Page 26 - 1960-02
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SO'mntSMÜLUl Nr. 1594
vmJgaowmioonaBB
gwagascgigigasgaa»^
BULETINUL MUNCILOR AGRICOLE
Clubul de la U.R.U.M trebuie
Să dăm viafă ii®fărîrii@r conferinţelor Să intensificăm pregătirilesă reînceapâ activitatea
de partid raio n ale şi orăşeneşti In faţa cluburilor muncitoreşti stau jată. De la începutul anului şi pînă
pentru campania desarcini importante. Ele sînt chemate acum au fost ţinute doar trei confe
( Urmare din pag. l-a) guiui colectiv la înlăturarea lip şi hotăr.îrile conferinţelor raiona sa desfăşoare o activitate cultura.I-edu- rinţe, una la uzină şi două la club.
surilor, la descoperirea şi folo le său orăşeneşti respective. primăvară
mare decît în 1959, să economi sirea de noi rezerve care au dus cativă intensă şi de calitate, să spri- Despre alte acţiuni organizate de că-
Analizînd multilateral ‘munca
sească la preţul de cost cel pu jine procesul de producţie. tre club în sprijinul creşterii produc-
ţin 10.000.000 lei. Obiective mo la lichidarea rămînerii în urmă
bilizatoare au stabilit pentru ra Numeroase comitete de partid şi de partid, conferinţele raionale1 Analizînd obiectivele din planurile ţiei, precum “ şi pentru culturalizarea Vremea călduroasă din deca de la Alba Iul®, Acţiunea dq
ioanele respective şi celelalte organizaţii de bază au luat mă da a treia a lunii ianuarie curăţire şi verificare a calităţii
conferinţe. Conferinţele raionale suri care au dus la activizarea şi orăşeneşti au dezbătut şi de activitate ále cluburilor din regiu- ! oamenilor, nu se mai poate' vorbi,: de-
de partid Sebeş, Haţeg, Iiia, tuturor membrilor şi candidaţi
Alba ş.a. au stabilit măsuri im lor de partid, in multe sectoare principalele aspecte ale muncii nea noastră, şi manifestările orga-ni- oarece nu au existat, a cauzat topirea zăpezilor din seminţelor trebuie să fie termi
portante privind dezvoltarea şi miniere din Valea Jiului, într-o ideologice, ale activităţii de edu zate pînă acum, se poate spune că la Gare este explicaţia acestei inac
consolidarea sectorului socialist serie de secţii ale Combinatului care politică a maselor. Tinînd. majoritatea cluburilor pe munceşte cp tivităţi ? Directorul clubului, tov. Si- zona de şes şi deal din regiune. nată cel tîrziu pînă ia data de
a! acrricuîturii, îndeosebi creşte- siderurgic din Hunedoara, a!e
rea sepiei ului de animale şi con Atelierelor C.F.R. Simeria şi al seama de învăţămintele şl sarci simţ de răspundere." Nu acelaşi' lucru Pămîotuil s-a îmbibat cu apă iar 25 februarie. Paralel cu această
strucţia unui mare număr de a- tor întreprinderi s-au !uat mă
dăposturi ieftine, dezvoltarea suri ca membrii şi candidaţii de nile care au reieşit în această' s t poate afirma însă şi despre clubul ¦mion Munteaiiu,' manifest㦠o slabă semănăturile de toamnă în pro acţiune, va trebui să fie organi
producţiei cerealieră etc. partid să fie repartizaţi în aşa preocupare pentru buna funcţionare a
fel îneît să se asigure prezenţa privinţă, organizaţiile de partid, U.R.U.M.P. clubului. Şi aceasta, pentru că la Pe porţie de 80 la sută au rămas zat şi schimbul seminţelor neco
Sarcina cea mai importantă lor în toate schimburile, la toate troşani s-a proiectat să ia fiinţă un
care stă în prezent în faţa co locurile c’e muncă, avînd, pe lîn- trebuie să acorde o atenţie mult . - -La «acest club munca se desfăşoară club central, pe oraş, la care să ac descoperite, in primele zile ale respunzătoare din unităţile socia-
mitetelor de partid raionale şi gă sarcinile politice, sarcini con tiveze oamenii muncii de la toate în
orăşeneşti, a tuturor organizaţi crete în legătură cu procesul de mai mare decît pînă acum îmbo la voia_ întîmplării, deoarece nu exis treprinderile şi instituţiile oraşului. lunii februarie, vremea s-a "ră Ust-cooperatiste, cu seminţe re
ilor de partid din oraşele şi sa producţie. Metoda aceasta s-a
tele regiunii este de a lupta ou dovedit bună şi ea trebuie ex găţirii conţinutului propagandei tă nici măcar un plan ' de activitate Colectivul clubului U.R.U.M. aşteap cit brusc înregistrîndu-se înghe cunoscute şi identificate de la
hoiărîrc ca obiectivele stabilite tinsă peste tot. tă de o lună şi mai bine, în mod
de conferinţele de partid, măsu de partid,. legării ei strînse de cu ,obiectiye precise, după .care..,să se nejustificat, deschiderea noului club. ţuri între —9 pînă la — 15 gra baza de recepţie.
rile cuprinse în hoiărîriie adop in marea !or majoritate, orga De aceea, n-a fost întocmit nici plan
tate, să fie traduse în viaţă. nizaţiile de bază şi-au creat ac problemele concrete ale activită poată organiza diferite manifestări cul- de muncă şi nu s-a desfăşurat nici de G. Menţinerea acestor tempe Tot nesatisfăcător se 'desfă
tive în care au fost atraşi mun activitate cultural-artistică. raturi scăzute o perioadă mai în şoară şi însămînţările . de
O deosebită importanţă are în citori, tehnicieni şi ingineri frun ţii practice pe care le ridică via tural-artistice.
prezent preocuparea ca fiecare taşi din rîndui nemembriior de > (; • vi /, delungată poate avea efect ne legume timpurii în sere şi ră
întreprindere, fiecare secţie şi partid dar care sînt ataşaţi par ţa în întreprinderi şi în celelalte
fiecare echipă, să-şi îndeplineas tidului şi sînt hotărîţi să lupte .In anul care a trecut, activau aici favorabil asupra culturilor de sadniţe. Gospodăriile agricole de
că sarcinile de plan ta toţi in pentru înfăptuirea politicii lui. sectoare de muncă. Viaţa cere cîteva formaţii artistice: echipe de tea
dicii, în mod ritmic. Pe deplin Aceste active constituie un aju ca organizaţiile de partid să se tru, de dansuri, brigadă artistică de toamnă şi în mod deosebit asu stat au cultivat în sere şi ră
îndreptăţiţi au fost delegaţii care tor preţios în activitatea orga
în cadrul conferinţei raionale nizaţiilor de bază. Este necesar preocupe mai îndeaproape de ri agitaţie. Acum însă formaţiile artistice pra culturilor de orz. De aceea, sadniţe peste 1.800 m.p. cu ver
Petroşani au cerut noului comi ca munca cu aceste active să
tet raional să ia măsuri eficiente Sic îmbunătăţită, să se acorde dicarea nivelului muncii politice se pregătesc 'mai puţin, iar unele chiar organele tehnice agricole trebuie deţuri ce pot fi recoltate şi valo
pentru a lichida situaţia în care, mai multă atenţie folosirii şi
alături de sectoare şi brigăzi educării activului fără de partid. şi cultural-educative de masă, de loc. Poate că noul club va lua fiinţă să cerceteze în mod amănunţii rificate în cursul lunii martie.
care obţin depăşiri importante
de plan, există un număr de Conferinţele raionale şi orăşe să dea o mai mare amploare agi Sprijinirea activităţii oamenilor mun peste o lună sau poate şi mai tîr- toate semănăturile şi prin lua In gospodăriile colective însă,
sectoare şi brigăzi rămase în neşti au arătat că mai există
urmă. Că o astfel de cerinţă încă organizaţii de bază care nu taţiei politice de masă, să îmbu cii în procesul de producţie, prin ţine ziu. Aceasta nu înseamnă că tovară rea probelor direct din cîmp să preocuparea pentru această acţi
poate ii îndeplinită a arătat-o au încă experienţa necesară în
însăşi realitatea din Valea Jiu exercitarea dreptului de control nătăţească formele şi conţinutul rea unor conferinţe tehnice, organiza şii din conducerea clubului de la verifice starea de vegetaţie a une cît şi pentru organizarea ră
lui. A arătat-o situaţia de la asupra activităţii întreprinderii,
mina Uricani unde a devenit o nereuşind să-şi îndeplinească cu acestei munci, să-i dea un ca rea unor schimburi de experienţă, U.R.U.M. să stea cu mîinile încruci culturilor, sadniţelor calde în scopul produ
regulă ca toate brigăzile şi sec destulă competenţă rolul de con
toarele să-şi îndeplinească sar ducător politic. La conferinţa racter mai concret, mai operativ concursuri „Cine ştie cîştigă“ pe teme şate. in situaţiile operative comu cerii de răsaduri timpurii, este
cinile şi angajamentele precum şi orăşenească de partid din Deva
situaţia din numeroase sectoare s-a scos în evidenţă că cele şi mai viu. de producţie etc., este complect negli- V. ALBU nicate de secţiile agricole slabă.
de Ia diferite alte mine unde nu mai mari lipsuri au existat în
mai există brigăzi care nu-şi în acele întreprinderi în care a lip Comuniştii şi ceilalţi oameni raionale pe ziua de 4 februarie I n ultimul timp s-a accelerai
deplinesc sarcinile de plan. sit controlul de partid. De aceea,
delegaţii au cerut noului comi ai muncii din oraşele şi satele 1960, rezultă că În ultimele 2 I ritmul reparaţiilor utilaju
Cum poate fi realizat acest lu tet să acorde un sprijin mai sub
cru pretutindeni ? Experienţa ce stanţial şi mai calificat organi patriei se pregătesc să întîmpi- săptămîni s-a intensificat trans lui agricol. Rezultate bune au
lor mai muiie organizaţii ne-a zaţiilor de bază din aceste în
demonstrat în mod practic că treprinderi, să le îndrume în re ne ce! de-al IlI-lea Congres al portul la cîmp a îngrăşămintelor fost obţinute de S.M.T. Miercu
aceasta depinde în mare măsură zolvarea problemelor mai com naturale în toate raioanele. De rea care a reparat 95,9 la sută
de munca organizatorică de par plicate, să le dea ajutor în ana partidului ca pe un eveniment
tid. Secţia II-a oţelărie de la lizarea problemelor esenţiale şi la 1 ianuarie şi pînă în prezent, din tractoare, 100 la sută .plu
C.S.H. — spre exemplu — în în adoptarea de măsuri juste. de mare însemnătate în viaţa
multe luni din anul trecut n-a Aceste cerinţe sînt valabile pen în întreaga regiune au fost tran gurile de tractor şi peste 80 la
reuşit să-şi realizeze sarcinile de tru toate raioanele. Este de da poporului nostru muncitor. Con In căutarea comorii sportate la cîmp 242.715 tone sută semănătorile. Situaţie, ase
plan. Atunci cînd s-au luat însă toria comitetelor raionale şi oră gresul va elabora noi sarcini şi bălegar cu care se va îngrăşa o mănătoare se găseşte şi la
măsuri pentru întărirea şi îmbu şeneşti ca, ţinîncl seama de a-
nătăţirea activităţii organizaţiei ceste cerinţe, să orienteze orga măsuri importante menite să asi suprafaţă de circa 12.370 ha, S. M, T. Alba Iulia. Rămase in
de bază s-au putut stabili cu nizaţiile de bază să analizeze
precizie cauzele rămînerii în ur pe parcursul activităţii lor felul gure înfăptuirea măreţelor obiec „Cine va găsi această comoa diţie spre locul comorii. Pe Cele mai mari cantităţi de gLb urmă sînt S.M.T. Orăştie care a
în care se îndeplinesc hoiărîriie
tive ale construcţiei socialiste. ră, o va stăpîni şi va fi feri drum, grupul lor se măreşte cu noi s-au transportat în raioanele reparat abia 63,7 la sută din
Nu încape îndoială că mine cit“. Aceste rinduH ale unui mulţi tineri, atraşi de povestea Sebeş, Brad, Ilia şi Orăştie. Ră ¦tractoare şi S.M.T. Dobra care
rii, siderurgiştii, constructorii, testament descoperit intîmplă- fantastică a comorii. mase în urmă sînt raioanele Hu a reparat abia 32 ia sută din
nedoara şi Haţeg. Aici, în ca tractoare.
toţi oamenii muncii din regiu tor, îl urmăresc tot timpul pe După un drum lung, plin de drul unităţilor agricole socialis In sectorul cooperatist şi indi
nea Hunedoara, în frunte cu co Ivan Ivanovici Bajanov, direc peripeţii, exploratorii descoperă te, există cantităţi mari de băle vidual, pînă la 4 februarie au
muniştii, luptînd pentru îndepli torul muzeului regional de is o cu totul altă comoară decît gar, însă pînă în prezent s-a fost reparate 76 la sută din se
nirea sarcinilor izvorîte clin con torie-geografie, eroul principal cea căutată, care-i face pe toţi transportat foarte puţin la cîmp, mănători, 52 la sută din trioare
ferinţele raionale şi orăşeneşti de al comediei sovietice „In cău
partid vor întîmpina aşa cum se tarea comorii". Filmul rulează la cinemato Perioada de îngheţ este priel şi 83 la sută din selectoare. In
cuvine, cu rezultate remarcabile împreună cu vecinul său. şo
Congresul al Ilî-lea al P.M.R. ferul Guleaev, Ivan Ivanovici graful „Pilimon Sirbu" din De nică transportului îngrăşăminte frunte -se situează raionul Sebeş
— eveniment de seamă în isto pleacă cu maşina intr-o expe va intre 8— 10 februarie 1960. lor naturale la cîmp. Este nece unde s-a reparat 90 la sută din
ria patriei noastre. sar să se ia de urgentă toate totalul utilajului. Sub media re
IN CLIŞEU : O scenă din filmul „In căutarea comorii' măsurile pentru efectuarea aces giunii se află raionul Orăştie
tei lucrări importante într-un unde s-a reparat numai 57 la
timp cît mai scurt. sută din semănători şi raionul
Condiţionarea seminţelor se Alba unde s-a reparat doar 52
desfăşoară nesatisfăcător la sută din trioare.
în toate raioanele. In raioanele Serviciul regional S. M. T. şi
Brad şi Haţeg, această acţiune conducerile S. M. T.-urilor Orăş
nici nu a început iar în raioanele tie şi Dobra, vor trebui să ia
Ilia, Orăştie şi Alba au fost cu măsuri pentru o mai bună orga
răţate cantităţi neînsemnate de nizare a muncii în ateliere şi
sămînţă. De asemenea, a fost aprovizionarea cu piese în sco
neglijată în mod nepermis şi ac- . pul terminării reparaţiilor la
ţiunea de verificare a calităţii timp. Trebuie de asemenea să se
seminţelor. Sînt foarte puţine organizeze recepţionarea cît mai
unităţi care au trimis probe la corespunzătoare a calităţii repa
laboratorul pentru controlul se raţiilor. Comitetele executive ale
minţelor de la Alba Iulia. sfaturilor populare raionale
mă şi pe această bază s-au luat luate cu ocazia adunărilor de Comitetele executive ale sfa Orăştie şi Aibă vor trebui să
măsuri pentru mobilizarea între- dări de seamă şi alegeri precum turilor populare raionale şi co analizeze şi să ia măsuri de ac
munale, secţiunile agricole şi celerare a reparaţiilor la semă
- m - conducerile unităţilor sccialist- nători, şi trioare în aşa fel îneît
Alegerea organelor sindicale cooperatiste, vor trebui să ia cel tîrziu ia 20 februarie, acţiu
măsuri urgente pentru organiza nea să fie terminată.
La Combinatul siderurgic din rilor şi lipsurilor din munca lor, rea şi buna funcţionare a cen I n livezile de porni, din cau-
Hunedoara se desfăşoară în pre fac propuneri pentru îmbunătă trelor de curăţire a seminţelor ¦ za gerului din ultimul
zent alegerea noilor organe sin ţirea muncii de viitor şi aleg ca în ţoale comunele şi ia toate uni timp, stropitul pomilor şi cură
dicale. In secţii a început alege activişti în grupa sindicală pe tăţile, numind responsabili cu a- ţirile au stagnat. Aceste acţiuni
rea noilor activişti sindicali în cei mai merituoşi tovarăşi. La ccastă acţiune, care să urmă vor trebui să reînceapă îndată
grupă. Pe marginea dărilor de oţeiăriile Martin nr. 1 şi nr. 2, rească în acelaşi timp şi trimi cc vremea se încălzeşte, îii mod
seamă prezentate, membrii de s-au ţinut pînă în prezent ale terea probelor din stocurile de deosebit în raioanele Alba şi Hu
geri în majoritatea grupelor sin seminţe condiţionate la laborato nedoara, unde în anul 1960 încă
sindicat discută asupra realiză dicale, rul pentru controlul seminţelor nu s-a stropit nici un pom.
<XX50000000CCODC<XXXXXXXXXXXXXXXXXÍpn«CCCC>300'{X;üCÍXXXXORCOGQOOOOOOCC^XXTR^JfîOCCXXXXîOOOCXîîXXXXXXXXXX,XXXXXÎOCXXXX>OiîOOCC^OOCCXX>OOOOOCOOCiXXîeac. €KX^?OOOOGOOOOOOOOQOpcrJOCOOOpqqOOQOOpOOCpa^
ANCHETA NOASTRĂ: !„ G ttlll C O nStfU llII?“ zarea indicatorilor de plan. Toate a- trei blocuri cu 104 apartamente în con iectele prevăd alte dimensiuni. fat şi pe şantierele din Valea Jiului,
cestea au influenţat negativ sarcina diţii tehnice superioare.. Gospodărirea materialelor pe şantie unde s-au cheltuit sume importante
de reducere a preţului de cost. pentru remedierea lor.
O altă măsură bună a fost intro rele noastre nu a stat întotdeauna
Să mvaţăm din greutăţile şi In primul rînd trebuie arătat că ducerea cofrajeior de inventar la tur în atenţia maiştrilor şi inginerilor. Un alt aspect negativ şi care a
forma organizatorică a Trustului din narea plăcilor din beton armat, fapt Această situaţie încă' nici as avut influenţă asupra preţului de cosi
lipsurile anului «959 anul trecut s-a dovedit a nu fi cea care a adus o economie simţitoare la tăzi nu este lichidată. Iată de a fost nerespeciarea normativului pen
mai potrivită deoarece verigile inter consumul de cherestea. Această me ce se mai întîmplă situaţii ca tru durata de execuţie. Multe lucrări
mediare s-au transformat în organe todă a fost aplicată cu succes pe şan cea de la şantierul bloc garsoniere s-au desfăşurat într-un ritm foarte
de control iăsînd munca efectivă pe tierele din Călan, Deva şi Valea Jiului. din Deva unde materialele au fost lent şi terminarea lor a devenit o
(Urmare 'din pag. t-a) a permis ca aceste investiţii să fie vizele încă nerecalculate (finisaje ex seama şantierelor. Aceaştă formă or Cu toate aceste realizări în redu slab gospodărite. La un control din problemă greu de rezolvat. Blocul
dirijate de oameni competenţi. Iată terioare, drumul Viscoza-Lupeni, Com ganizatorică a mai avut dezavantajul cerea preţului de cost s-au manifes partea Trustului, meşterul de şan I.R.E.H. din Deva, dş pildă, a început
La aceleaşi blocuri nu s-au întocmit de ce I.G.O. Orăştie, cu toate că a plexul şcolar Lupeni etc.). unei scheme de salariaţi indirect pro tat şi lipsuri serioase. Anul trecut, de tier a declarat că acest lucru este foarte bine şi lucrările s-au desfăşu
bine antemăsurătoriie pentru canti primit proiectul pentru executarea unui ductivi destul de mare, fapt ce a gre pildă, nu s-a reuşit să se introducă de competenţa magazionerului. Situaţii rat normal pînă s-a ajuns în faza
tăţile de deviz şi astfel au apărut di bloc la Gugir, a tergiversat formele Trebuie semnalat şi faptul că bene vat asupra preţului de cost. Producţia decît foarte izolat fişa limită de ma asemănătoare s-au întîmplat la de predare. Din acest moment, pentru
ferenţe importante de cantităţi de lu pentru deschiderea finanţării lucrării ficiarii de lucrări nu cunosc îndea nu a fost urmărită în mod organizat teriale, ceea ce a făcut ca să nu blocurile din strada General Bălan diferite lucrări mărunte neterminafe,
crări. Blocurile dc 18 apartamente ca in mod nepermis ele mult juns problemele de investiţii şl nu ur decît numai pe baza planurilor de li poată fi urmărite operativ, pe lucrări, din Deva şi la şantierul Gălan unde finisarea lui a durat extrem de mult.
re se execută pentru oraşul nou Gă- măresc cu perseverenţă elaborarea vrări operative lunare şi a graficelor consumurile specifice. au stat timp îndelungat cantităţi mari O situaţie similară a fost şi pe şan
lan au: fost modificate ca proiect pînă Nici diriguiţii de şantiere nu şi-au proiectelor • de la tema de proiectare de execuţie întocmite pentru lucrările de var bulgăr nestins, slab protejat. tierele din Valea Jiului unde au ră
acum de două ori şi în prezent se dat aportul cuvenit pe parcursul lu şi pînă la finanţarea lucrărilor. Aviza importante dar nici acestea nu au Au fost dese cazurile cînd solicită La şantierul din Gugir s-a folosit mas neterminate o serie de blocuri
întocmeşte un nou deviz modificator. crărilor şi în foarte multe cazuri au rea proiectelor de către forurile com fost urmărite cu toată consecvenţa. O rile de materiale din partea şantiere seîndură nouă la astereala pentru par care aveau toate condiţiile să fie li
S-au mai constatat greşeli de proiec fost străini de roiul lor. Acest lucru petente în multe cazuri a întîrziat din altă deficienţă a constat în aceea că lor nu au fost destul de justificate şi chet în loc să se folosească seîndură chidate în anul 1959.
tare la armarea secţiunilor de beion nu s-a simţit mai ales la lucrările cauza avizării de către beneficiar. Trustul nu a reuşit să-şi concentreze eliberarea lor din depozite s-a făcut utilizată la cofraje.
armat şf care au fost modificate în al căror beneficiar a fost I.G.O. Este concludentă situaţia Combinatului forţele de muncă şi mijloacele de fără un control prealabil. Din această Trebuie remarcat şi aspectul finan
timpul execuţiei (blocurile Aurel Viai- Deva. carbonifer din Valea Jiului, care după producţie la lucrările importante, de cauză unele şantiere şi-au creat S-au constatat depăşiri la consumu ciar al lichidării lucrărilor. Astfel din
cu şi' blocul ' cu garsoniere Deva). ce primeşte documentaţiile tehnice de oarece pe lîngă acestea a existat un stocuri de materiale în timp ce altele rile specifice şi la bitum, deoarece pe cauză că scriptele tehnice nu sînt ţi
Toate acestea au influenţat activita Greutăţi în munca Trustului cauzea excuţie de la institutele de proiectare volum foarte mare de lucrări mărun duceau lipsă de ele. Aşa au stat lu şantiere materialul nu se amestecă cu nute la zi şi nu se urmăresc în mod
tea T.R.C.L.H. ză şi unii beneficiari care au solici are nevoie de cel puţin 6 săptămîni te şi dispersate în toată regiunea. A- crurile la fostul grup de şantiere din filer şi grosimea stratului este mai ma consecvent remedierile de lucrări sta
tat lucrări în plus faţă de proiecte pentru ca să-şi dea avizul deoarece ceste lucrări mărunte au adus după Deva, care a transportat pe şantiere re decît cca prevăzută în proiect. A- bilite prin procesele verbale de recep
Beneficiarii! să fie şi caută să se suprapună proiectanţilor. aceste proiecte trebuie să freacă prin sine o fărîmiţare a forţelor de muncă, mai multe materiale decît era necesar, semenea lucruri se petrec pe şantie ţie, multe lucrări nu au putut să die
in teresa t mal tu nit fatAă Asifel, la Hotelul din Deva încăperea avizarea consiliului tehnic al C.C.V.J. o lipsă de supraveghere şi îndrumare iar la terminarea lucrărilor a fost ne rele din Deva şi Brad. lichidate în bancă. De pildă, blocul
proiectată iniţial pentru magazin de şi al consiliului tehnic al M.I.G. a organelor tehnice cît şi pierderi de voie ca ele să fie transportate la al administrativ din ilia, cu toate că. a
de mvest't*ii textile, s-a transformat pe parcurs în materiale. te puncte de lucru, făcîndu-se astfel Gît priveşte calitatea lucrărilor sînt fost recepţionat în aprilie 1959 li
braserie şi în ultimă instanţă este Comoditate în avizare s-a constatat cheltuieli suplimentare. Din lipsa do multe lucruri de spus. Nu peste tot chidarea financiară în bancă s-a făcut
Un alt facior care arc o influenţă folosită ca bufet expres. Faţada blo şi la S.A.S.-ul regional căruia Semnificative sînt totuşi succesele cumentaţiilor de execuţie, pe de o s-a acordat atenţia cuvenită. De pil abia în luna ianuarie 1960. In situa
importantă în execuţia lucrărilor este cului cu garsoniere din Deva este T.R.C.L.H. i-a solicitat din luna de obţinute în folosirea unor materiale parte, şi din cauză că materialele pla dă, la blocurile din strada General ţii similare se găsesc şi lucrările de
beneficiarul. T.R.C.L.H. a lucrat în colorată la exterior neasorfat deoa cembrie 1959 aviz pentru executarea locale. Pe şantierele din Valea Jiului nificate s-au comandat pe baza repar Bălan s-au constatat, foarte multe de la blocul Avram Iancu şi Filimon
anul 1959 cu foarte mulţi beneficiari rece beneficiarul nu a vrut să ţină unui bloc de locuinţe în Deva. Acesta s-au întrebuinţat în cantităţi mari ce tiţiilor de materiale primite pentru în ficienţe în timpul exploatării. Aici u- Sîrbu-Deva, Hotelul-Deva, Şcoala me
de construcţii. Unii din aceştia cum cont de indicaţiile date în proiect. nu a putut fi obţinut decît cu mare nuşa de la termocentrala din Paro- tregul volum de lucrări planificate în şiic şi ferestrele nu se închid bine, die Ilia, drumul Ilia-Br;V !şea, moara
sînt secţia de drumuri a Sfatului înfîrziere cu toate indicaţiile primite şeni ca adaus în mortarele pentru zi anul 1959 pe întregul trust, s-au creat instalaţiile curg, vopsitul şi zugrăveala „Nicolae Bălcescu" Aibă Julia şi al
popular regional şi uzina „Victoria“- In multe cazuri se solicită ataca de la C.S.C.A.S. Bucureşti că avizarea dărie şi tencuieli. Pe lîngă că acest mari stocuri supranormative de ma sînt prost executate etc. La blocurile tele.
Călan au avut o preocupare permanen rea unor lucrări fără ca elementele în acest caz este de competenţă lo material este mai ieftin decît nisipul, teriale. Dar această situaţie a făcui din strada Aurel Vlaicu din Deva
tă în problemele de investiţii. Nu a- necesare atacării lor să fie rezolvate. cală. a redus şi dozajele dc ciment, mate ca o parte din materialele achiziţiona ş-au executat parchete care nu au Starea de lucruri existentă în anul
ceîaşi lucru se poate spune de cei Aşa este situaţia cu U.M. Cugir care fost bine raşchetate. De asemenea, trecut a făcut ca T.R.C.L.H. să nu
lalţi beneficiari ca, de pildă, secţiu încă nu a rezolvat formele de finan
nea de gospodărie comunală a sfatu ţare a unui bloc cu garsoniere cu Se poate munci rialul fiind activ. Tot pe şantierele te şi care se găsesc şi astăzi în de s-au făcut unele reparaţii după lu poată preda beneficiarilor un număr
lui popular regional: Varietatea lucră toate că lucrarea este în prezent rea pozite să nu mai fie folosibile, deoa crările de instalaţii cu totul inesteti de 419 apartamente. Faţă de situaţia
rilor aparţinînd I.G.O. precum şi vo lizată în proporţie de 30 la sulă. şi mai bine din Valea Jiului s-au folosit cu suc rece soluţiile tehnice din noile pro ce iar instalaţiile nu funcţionează bi existentă, în anul 1960 an fost luate
Neajunsuri creează şi faptul că Com ces sterilul ars de mină şi zgurile iecte sînt diferite. Astfel, Trustul are ne. Defecţiuni similare s-au constatat o serie de măsuri tehnico-orgam'zatorice
lumul lor relativ mic şi dispersat nu binatul carbonifer din Valea Jiului In anul 1959, Trustul regional de
are un volum mare de lucrări cu dc-
construcţii locale a avut o serie de care au înlocuit agregatele obişnuite, în depozit un număr de 600 bucăţi şi la blocurile garsonieră I.R.E.H din pe toate şantierele, măsui 1 care vor
greutăţi şi lipsuri care au contribuit mai scumpe. Prin folosirea betoanelor căzi dc baie dc 1.700 mm. şi care Deva, I.G.O. Simeria şi I.G.O. Brad. duce în mod nemijlocit la îmbunătă
înfr-o măsură importantă ia nereali: uşoare turnate în cofraje, s-ait realizat nu mai pot fi folosite deoarece pro Lucrări prost executate s-au consta- ţirea muncii pe şantiere.
