, a.c., la amiază, premiera filmului romi- jV W W V W W A A A A A A A A A A /.
rinţe — unei profunde analize. (lin regiune cu prilejul conferin­ helm. Sarmizegetusa a avut loc un c- nesc „Secretul cifrului". Spec­
Conferinţele raionale de partid ţelor care au avut loc vin să veni-ment important în viata sa­ tacolul a fost vizionai cu mult
Petroşani şi Sebeş, conferinţa confirme că în toate raioanele U interes de numeroşi siderurgişti
orăşenească Hunedoara şi confe­ chemarea partidului de a obţine şi constructori, fruntaşi în pro­
-S®!'’ Reinorcînd trenuri suprahnate şi îngajindu-şi cu con-

rinţele caic au avut loc în alte în anul 1960 un avînt şi mai FIER VECHI PENTRU OTEURH! ducţie şi de alţi oameni ai mun­ \şliincioziM e locomotiva, mecanicul Iosif Blaga de la depoul
organizaţii, au apreciat actîvita- mare în dezvoltarea economică cii din Hunedoara.
lea organelor şi organizaţiilor a patriei a tost înţeleasă aşa La premieră au fost prezenţi i C.F.R. Simeria, reuşeşte să reducă lunar consumul de com-p
de partid ţinînd seama de rezul­ cum trebuie de către toţi comu­
tatele concrete obţinute în con­ niştii şî-i însufleţeşte în muncă. regizorul filmului, Lucian Bra- } bustibit convenţional cu 15— 16 la sută. In cinstea Zilei cefe-
ducerea activităţi? economice şi
culturale: în ce măsură a aju­ Conferinţa orăşeneasca de par­ De la mineri pentru a siringe în cursul acestui tri­ tu, actorul Emanoit Petruţ şi î rişlilor, succesele sale sînt şi mai mari.
tat activitatea politică şi orga­ tid Hunedoara şi-a propus ca oţelari mestru o cantitate de 60 tone operatorul Constantin Ciobota-
nizatorică desfăşurată de organi­ obiectiv mobilizarea siderurgîşti- fier vechi. ru, care au discutat cu- munci­ > In clişeu: Mecanicul Iosif Blaga, verificiiul lacomuli, 3
zaţiile de partid la îndeplinirea lor pentru a da peste plan în In cursul lunii ianuarie şi în torii siderurgişti despre reali­
si depăşirea sarcinilor de plan anul acesta 17.000 tone cocs, crimele zile ale lunii februarie, L1VIA TODEA zările cinematografiei romineşti. >înainte de plecarea în cursă. vwvW
îi? întreprinderi, dezvoltarea şi 11.000 tone” fonta, 40.000 tone ţinerii din .brigăzile uiemiste de corespondentă
otel, 10.000 tone blumuri, 15.000 muncă patriotică de la exploa­ V

consolidarea sectorului socialist tone ţagle şi laminate finite pli­ tarea minieră Aninoasa, mobili­ Colectat şi predat: ANCHETA NOASTRA : construim?
in agricultură, ridicarea nivelu­ ne, iar conferinţa raională de zaţi .de comitetul U.T.M. al mi­ 119 tone fier vechi -
lui muncii culturale. Acest lucru partid Petroşani şi-a propus sar­ nei! au'strins şi predat la I.C.M.
este firesc. Contribuţia Ia rezol­ cina de a mobiliza minerii ca peste 25.000 kg. fier vechi. S-au
varea sarcinilor practice este cri­ să extragă peste planul anual evidenţiat brigăzile conduse de Tinerii de lă mina Teliuo au Să învăţăm din grei
teriul de bază după care se pot 100.000 tone cărbune cocsiîicabil comuniştii Ioan Pacnejer şi Au­ strins şi predat întreprinderii de
rel Căţel şi cele conduse de ute-
aprecia în mod just rezultatele şi energetic, să obţină o pro­ miştii Măria Dumitraş şi Dumi­ colectare a metalelor, pînă în lipsurile anului 1959
muncii politice şi organizatorice ductivitate cu 13 la sută mai tru Teodor. Angajamentul tineri-- prezent, 119 tone fier vechi. In
de nartîcl. Pe ba^a analizării pro­ fruntea acestei acţiuni s-au si­ In anul 1959, Trustului regional dc pot să fie scods'e în evidenţă pro­
(Continuare In pag. 2-a) lor de la mina Aninoasa este de tuat tinerii de ia sectorul de construcţii locale Hunedoara i-a re­ iecte ca cele G0 apartamente pentru
funde a situaţiei şi condiţiilor transport, care au efectuat 143
- — ssssts» ——-
AUREL PIZO

Vă I Bateria a ll-a earb©°fitjld ore muncă voluntară, în care venit sarcina de a executa un volum inginer şei la T.R.C.L'.H. Vulcan, proiecte care au fost pre­
timp au colectat mai bine de 42 mare dc lucrări de construc­ date la siîrşitul trimestrului III, cu
prezentăm: Călăii tone fier vechi.- ţii şi în special de locuinţe, m c: planificarea, proiectarea şi be­ toate că în plan au fost trecute c,u
pe întreg cuprinsul regiunii Hu­ neficiarii dc lucrări. Să analizăm fie­ sarcină fizică de predare, 120 apar­
de la VICTOR SURDU care -factor ¦în parlc pentru a - vedea tamente pentru Vulcan, proiecte ter­
nedoara. Analizînd bilanţul muncii des­

corespondent făşurate se poate aprecia că în cen­ cum , a contribuit la îndeplinirea sar­ minate abia la începutul anului 1960

Senucâcseria dai ¦strucţia metalică trul activităţii constructorilor au stat cinilor dc plan. şi altele. In schimb s-au realizat pro-
sarcinile trasate de plenara G.G. al ' iccfe care nu au f o s t; necesare pen­
Colan are în Sîmbătă 6 februarie a.c., îri jurul orei 20, s-a aprins focul pentru in ordinea in-. în ultimele zile P.M.R. din noiembrie 1958, de a Munca de planificare
realiza construcţii Ieftine, bune şi în şi proiectare trebuie tru campania dc construcţii din anuf
prezent trei 5a- încălzirea cuptorului ur. 1 a! bateriei a Il-a carbo-fluid de la Gălan. ¦versă montării Tinerii de la preparajia Petri- termen scurt. Dc apreciat este faptul îmbunătăţită continuu 1959 cum sînt 'dispensarele veterinare
terii: două carto- Aceasta reprezintă un nou succes al constructorilor siderurgişti. Noul (grinzile de susţi­ îa, încadraţi în brigăzile utemis- că toate apartamentele construite în dc Ia Haţeg şi Brad.
obiectiv industrial, care permite sporirea producţiei de semicocs, este doar te de muncă patriotică, au efec­ anul 1959 au costat sub 40.000 Ici. Planul T.R.C.L.H. pc anul 1959 a
fluld ’¦ţi una Ab- un reper al planului de reconstrucţie a «emicocseriei din Călan. nere a cuptoare­ tuat mai multe ore de muncă vo­ O deficienţă a Institutului Regional dc
lor au sosit prin­ Proiectare a constat şi în aceea că nu
der-Hatdcn. Anul j

trecut, pa vremea ai-.-usi'a, în l< Oglinda muncii harnicilor con­ tre ultimele piesei). luntară pentru colectarea fieru­ Cu toate acestea activitatea Trustului fost transmis dc către secţiunea dc plan a reuşit întotdeauna să execute proiec­

unde tos ridică astăzi impunătoa­ structori o constituie desigur fap­ La aceste observaţii, ale cunos­ lui vechi. regional dc construcţii locale nu sc a Sfatului popular regional la înec-' te calitative. Astfel T.R.C.L.H. a pri­

re că o uzină bateria a U-a car- ta! că' d e. citeva zile ă început în­ cutului montator, mai adăugăm , şi In ultimele zile, ei au predat poate considera ca satisfăcătoare deoa­ puful, anului şi a cuprins o listă dc mit să execute o seric dc proiecte
boflutd, ardea mocnit Jocul in cele călzirea cuptorului nr. 1. Acest fapt la I. C. M. Petroşani, aproape rece nu s-au realizat toţi indicatorii obiective diferite care în. mod nor­ • încomplectc .cum ău fost cele pentru
10 Cuptoare ale bateriei nr. 2 Ab- nu spune insă iotul. Este nevoie, noi ceva. E oarba de !aptul . că 10.000 kg. fier vechi pe oare din planul dc producţie. m al-ar fi trebuit să fie realizate.- De
ddr-Haiden. Era o baterie care să amintim ' că s-au executat mai la ¦: început trebuie arătat însă că- în blocurile I.G.O. Brad, Simeria şi
funcţiona pe baza unui principiu bine de 1.000 m.c. de demolări, pe şantier s-a resimţit .lipsa zida- , l-au colectat din incinta- între­ Să analizăm cauzele care au dus mod greşit's-au introdus în plan lu­ Sebeş, proiecte care nu au avut
depăşit de cele mai noi- realizări că volumul de construcţii cuprin­ prinderii. Ia această situaţie cu scopul dc a crări-care mu num ai,că nu aveau ele­ studiate soluţiile pentru racorduri şî
ale tehnicii ntoderne, aşa că tran­ de 600 m.c, de betoane, 400 m.c.; rilor da ¦roşu, a zidarilor şamotori scoate Ia iveală lipsurile şi greutăţile mentele ,necesare 1atacării lor, dar lucrări edilitare. Dc asemenea, pentru
Printre cci caro au efectuat care au fanat buna desfăşurare a ac­ lucrările oraşului nou Călan, cu ion­
şi a sudorilor.

•k

Deocamdată am prezentat doar

sformarea ci se cerea imperios. de zidării, 500 tone dc conslrucJ. citeva -aspecte din. viaţa bateriei a cele mai multe orc de muncă vo­ tivităţii şi din aspectele negative să care sc ştia. că nu, pot fi realizate. ic că au trecut 8 luni dc. la -preda­

Prin urmare, cină la data de 13 ţii metalice, 100 tone de. utilaje. /L a carbo-fluid de la Călan. In luntară la colectarea fierului putem trage anumite concluzii care să Din , această cauză lista dc lucrări , a rea .proiectelor pentru blocuri încă nu

iunie 1950, ciţiva constructori si- Cit despre celelalte două cup­ curind, constructorii n e . vor oferi vechi, se numără tinerii lo.au Do­ contribuie la realizarea planului dc fo st, modificată în cursul anului 1959 s-au terminat proiectele pentru >lucră-
derurgişti de Ia IC .S . Hunedoa­ loare, trebuie să arătăm că şi aici prilejul să revenim cu noi amă­ boş, Andrei Noszegy, Ioan Nioti- construcţii pc anul 1960.
ra ¦au început s-o demoleze, coc- lucrările, stau destul de bine (a-, nunte, să anunţăm rezultatele fru­ la, Nic.olae Cros şi alţii. (Ic 10, ori.„Coniparînd planul iniţial . ,rilc edilitare. Din această cauza deşi
sofii i-av privit cu admiraţie şi ceasta dacă luăm în seamă ulti­ moase obţinute de cocsarii care vor Sc ştie că la realizarea planului efe
încredere. mele realizări). Pentru cuptorul nr. minai acest nou agregat. V. TODEA construcţii, pe lingă ekrticntul activ, adi­ cu cci restructurat se constată in- sc vor termina multe locuinţe ele nu
2 este pregătit tot materialul (sor­ corespondent că T.R.C.L.H.j mai sînt şi alţi factori
Comparaţie tai chiar), se inzideşte şi se pre­ N. ANDRONAGHE care au o contribuţie directă şi anu- Irpducerea . în c u r s u l anului 1959 a vor putea ii date în folosinţă..
conizează terminarea lui prin 20
Pentru a 1cădea iri ce constă februarie anul acesta. La cupto'rul Tiităra Călina unor, lucrări , noi sau suplimentarea O situaţie similară a fost !şi cu
¦superioritatea Unei baterii carbo- nr. 3 s-a făcut aprovizionarea, la Viorica este. bobi­
fluid faţă de una Ab-der-Ilalden, ne 15 februarie va începe zidăria şi natoare la uzina altor lucrări .în proporţie de circa 30 proiectul centralei termice pentru
vom folosi do cttcoa cifre. O ba­ în jurul datei dc 1 martie se va „Victoria" din Că­ Ia. sută precum şi reducerea volumu­ ¦blocurile din strada General Bălan
terie ‘Ab-der-Halden arc 10 cup­ termina construcţia. lan. Brigada din lui sau scoaterii complecte din plan din Deva care au fost predrie cu
toare, pe cind una carbo-fluid are care face parte — a unor lucrări in proporţie dc circa marc întîrziere din care cauză locuin­
numai trei-. Producţia zilnică q. unei. Şi totuşi... o brigadă dc ti­ 17 la sulă. In afara modificărilor, ţele n u -au putut fi exploatate în mod
baterii carbo-fluid este de 3 ori neret — se menţi­ T.R..C.L.H. a mai primit foarte multe corespunzător.
rnai mare decit a unei baterii ...şeful unei brigăzi de montori, ne de 4 luni frun­
Ab-der-Halden. Constantin Bazăoerde, !iu e pe de­ taşă in întrecerea suplimentări dc plan (46). Aceste ne­ Trebuie arătat şî faptul că Institutul Re­
plin mulţumii. socialistă.
Oameni şi cifre numărate modificări dc plan au pro-
— Puteam termina bateria şi In fo to : Călina , dus .multe dificultăţi în organizarea gional dc Proiectare a realizat proiecte
Despre muncitorii constructori mai repedo — spunea ci. Oame­ Viorica, cxecuiind şi . desfăşurarea . lucrărilor, de con­ cu soluţii constructive destul de com­
care du lucrat la bateria a doua nii au muncit foarte mult, in con­ rcbobinarca unui plicate. Astfel la clădirile din strada
carbo-fluid, se pot spune numai diţii destul dc grc-le. Păcat însă stator. strucţii. . . -.
cuvinte de laudă. Ş i cum ar putea că eforturile noastre n-au fost spri­ Vorbind , despre munca dc proiectare Aurel Vlaicu din Deva, sc folosesc
fi altfel, cind, neiinind seama de jinite îndeajuns. Spu'nînd acestea, trebuie ,evidenţiat iaptul că I.R.P.-ul a cadre de beton -armat în paralel cu
capriciile vremii, maiştrii Gheor- mă refer ta japtut că întreprinderi reuşit în urma indicaţiilor plenarei C.C. un consum dc zidărie ridicat. Tot la
ghe Păunescu şi Mirică Negoe, zi­ ca „Independenţa" din Sibiu, al P.M.R. clin noiembrie 1958 să reali­ aceste lucrări s-a realizat un lux dc
darii şamotori Gheorghe Văcuţ, „Progresul” din Brăila, „Ghcorghi zeze proiecte de locuinţe ieftine — sub clemente de construcţii pentru a se
Ioan Ţnper şi Ioan Deca, brigă­ Dimitrov" din Arad şi altele-, au 40.000 Ici — şi confortabile. Au exis-< asigura efecte arhitecturale plăcute u-
zile de montări condiise de Ioa\i livrai utilajele, cu întîrziere, iar fat însă şi deficienţe în activitatea nele în detrimentul utilului, cum sînt
Tacov, Ioan IIornath, Constantin în unele cazuri cu piese lipsă.
„Recordul“ in livrări, riecorespun- de proiectare. De pildă, Insti­ parapetele la ferestre de 25 cm. înăl­
tutul Rfgioual de Proiectare nu ţime, copertine, atice efc.

a primit un pian dc proiectare co­ Unele proiecte tip, care au fost a-

relat cu cel dc producţie al T.R.C.L.ŢL, daptate Ia teren dc către I.R.P. au

fapt care a condus la realizarea u- fost făcute cu greşeli. Astfel fundaţiile

nor proiecte cu mare întîrziere pre­ pentru blocurile Trustului minier din

cum şi la executarea de proiecte care Deva s-au calculat eronat iar după

ulterior nu au mai fost necesare, de­ atacarea lucrărilor a fost necesar să

Uazăvcrde şi Fraricise Varga, au zaioare t-a altiis uzina „Progresul' oarece . lucrările respective au fost se ia măsuri de lărgire a tălpilor.
doi do'Jadâ de un adevărat eroism. diii Braild, tare ne-a trimis con- scoase- sau pur şi simplu nu figurau

în plan. Exemple sînt -nenumărate şl (Continuare în -pag. 2-a)