Page 27 - 1960-02

Nr. 1594
La mina Aninoasa
Fiecare leu din fondul de
investiţii să fie bine gospodărit
In cursul anului trecut la mi­
na Aninoasa au intrat în func­
ţiune noi locuri de muncă de
mare importanţă pentru sporirea
producţiei de cărbune şi îmbu­
nătăţirea condiţiilor de muncă
ale minerilor.
Trebuie remarcat faptul că în
cursul anului trecut, prin mun­
ca însufleţită depusă de colecti­
vul sectorului V investiţii, o sea­
mă de obiective au fost termi­
nate înainte de termen. De pildă, In această direcţie, la mina
grupul de lucrări „puţul nr. 1 Aninoasa s-au întîmpinat o se­
Piscu“, care a fost planificat
să intre în funcţiune la 31 de­
cembrie 1959, a fost terminat
parţial la 30 septembrie, iar în
ziua de 26 decembrie 1959 a
fost terminat integral. Totodată
au fost realizate economii la
preţul de cost faţă de deviz în tare şi la întîrzierea dării în
valoare de 59.738 lei. De ase­ funcţiune a unui număr mare de
menea, Ia grupul de lucrări lucrări. Printre obiectivele căro­
„suitor de aeraj Piscu“ s-au rea­ ra li s-au făcut suplimentări de
lizat economii care depăşesc su­
ma de 110.000 Iei.
Bilanţul anului trecut ne a-
rată că planul anual la lucră­
rile miniere a fost realizat în
proporţie de 101 Ia sută, iar la
preţul de cost s-au realizat eco­
nomii în valoare de 308.979 lei.
Deşi cifrele arată că s-au obţi­
nut unele rezultate pozitive, to­
tuşi ele sînt sub posibilităţile
existente ale sectorului. Dacă ar
fi existat o susţinută preocupare
pentru reducerea consumurilor
specifice de exploziv, lemn de
mină, energie electrică, aer com­
primat, ciment, atunci economi­
ile obţinute la preţul de cost
puteau fi mult mai mari.
De aceste lipsuri se face vi­
novată în primul rînd conduce­
rea sectorului V investiţii, de­
oarece era în competenţa sa să
ia măsurile necesare pentru re­
ducerea continuă a consumuri­
lor specifice. Din păcate nu se
poate spune că a existat în
cursul anului trecut o preocu­
pare în această direcţie, deoare­
ce nici chiar conducerea secto­
rului nu a cunoscut ce cantitate
de exploziv, lemn de mină, ener­
gie electrică sau aer comprimat
a fost planificată pe metrul cub
excavat.
Lipsurile puteau fi în bună
măsură înlăturate dacă organi­
zaţia de partid şi conducerea
sectorului ar fi exercitat un con­
trol mai sistematic în ce priveş­
¦35®-"
Construcţii pentru organizaţiile
comerciaie
Unităţi
de semiindusfcriaîizare
Pentru a se putea tace fată
sarcinilor crescînde din acest an,
U.R.C.G. a hotărît să mărească
numărul unităţilor de semiindus-
trializare a fructelor. In acest
scop, în afara celor 14 unităţi
existente, se vor mai construi
încă 6 în raioanele Alba, Ha­
ţeg, Orăştie, Sebeş şi Brad. Lu­
crările ce se vor efectua au o
valoare de mai multe sute de
mii lei. In primăvara acestui an,
ele vor fi terminale şi date în 00003Ca6XXXXXîOQOOOÎXXX>OCCXX»OQCaeGOOCXX3QaOOOCCOGCOaOOCXXXXîOOCX^
folosinţă secţiilor raionale alo
U .R .G .a
Un nou depozit
In a doua jumătate a anului
trecut, la Haţeg a început con­
strucţia unui depozit modern de
mare capacitate, destinat coope­
raţiei de consum. Pînă în pre­ Ghigant“ de lingă Moscova bil. Parcela mai poate fi „înde­ de legume. Cheltuielile de mun­ lositor pe 1— 2 ha., se aplică
zent, depozitarea mărfurilor se
făcea dispersat în mai multe
puncte ale oraşului şi în condi­
ţii nesatisfăcătoare. Noul depo­
zit, va avea o capacitate de 800
tone. Pentru construcţia lui a
fost alocată o sumă de circa
600.000 lei. In momentul de faţă,
mai mult de jumătate din lu­
crare este gata, urmînd ca anul
Bine ar f i dacii...
...Sfatul popular al comunei Buceş
ar lua măsuri pentru accelerarea lucră­
rilor de reparare a podului de peste ştiinţifici de ta Institutul agri­ şi ceapă. Pentru irigare s-au hozuri, se fac descoperiri pre­ de posibilităţile de mecanizare
Lriş. Tărăgănarea reparării acestui pod col şi staţia legumicolă din
face greutăţi în aprovizionarea locui­
torilor din satele Stănija şi După Pia­
tră, (După corespondenţa tov. GII.
IViCULA).
? I M P O R T A M T!
...la vitrina întitulată „Din realiză­ feritele termene de însămînţare
rile minerilor“ — instalată în centrul
comunei Ghelar, s-ar schimba cu re-
gulariiale articolele, in prezent, cele Castraveţii se recoltează devre­
trei articole expuse la această vitrină, I ceea terenurile să rătnînâ ne-
poartă data de 26 august 1959 !
te eficacitatea economică a in­
vestiţiilor, realizarea lor în ter­
men şi cu cheltuieli mai mici.
Este ştiut că pentru realizarea
în bune condiţiuni a investiţiilor,
pentru reducerea costului şi scur-
tareă termenelor de dare în
funcţie a noilor lucrări, este deo­
sebit de important ca proiectele
să fie trimise sectoarelor de in­
vestiţii la timp, complete şi de
bună calitate.
rie de greutăţi. De pildă, în
multe din proiecte nu au fost
cuprinse o seamă de lucrări, din
care cauză în cursul anului tre­
cut a fost necesar a se face mul­
te suplimentări de devize, ceea
ce a dus la cheltuieli suplimen­
devize putem cita: suitorul de
aeraj est Aninoasa; staţia de
pompe orizontul 9 Piscu ; gara­
jul de la orizontul nr. 9. Piscu;
staţia de pompe orizontul 8 Pis­
cu etc.
Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5
decembrie 1959 a subliniat cu
multă tărie necesitatea folosirii
cît mai eficiente a fondurilor de
investiţii. In acest scop trebuie
acordată toată atenţia pregătirii
proiectelor şi respectării terme­
nelor de dare în funcţiune. Este
necesar să se asigure din par­
tea Direcţiei de investiţii a Com­
binatului carbonifer Valea Jiului
o intensificare a activităţii de
proiectare pentru elaborarea
unor proiecte complete, de bună
calitate şi în termene scurte.
Pentru ca sectorul V investi­
ţii să se încadreze în preţul de
deviz, este necesar să se mun­
cească mai mult în direcţia evi­
tării risipei de materiale, reduce­ scurt timp, zidurile fabricii să
rii consumurilor specifice şi pen­
tru obţinerea unor randamente
sporite de fiecare brigadă.
Realizarea în cele mai bune
condiţiuni a volumului de inves­
tiţii prevăzut pentru acest an,
impune luarea unor măsuri care
să prevină din timp diferite gre­
şeli şi totodată să asigure exer­
citarea unui control riguros din
partea colectivului de conducere
al minei Aninoasa în tot cursul
anului.
Ing I. GUDASZ
acesta depozitul să fie dat în fo
losinţă.
Siloz pentru legume
şi zarzavaturi
După 10 ani de funcţionare,
unul din cele două silozuri ale
O.A.D.L.F. Hunedoara a devenit
necorespunzător necesităţilor ac­
tuale ale oraşului. Pentru ca
aprovizionarea ou zarzavaturi,
fructe şi legume să decurgă în
bune condiţiuni, U.R.G.G. a ho­
tărît, ca paralei cu demolarea
vechiului siloz, să înceapă con­
strucţia altuia nou. Noul siloz
va avea o capacitate de 300 tone.
Exploratorii recoltelor bogate
In primăvara anului trecut,
un grup de tineri din colhozul
„Cervoni Jovten“, din regiunea
Dnepropetrovsk, au discutat ex­
perienţa colhozului „Ogorodnîi
despre care citiseră în ziarul
„Komsomolskaia Pravda“. Toţi
au fost entuziasmaţi de noile
metode aplicate în acest colhoz,
în special de metoda semănătu­
rilor condensate de legume,
de conveierul pentru cultivarea
unor culturi asociate.
Aşa a luat naştere ideea creă­
rii în colhoz a unei parcele ex­
perimentale comsomoliste, pe ca­
re comsomoliştii să experimen­
teze realizările ştiinţei şi ale
practicienilor fruntaşi.
Coinsomoliştii s-au pus pe
treabă cu mult avînt. Ei citeau
cărţi, reviste, broşuri de spe­
cialitate, discutau cu lucrătorii
Dnepropetrovsk.
Tinerele colhoznice Nina Sta-
rişko şi Katia Poliah, împreună
cu agronomul şi cu alţi spe­
cialişti, au elaborat un conveier necuttivat. Pe el se dezvoltă noului trebuie atraşi toţi colhoz­ comsomoliste“ tinerii entuziaşti
legumicol, finind seama de di­ ceapa. Au recoltat ceapa, dar nicii şi, în primul rînd, partea nu numai că pot să obţină re­
şi de maturizare, de gradul di­
ferit de prindere a plantelor.
me, — aşa dar, de ce după a-
I cultivate? Împreună cu castra­ recolte: 921 chintale de varză, fi în mare prieteni cu ştiinţa me şi dispozitive.
#-i
Ca pretutindeni in ţara noastră şi la IPROFIL Rîmnicu 1
^Vîtpea din regiunea Piteşti, muncitorii lucrează cu însufleţire ^
[•pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid,
L Printre fruntaşii întrecerii socialiste de la aceastăîntre- „j
I prindere se numără şi conducătorul maşinii de derulare a bus- -j
t tenilor, tou Nicolae Chidu.
L In clişeu : Nicolae Chidu la locul de muncă.
r U./KmJ 1w/kJ uJ wJuJ b
De ce nu pe măsură
Anul trecut, la marginea ora­
şului Brad a început construirea
unei fabrici de pîine moderne,
care să satisfacă cerinţele locale. cu care să poată urca la etaj
Lucrările au început într-un
ritm viu. Astfel, s-a reuşit ca în
fie ridicate. Pînă în prezent, s-au
executat toate lucrările de zidă­
rie, s-an făcut unele instalaţii,
s-au montat ferestrele etc.
Toate acestea au creat condiţii
favorabile pentru continuarea lu­
crărilor şi pe timpul iernii.
Datoriţii însă slabei aprovi­
zionări cu materiale şi necoor-
donăr.ii judicioase a lucrări,lor,
în prezent, acestea nu se desfă­
şoară pe măsura posibilităţilor.
In sălile de preparare spre
exemplu, sînt condiţii să se exe­
cute lucrări pe un front larg. Gu oase deficienţe şi în ceea ce pri­
toate acestea, la montarea .plă­ veşte gospodărirea materialelor.
cilor de faianţă pe pereţi lucrea­
ză un singur muncitor pentru că
şantierul nu-i aprovizionat cu
faianţă suficientă.
.S-ar putea lucra de asemenea
şi la instalaţiile sanitare, la a-
menajarea. cuptoarelor, însă lip­
sesc materialele.
Lucrările pe acest şantier
merg încet şi din cauza lipsei
de' organizare şi coordonare. De destul de prielnic şi.ca atare, lu­
pildă, la lucrările pentru lera- crările pe şantierul fabricii de
siere şi betonări de la etaj, lu­ pîine din Brad trebuie să fie in-
crează oameni destoinici, dar nu . tensificate.
li s-au creai condiţii optime în
de V. OŞKO
veţi s-ar putea planta şi varză
— acest lucru va fi mai renta­
sată“ şi cu sfeclă. Ea va creşte,
va acumula seva şi după recol-
tatea verzei.
Comsomoliştii au îngrăşat bi­
ne parcela lor. Cină a venit
timpul să însămînţeze şi să
răsădească plantele, legumicul­
torii au executat aceste lucrări
finind seama de sfaturile sta­
ţiei legumicole şi de bostănărie
din Dnepropetrovsk. Aceasta le-a
permis să însămînţeze legume­
le la termenele cele mai favo­
rabile.
Şi iată că pe parcelă au în­
verzit plante tinere de varză,
apoi de castraveţi, de sfeclă...
Pe aceeaşi suprafaţă a crescut
folosit ţevi aşezate printre
brazde.
A venit şi perioada recoltării.
Au fost strînşi castraveţii, apoi
varza. Dar terenul nu a rămas
în pămînt se coceau rădăcinile
de sfeclă.
In total, de pe parcela comso-
molistă experimentală, care era
ceva mai mare de un hectar
s-au strîns vara trecută patru
DRU MU U SOCIALISMO. LUÍ
rmnaaguHum
1 şi două de seniori. In primul meci
¦>Î
'/ z
J Constructorul Petroşani: 9—9.
vederea desfăşurării lucrărilor
în bune condiţiuni. Astfel, ei nu
au la dispoziţie nici un scripete
mortarul şi alte materiale. Din
această cauză, ei recurg la mij­
loace improvizate, pierzînd mai
în fiecare zi cam cîte o oră pen­
tru confecţionarea unei cumpene,
pentru ca a doua zi aceasta să
nu mai fie bună. Apoi, nici lo­
curile pentru -pregătirea morta­
rului şi nici betoniera, nu sînt
amplasate în mod •corespunză­
tor..: ,Aflîndh-se ...in stalatela., a- hoţilor).
proape 200 m. de punctele dej "< 432 pag. — 8,20 le i; 13 lei car­
lucru, acestea îngreunează 'apro­ tonat.
vizionarea punctelor ,şi deci rit­ SOTO ANDRAS : A şaptea bucurie —
micitatea lucrului.
De asemenea mai trebuie spus
că pe acest şantier există seri­ | cartonat.
Astfel, tot materialul lemnos fo­
losit la schelărie, e .împrăştiat
acum pînă: spre albia Crişului
Alb şi-acoperit cu zăpadă; iar o
parte din sacii cu ciment sînt
încă supuşi intemperiilor naturii.
Aceste lipsuri trebuie .să dea
de gînditatît conducerii şantie­
rului oît şi Trustului regional de
construcţii, pentru că timpul e
I. MANEA
castraveţi, ceapă şi sfeclă. La
un hectar au revenit aproxima­
tiv 700 chintale de legume —
ie 7 ori mai mult decît de pe
un hectar obişnuit de grădină
că ta yn chintal de produse au
fost de patru ori mai mici decît
pe loturile învecinate. Un ase­
menea rezultat nu numai că nu
mai fusese obţinut în colhozul
„Cervoni Jovten“ dar nici în toată
regiunea Niprului. Comsomoliş-
tii au repurtat o mare victorie.
Aceasta a fost însă numai înce­
putul. De ce au iniţiat comsomo-
liştii organizarea acestei parcele
experimentale ? Scopul lor nu
era să realizeze recorduri. Le­
gumicultorii şi activiştii comso-
molişti priveau mai departe.
Zilnic, în laboratoarele ştiinţifi­
ce, la staţiile experimentale, în
cele mai bune colhozuri şi sov­
ţioase. Dar pentru ca noul să-şi
găsească o Rigă aplicare în col­
hozuri, nu sînt suficiente chiar
cete mai interesante conferinţe
sau broşuri. La popularizarea
cea mai combativă, cea mai ac­
tivă dintre ei —comsomoliştii.
lată de ce iniţiatorii hectare­
lor experienţei comsomoliste
sînt exploratorii recoltelor bo­
gate de mîine. Ei încep prin a
SP®1
Pregătiri pentru returul campionatului
: regional de foite!
Minerul Vulcan
Echipa Minerul Vulcan, şi-a înce­
put pregătirile In vederea returului. In
mod deosebit s-a pus accent pe pre­
gătirea fizică a lotului de fotbalişti.
La antrenamentele ce s-au desfă­ foiUal Metalul Crişcior, sub conduce­
şurat pină in prezent au participat rea antrenorului Aurel Mocuţa. Pri­
jucătorii: Horvath, Briază, Dumitraşcu,
Pali Buga, Racolţa, Avram, Nicola,
Dan, Rişniţă, Melinte, Chiceanu şi
Nisior. Au lipsit nejustificat Lucaci
şi Cotroază I. ,,
Hochei pe gheată
La Lupeni
Pe noul patinoar, din oraşul Lu­
peni, au avut loc duminică primele
meciuri de hochei pe gheaţă. S-au în-
tîlnit astfel două echipe de juniori
s-au întîlnit echipele de juniori Pre­
paratorul Lupeni şi Minerul Lupeni.
Meciul s-a terminat la egalitate 2—2.
In al doilea meci, Preparatorul Lu­
peni a terminat tot la egalitate cu
I. GlORTEA
corespondent
La Sebeş
Consiliul raional U.C.F.S. Sebeş,
în colaborare cu cercul pedagogic de
G. LEONIDZE; Versuri alese — trarl.
de Victor Kernbach.
226 pag. — 6,25 lei.
IOAN SLAVICI : Floriţa din codru
şi alte povestiri.
288 pag. — 4,45 le i; 8,55 lei car­
tonat.
EUSEBIU CAMILAR : Turmele — po­
vestiri. (Cordun, Turmele, Valea
nuvele, povestiri.
368 pag. — 8,75 lei; 12,30 lei
GO 23,15 Muzică de cameră.
şi practica înaintată, apoi apli­
că cele mai bune metode pe
parcelele lor. După aceea, în­
săşi viaţa îi situează în linia
întîi a producţiei agricole.
Experimentatorii devin agi­
tatorii, organizatorii noului în
colhozul lor. Ceea ce a fost fo­
apoi pe zeci şi sute de hectare
învecinate.
După primele succese, com-
somoliştii-experimentatori din
colhozul „Cervoni lovten“ şi-au
mărit parcela de cîieva ori. E-
xemplul tor a fost urmat de
comsomoliştii din peste zece al­
te colhozuri ale regiunii. In pre­
zent se formează echipe, se a-
leg hectarele de experienţă com-
somolistă.
Iarna este o perioadă de stu­
dii. Comsomoliştii. au şi înce­
put să citească cărţi, broşuri,
să studieze sîrguinoios noul.
Mulţi dintre ei elaborează planul
acţiunilor diitoare, se preocupă
a parcelelor lor experimentale.
Organizaţiile comsomoliste
creează hectare experimentale
atît în legumicultura cît şi în
cultura cîmpului. Pe „hectarele
colte mari de legume dar au
şi posibilitatea să experimente­
ze seminţe de porumb de mare
productivitate, metode noi de
pregătire şi încorporare a în-
grăşămitelo-r, diferite mecanis­
Primele antrenamente au satisfăcut.
N. ROVENŢA
corespondent
Metalul Crişcior
La sftrşitul lunii ianuarie şi-a în­
ceput pregătirea şi lotul echipei de
mele antrenamente au constat din
exerciţii de pregătire fizică in aer li­
ber. La antrenament au participat un
lot de 20 jucători.
M.SUSAN
i, corespondent
educaţie fizică, a organizat în zilele
de 5—6 februarie, în cinstea confe­
rinţei raionale U.T.M., în oraşul
Sebeş, un interesant turneu de hochei
pe gheaţă rezervat pionierilor şi şco­
larilor. Au participat echipele şcolilor
de 7 ani nr. I şi 3 şi două echipe
de la ciclul II al şcolii medii.
întrecerile au prilejuit dispute vii,
urmărite cu mult interes. In urma ce­
lor 6 meciuri disputate între echi­
pele participante, locul 1 a revenit
echipei I a şcolii medii, urinată în
ordine de echipele şcolilor de 7. ani
nr. 1 şi 3. 1 scamă noaptea. Temperatura varia­
1 M. R<UG1NE’SCU
corespondent
BINPmSMMUL m
10 FEBRUARIE 1960
Programul 1 : 7,15 Jocuri populare
rornîneşti; 8,50 Muzică de estradă ;
9,30 „Vreau să ştiu 1"; 10,20 Concert
de muzică din opere; 12,00 Curs de
iniţiere muzicală; 12,20 Pagini din li­
teratura italiană contemporană ; 13,05
Concert de p rînz; 14,00 Muzică simfo­
nică ; 15,10 Din viaţa de concert a
Capitalei; 15,40 „Viaţa e frumoasă“,
program de muzică uşoară ; 16,15 Vor­
beşte Moscova !; 17,15 „Pagini muzi­
cale inspirate din trecutul de luptă al
poporului nostru“ ; 18,00 In slujba pa­
triei ; 19,20 Cîntecc interpretate de for­
maţii artistice de am atori; 20,20
„Noapte bună, copii" ; 20,30 Concertul
nr. 4 în re major pentru vioară şi or­
chestră de M ozart; 21,00 Şcoala şi
v ia ţa ; 21,30 Din comoara folclorului
nostru; 22,30 Muzică corală clasică ;
22,50 Suita pentru orchestră de Du­
mitru Rugliici.
Programul II : 14,07 .Muzică popu­
lară romîneaseă interpretată de Ion
Cristoreanu şi Nicolae Albulescu; 14,50
Aăuzică uşoară sovietică; 15,40 „Con­
structorii vieţii noi“, emisiune de cîn-
tece; 16,50 Curs dc limba ru s ă ; 17,20
Răspundem ascultătorilor; 19,00 Viaţa
nouă a satului, program de cîntcce şi
jocuri; 19,30 Teatru la microfon: „Vi­
sul unei nopţi dc vară"; 21,15 Melodii
populare rornîneşti; 21,45 Simfonia a.
IV-a în fa minor dc Gcnikovski; 22,30
„Un om obişnuit“ — însemnări de
Gheorghe Ştefan ; 22,40 Fragmente din
opereta „Aika" de Paraskev Hargiev ;
BULETINE DE ŞTIRI : 5,00;
6,00; 7,00; 11,00; Í3.00; 15,00;
17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52
(programul I); 14,00; 16,00;
18,00; 21,30; 23,00 (progra­
mul II).
La 10 februarie 1900, I. S. Loto—Pronosport organizează
primul CONCURS SPECIAL PRONOEXPRES al anului 1960,
.la care se vor distribui în mod suplimentar 3 autoturisme (1
, autoturism >,SKODA“ 2 autoturisme „WARBURG“) împreună
,>cu alte numeroase premii în obiecte şi bani.
V V .'^ V W v W V W . VV’vW V îA V vV V W V W W V V W W W W W v
Pag. 3
V ÎL !E îl
In acest sezon, asociaţia sportivă
Flamura roşie Deva a organizat mal
multe competiţii sportive în sală. După
ce a participat Ia cupa 24 ianuarie,
duminică, a organizat o nouă compe­
tiţie la volei în cinstea zilei de 16 Fe­
bruarie. Astfel, în sala de sport a şco­
lii pedagogice, s-an disputat două pa­
sionante meciuri de volei.
La fete s-au întîlnit echipele Flamu­
ra roşie şi şcoala sportivă de tineret
Deva. Meciul a fost cî.ştigat de Fla­
mura roşie cu 3—2. La băieţi s-au în­
tîlnit echipele Flamura roşie şi şcoala
sportivă de tineret Deva. La rezultatul
de 2—1 la seturi pentru Flamura ro­
şie, meciul s-a întrerupt din motive
tehnice. .
P. NAGY
corespondent
> » *»î»- ® O Q -<5» © - O - ©
10 FEBRUARIE 1960
DEV A : In căutarea comorii;
ALBA IU LIA : Ivan cel Groaz­
nic ; UlUma aventură a tui Don
Juan; BRAD : Nevăzut... necu­
noscut; HAŢEG: Fata cu ur­
ciorul; HUNEDOARA: Secre­
tul cifrului; ILIA : Bomba f
ORĂŞTIE: Ultima primăvară
Ofiţer pentru o zi; PETROŞANI:
Ştrengarii; Secretul cifrului <
S E B E Ş : Nu aştepta luna mai;
SIMBRIA : Căsătoria Lorenţ;
BARU M A R E : Vizita lui N.S.
Ilruşciov în America; TEIUŞ:
Casa liniştită; ZLATNA: Fata
din K ie v : LONEA : Umbrela
sfintului Petru; APOLDU DE
SU S : Prieteni de m uncă; CĂ-
L A N : Oraşul liber.
mmm mrmmimm
PENTRU 24 ORE:
Vremea mai rămîne rece, mai cu
bilă, ziua va fi cuprinsă între minus
4 şi plus 1 grad, iar noaptea între
minus 8 şi minus 11 grade. Vînt po­
trivit cu intensificări din sectorul est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare, favorabilă pre­
cipitaţiilor. Temperatura în uşoară
creştere.
' “X
« o,
» Io
•Reducere de pstfeţ.
Ia cart! de
anticariat
La 1 Martie 1950
'anticariatul din Deva*
ÎStr. V.L Lemn nr. 3 îşi'
încetează activitatea,
FIECARE C1Î3ÎQR
îşi p o aîe p ro cu ra pînă
fa a c e a s îă d a tă eărjfiie
necesare
LA UN PREŢ REDUS
t