Page 28 - 1960-02

Pag. 4 gagBwawaiigreigagKBWHEBSwwBgsgqw^^ Dm ; m u L s o c i a l is m u l u i Nr. 1594
isGust&xjmsws*
wmamKBaammBmnmmKsmmtm

Vizita preşedintelui Giovanni Gronchi • oxiluTuaiB sJtinî. • juUttmgle şlm . •xâMxnjsi& ş u r i-

in U. R. 8. 8.

' MOSCOVA 8 (Agerpres). — b'asadoritl U.R.S.S. în Italia, Ko-

In după-amiaza zilei de 7 fe­ zîrev cu soţiile lor.

bruarie, preşedintele Republicii In timpul vizitei preşedintelui Poporul indonezian a primit Zece ani de Ia sem narea T ratatn’ui
Italia, Giovanni Gronchi, a fost Gronchi, la vilă au avut loc con­
Oaspetele preşedintelui Consiliu­ vorbiri prieteneşti, cordiale.
lui de Miniştri al U.R.S.S., Ni-
kita Hruşciov şi a familiei sale, •ft

Ia vila guvernamentală. MOSCOVA. 8 (Agerpres). —
TASS an u n ţă: Lâ 7 februarie,

Giovanni Gronchi, preşedintele cu bucurie vestea apropiatei de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală

Preşedintele Italiei era însoţit Republicii Italia, oare' se află
la Moscova într-o vizită oficia­
de solia şi fiul său, de ministrul lă a asistat la Teatrul Atare a vizite a lui N. S. Hruşciov dintre II. R. S. S. şi R. P. Chineză
Afacerilor Externe al Italiei, U.R.S.S. la baletul „Lacul lebe­
Giuseppe Pella, de ambasadorul în Indonezia PEKIN (Agerpres). — au adus o contribuţie remarca­ asistenţă mutuală chino-sovietic,
Italiei în U.R.S.S., Euca Pietro- delor“ de Geaikovski.
marchi cu soţia. către poporul indonezian, ci tot­ Poporul chinez sărbătoreşte' bilă la cauza înfloririi şi dez­ indisolubil legate de marele a-
împreună cu înaltul oaspete odată de către toate popoarele
din Italia, în loja centrală se MOSCOVA 8 (Agerpres). - din Asia şi Africa, a declarat pe larg şi Într-un oadru solemn voltării continuie a Chinei şi jutor pe oare ni î-a acordat
Ziarul „Pravcla“ din 7 februarie A. Kartavvifiata, vicepreşedinte
N. S. Hruşciov l-a întâmpinat aflau Kliment Voroşilov, preşe­ aniversarea a zece aini de la Uniunii Sovietice, la întărirea Uniunea Sovietică în baza aces­
a publicat corespondenţa „Indo­
călduros pe preşedintele Italiei dintele Prezidiului Sovietului nezia se pregăteşte în vederea semnarea la 14 februarie 1950 forţelor lagărului socialist şi a- tui tratat. Alianţa dintre China

în faţa vilei. înaltul oaspete din întîlnirii cu N. S. Hruşciov“ al parlamentului Republicii In­ a Tratatului de prietenie, alian­ părarea păcii în întreaga lume. şi U.R.S.S., subliniază Ţzian
Italia şi persoanele care îl înso­ semnată de O. Ccciotkina. donezia corespondentului „Prav-
ţesc au făcut o plimbare împreu­ Suprem al U.R.S.S., Nikita dei“. Ea este întîmpinată cu deo­ ţă şi asistenţă mutuală dintre Istoria ultimilor zece ani, scrie Ciun-fan a jucat un rol hotărî-
nă cu şeful guvernului sovietic Hruşciov cu soţia, Ekaterina Indonezienii au primit cu un sebită căldură de către popoa­ U.R.S.S. şi R.P. Chineză. în revistă cunoscutul publicaşi tor în schimbarea echilibrului
prin aleile parcului vilei. Furţeva şi alte persoane oficiale. uriaş interes şi simpatie ştirea rele tari lot din această parte a chinez Ţzian Ciun-fan, a con­ de forţe pe arena internaţională,
cu privire la apropiata vizită în lumii. Indonezia care promovea­ In întreprinderi şi instituţii, firmat întrutotnl caracterul veş­ a devenit un puternic bastion
La spectacol au asistat de a- Republica Indonezia a preşedin­ nic şi de nezdruncinat al prie­ nl păcii în întreaga lume.
semenea membri ai corpului di­ la unităţile militare şi institute­ teniei şi alianţei dintre China
le de învăţământ din republică, si U.R.S.S. Prietenia şi alianţa chino-so-
După aceea, N. S. Hruşciov plomatic. telui Consiliului de Miniştri al ză o politică liberă şi indepen­ au loc mitinguri şi adunări ale uetică se dezvoltă pe baza mar-
şi soţia sa, i-au invitat pe oas­ Spectatorii, ridicîndu-se în pi­ U.R.S.S., N. S. Hruşciov. dentă, bazată pe principiile păcii oamenilor muncii consacrate a- încheierea Tratatului sovieto- xism-lcninismului şi se înteme­
peţi la masă. şi prieteniei cu toate popoarele, cestei date memorabile. In vede­ chinez, subliniază autorul, a dat iază pe comunitatea intereselor
cioare, au salutat cu aplauze pe Sînt convins că vestea despre rea aniversării acestui eveni­ posibilitate poporului chinez vitale ale popoarelor celor două
La vilă se aflau 'de asemenea preşedintele Gronchi, pe persoa­ faptul că premierul Nileita Hruş­ se pregăteşte cu inima deschisă ment, colectivele teatrale din chiar din primii ani ai procla­ ţări. De aceea, această prietenie
ministrul Afacerilor Externe al nele oare-1 însoţesc şi pe condu­ ciov va vizita Indonezia şi alte să-! primească pe N. S. Hruş­ Pekiif şi alte oraşe ale Chinei şi alianţă care sînt o garanţie
ţări din Asia de sud-est, este sa­ ciov cu toată cinstea cuvenită au pregătit programe speciale. mării R.P. Chineze să se ocupe
Editurile tipăresc ou prilejul cu munca paşnică, creatoare, să a unei păci trainice în întreaga
U.R.S.S., Andrei Gromîko şi am- cătorii sovietici. lutată cu căldură nu numai de unui şef de guvern şi unui înalt zilei dc 14 februarie, zeci de dezvolte economia şi cultura lume, sînt de neînvins. China şi
oaspete. cărţi şi broşuri despre priete­ Uniunea Sovietică au interese
nia popoarelor sovietic şi chi­ ţării sale. Uriaşele succese în comune şi o soartă comună. In
Mohamed Padang, membru al nez. Posturile de radio şi tele­ domeniul economiei şi culturii lume nu exista asemenea forţe
viziune din ţară transmit emi­ realizate de Chilia în cei zece care ar putea să submineze .uni­
Situaţia din Algeria după încetarea Consiliului consultativ suprem al siuni speciale. Revistele perio­ ani, sînt indisolubil legate de tatea celor două mari popoare.
Republicii Indonezia din partea dice chineze consacră numerele tratatul de prietenie, alianţă şi
insulelor Moluce, a declarat

recentei rebeliuni ultracolonialiste printre altele:
Poporul indonezian a aflat cu

PARIS 8 (Agerpres). TASS mod solemn Ia începerea tratati­ Atît la Alger cît şi la Paris o uriaşă bucurie despre apro­ lor din februarie acestei date
anunţă : Potrivit ştirilor apărute velor“. Autorii unui manifest de cercurile de dreapta depun însă piata vizită a lui N. S. Hruşciov
în presa pariziană de duminică, acest fel ameninţă pe faţă că eforturi pentru a contracara mă­ în ţara noastră. Sper în mod memorabile. Rezultatele îndeplinirii planului
situaţia din Algeria, după înce­ dacă guvernul va încerca să ac- surile guvernamentale şi spre a deosebit că şeful guvernului so­ Pop'orul chinez, scrie într-un
tarea recentei rebeljuni, rămâne ţionezp împotriva rebelilor, a- limita pe cît posibil semnifica­ vietic va vizita insulele Mc-luce.
ca şi pînă acum extrem de necla­ tunci ei vor trece din nou la ac­ ţia vizitei celor trei miniştri, vi­ Noi, locuitorii insulelor Moluce, articol redacţional revista so- de stat a R. D. Germane
ră şi continuă să provoace te­ ţiuni. zită a cărui scop — potrivit putem asigura din toată inima cial-politică de masă „Şiţze Ci-
pe dl. Hruşciov că se va bucu­
jişi“, întâmpină cu o mare în­ pe anul 1959
sufleţire cea. de->a zecea ani­

meri. Ordinul dat aşa-ziselor unităţi unui comunicat publicat după şe­ ra de cea mai caldă primire la versare de la semnarea trata­

•Măsurile adoptate de autori­ teritoriale, de a depune armele dinţa Consiliului de Miniştri în Amboina, capitala insulelor Mo­ tului de prietenie, alianţă şi BERLIN 8 (Agerpres). — La electrotehnice — cu 20,8 la sută
tăţile franceze faţă de unii din pe care le deţin, nu este dus care s-a hotărît plecarea lor Ia luce. Am dori, ca premierul so­ ‘asistenţă mutuală sovieto-chi- Berlin a fost dat publicităţii Co­ etc. In sectorul socialist al in­
„conducătorii baricadelor“ au la îndeplinire. Numai într-un Alger — era tocmai „să resta­ vietic să vadă cu proprii lui nez. Gei zece ani oare au trecut municatul Direcţiei centrale de dustriei, productivitatea muncii
stîrnit nemulţumire în rîndurile singur cartier al oraşului Alger, bilească ordinea în Algeria pe ochi cum trăieşte poporul din in­ sînt cea mai bună dovadă că statistică de pe lîngă Consiliul a crescut cu 10 la sută în com­
adepţilor rebeliunii. După cum relatează „l’Humanité Diman­ plan militar, administrativ şi ju­ sulele Moluce, să ia cunoştinţă marea unitate a popoarelor de Miniştri al R. D. Germane cu paraţie cu anul 1958,
relatează „l’Humanité Diman­ che“, după prima dispoziţie cu diciar“. de lupta acestuia pentru redobîn- Chinei şi Uniunii Sovietice este privire Ia rezultatele îndeplinirii In anul 1959 suma globală a
planului economiei naţionale a
che", această nemulţumire poa­ privire la necesitatea de a depu­ La Paris, de altfel, în cercu­ direa de către Republica Indone­ de neînvins. R.D.G. pe anul 1959. In ansam­ investiţiilor capitale a reprc-cn-
te prevesti noi dezordini. ne armele, au dispărut fără ur­ rile de dreapta se vorbeşte des­ zia a Irianului de Vest — parte blu, planul anual al producţiei tait 14 miliarde mărci.
mă peste 1.00.0 de puşti şi pis­ pre „o reorganizare“ în sensul integrantă a teritoriului său. Poporul chinez, subliniază industriale a fost îndeplinit în
Ştirile sosite din Algeria con­ toale automate. constituirii „unei mari opoziţii revista, a considerat întotdeau­ proporţie de 101,4 la sută, pla­ In anul 1959 au fost constru­
firmă ca çercurile ultracolonia- de dreapta“ faţă de guvernul ac­ Astăzi, a spus el, vorbim cu na şi consideră de datoria sa ite 79.770 dc apartamente, adi­
fiste intenţionează să împiedice PARIS 8 (Agerpres). — At­ tual, opoziţie al cărui şef, consi­ recunoştinţă despre creditele pe că cu 16.300 mai multe decit
îndeplinirea dispoziţiilor care so­ mosfera confuză care — potri­ care Uniunea Sovietică ni le-a internaţională să întărească ne­ nul lucrărilor de construcţii —• în anul 1958.
sesc din Paris. Ziarele din 7 fe­ vit relatărilor presei pariziene — deră agenţia France Presse, ar
bruarie arată că plecarea în Al­ continuă să domnească la Alger putea fi Soustelle, scos zilele pus Ia dispoziţie în vederea dez­ încetat coeziunea Chinei şi U- în proporţie de 103 Ia sută, pla­ Suprafaţa agricolă prelucrată
geria a unui grup de miniştri zilele acestea, ăn timpul călăto­ trecute din cabinetul Debré. voltării economice a Indoneziei. de către cooperativele agricole
francezi nu este numai o conse­ riei de informare pe care o în­ niunii Sovietice şi unitatea în- . nul de dezvoltare a comerţului dc producţie reprezenta ia sfir-
cinţă a faptului că generalul De treprind aici miniştrii francezi de Condamnînd presiunile pe care Ne bucurăm că în curînd la exterior — în proporţie de 103,9 ş'itui anului 1959, 45,1 la sută
(?aulic doreşte să cunoască, îna­ Interne, de Război şi al Justi­ le exercită cercurile de dreapta tregului lagăr socialist. Ia sută şi pianul circulaţiei măr­ din întreaga suprafaţă.
intea vizitei sale în Algeria, si- ţiei arată că elementele ultraco- asupra guvernului spre a-i limita Amboina va îi construit, cu aju­
1naţia exactă de la faţa locului, ionialiste îşi continuă opoziţia libertatea de acţiune împotriva Revista subliniază că mărea­ furilor cu amănuntul — în pro­ In ceea ce priveşte consumul
dar într-o măsură considerabilă Faţă de politica de autodetermi­ rebelilor, ziarul „Liberation“ pe cap de locuitor al principa­
şi o consecinţă a faptului că în nare a Algeriei, După cum re­ scrie iuni dimineaţa „Opinia torul Uniunii Sovietice, un insti­ ţa alintă a Chinei ou U.R.S.S. porţie de 102 Ia sută. Planul de lelor produse alimentare ca pro­
decurs de o săptămînă ordinele iese din relatările presei, cercu­ duse de panificaţie, cartofi, Z3-
şi instrucţiunile Parisului sînt rile care au participat la rebe­ publică franceză nu numai că tut de navigaţie maritimă. în cei zece ani care au trecut, ridicare a productivităţii muncii hăr, peşte, unt şi grăsimi anima­
aduse Ia îndeplinire în Algeria liunea ulfracolonialistă, declara­ aşteaptă sancţiunile necesare dat­ în întreprinderile sectorului so­ le, Republica Democrată Germa­
doar în măsura în care funcţio­ tă acum doua săptămîni fa Al­ are şi dreptul să aştepte ca a- nă a şi depăşit Germania occi­
narii aflaţi la faţa locului Ie ger, caută să atragă de partea cestc sancţiuni să fie date publi­ cialist al industriei a fost în­ dentală.
consideră necesare. lor elemente din rîndul militari­ cităţii... Ţara nu înţelege să se
lor francezi din Algeria, în spe­ V iz i t ă l u i A . I. M i k o i a n în C u b a deplinit în proporţie de 101,2 la In anul şcolar 1959-1960 în
In Algeria sînt din nou difu­ cial dintre ofiţerii superiori care menţină mai departe o atmos­ universităţile şi şcolile suoerioa-
zate manifeste în care se arată poartă răspunderea administra­ feră confuză şi să se păstreze HAVANA 8 (Agerpres). Kolokol- pata, pe care guvernul revoluţionar sută. re din R.D.G. învaţă 90,500 de
că „armata, care de acum îna­ ţiei militare şi civile a diferite­ secretul în ce priveşte răspun­ nikov si Zîgiiir, corespondenţi ai a- cuban intenţionează să o asaneze în In luna decembrie 1959, 83 la persoane iar în şcolile profesio­
inte a devenit arbitru, a deter­ lor regiuni algeriene. genţeii TASS, transm it: La 6 februa­ cel mai scurt fimp şi să o transfor­ nale — 127.700 de persoane.
derea pentru tulburările recente rie, la invitaţia Iui Râul Gasfro, minis­ me în orezărie. sută din numărul total al mun­
minat puterea de stat să dea îna­ trul Forţelor armate revoluţionare al citorilor care lucrează în secto­ In anul 1959 numărul [opu­
şi hotărîrile luate împotriva ce­ Gubei, A. I. Mikoian, prim-vicepreşe- După. vizitarea oraşului Varadero, rul socialist al industriei au par­ rilor în grădiniţele de copii a
poi. obligînd-o să renunţe în dinte al Consiliului 'de Miniştri al care este un marc centru iăljieo-clima- ticipat la întrecerea socialistă. sporit cu 20.000 şî reprezintă
lor care poartă aceasta răspun­ U.R.S.S. şi persoanele care îl înso­ teric, oaspeţii au fost invitaţi să vadă 384.000. Numărul locUrilor în
ţesc., au făcut o călătorie în regiunea In comparaţie cu anul 1958 creşe este de peste 91.000,
dere“. centrală a Gubei. De la bordul avio­ internatul peniru copiii vagabonzi. volumul producţiei industriei me­
nului, oaspeţii au cercetat regiunea In seara aceleaşi zile,' A. I, Mikoian talurgice a sporit cu 10,5 Ia su­
întinsă a mlaştinilor Sienaga De Sa- tă, al industriei chimice — cu
a avut o întîlnire cu reprezentanţi âi 10,1 la sută, al industriei con­
cercurilor de afaceri din <3uba. structoare de maşini grele —
cu 16,8 la sută, ‘al industriei

Momie EolonislIşîllQP au pot f n tuaţia din acest teritoriu ă evo­ de 30 iunie 1960 pentru procla­ starea excepţională proclamată cul politicii de reprimare arma­
mişcarea de eliberare a popoarelor africane luat fără încetare. Sub presiu­ marea independenţei Congoului cu şaipte ani în urmă şi deşi ea tă a mişcării de eliberare pro­
nea mişcării do eliberare guver­ Belgian, ceea ce constituie o a fost ridicată, problemele în le­ movată timp de mulţi ani de au­
Gu 'cîţiva ani în urmă ziaris­ niale franceze. Propaganda colo­ oător al Franţei în problemele nul belgian a fost nevoit să re­ mare victorie a poporului con- gătură cu acest teritoriu nu au torităţile britanice.
tul american John Gunther ce­ nialistă a încercat atunci să do­ diplomatice, ale apărării şi eco­ cunoască în principiu dreptul la golez. fost rezolvate.
rea colonialiştilor europeni, după vedească cît de „ataşate“ sînt, nomiei. independenţă al poporului con­ Deşi adoptarea unor m odifi­
o vizită în Africa, să accepte chipurile, popoarele africane de gelez. Dar această recunoaştere După ce nu a putut împiedica Datorită poziţiei sale strategi­ cări constituţionale ar reprezen­
unele reforme în teritoriile pe colonialiştii francezi. Dar nu a Succesul luptei pentru inde­ avea un caracter echivoc şi ora stabilirea unei date apropiate ce, Kenya a fost şi este folosită ta un pas înainte faţă de situa­
care le stăpâneau, avertizîndu-i trecut decât un an şi Federaţia pendenţă din Mali exercită o pu­ însoţită de condiţii care urmă­ pentru proclamarea independen­ ca o bază militară în vederea ţia existentă pînă în prezent,
că în caz contrar ci vor pierde Mali (compusă din Senegal şi ternică influenţă asupra celor­ reau dc fapt întărirea poziţiilor ţei, guvernul belgian intenţionea­ menţinerii dominaţiei coloniale cînd albii conduc în exclusivita-'
aceste teritorii, aşa cum le-au Sudanul Francez) s-a pronunţat, lalte teritorii ale „Comunităţii ză în prezent să continue admi­ engleze în Africa dc est, în te teritoriul, ele nu au sens dacă
pierdut şi pe cofe din Asia. Sub la rîndul ei, în favoarea unei franco-africane“. Ţările care fac colonialiştilor. Aceştia au folo­ nistrarea Congoului pînă la 30 Aderi şi în celelalte colonii cu scopul lor nu este pregătirea
presiunea marşului victorios al evoluţii rapide spre independen­ parte din „comunitatea france­ sit toate mijloacele pentru a îm­ iunie fără participarea reprezen­ bogate zăcăminte de petrol din proclamării independenţei Ke-
popoarelor Africii spre indepen­ ţă. încă din luna mai 1959 sub ză“ se îndreaptă însă spre inde­ piedica ori cc progres spre inde­ tanţilor populaţiei indigene şi golful Persic. Dc aceea, colonia­ uyei. Or, reprezentanţii guvernu­
denţă, puterile colonialiste tre­ presiunea maselor, conducătorii pendenţă, fără a putea fi oprite pendenţă. Ei an reuşit să-l înlă­ să-şi asigure controlul asupra liştii britanici au folosit cele rriai lui englez ia conferinţa de la
buie astăzi vrind-nevrînd să a- Federaţiei s-au adresat guvernu­ din acest drum de nici un fel dc ture pe fostul ministru al colo­ alegerilor în urina cărora va lua brutale mijloace peniru reprima­ Londra au respins categoric- ce­
jungă la aceeaşi concluzie cu lui francez, cerîndu-i să înceapă manevre. După Guineea, M ali; niilor, favorabil într-o oarecare fiinţă puterea legislativă şi pu­ rea mişcării de eliberare din Ke­ rerile de independenţă formulate
John Gunther. Ele caută în pre­ tratative în vederea acordării in­ după Mali, Madagascar (luna măsură realizării unui compro­ terea executivă a noului stat, în nya. De la proclamarea stării de reprezentanţii africani. Minis-
zent să-şi menţină dominaţia in dependentei Federaţiei Mali. această urmează să înceapă tra­ mis cu conducătorii mişcării de scopul de a-şi păstra influenta excepţionale, peste f'0.000 de pa­ trul britanic al coloniilor,-M'ac-
coloniile africane care le-au mai Alarmaţi, colonialiştii au făcut tativele privind acordarea inde­ eliberare, şi i-au înlocuit cu un şi a promova la conducerea ţă ­ trioţi ^africani au fost ucişi, iar Icod, a declarat în cadrul confe­
rămas îmbinând represiunile cu tot posibilul pentru a împiedica pendenţei Madagascarului). In om legat de -marea burghezie şi rii elemente care se bucură dc 100.000 de africani au fost in­ rinţei ca „independenţa nu con-,
reformele şi tratativele. Neîiind dezvoltarea Federaţiei spre inde­ Adunarea legislativă din Daho­ dc cercurile catolico'reacţionare. încrederea autorităţilor belgiene. ternaţi în lagările de concentra­ stituie sarcina acestei conîeyn--
in stare să oprească mişcarea de pendentă. Ei au provocat scin­ Şase luni după declaraţia ofi­ Reprezentanţii partidelor politi­ re şi în închisori. Dar prin a- ţe“. Intenţiile reale ale autorită­
eliberare naţională, colonialiştii darea Federaţiei reuşind prin di­ mey a fost prezentată o rezoluţie cială de recunoaştere a dreptu­ ce congoleze cer însă în unani­ ceste măsuri colonialiştii nu au
încearcă măcar să o frîneze. ferite manevre să desprindă din care cerc guvernului acestui te­ lui poporului oongolez la inde­ mitate constituirea unui Comi­ putut suprima mişcarea ele eli­ ţilor engleze reies şi din com­
Mali teritoriile Dahomey şi Vol­ ritoriu să înceapă tratative cu pendenţă, nici una dintre marile tet executiv provizoriu, care să
In aceste condiţii se desfăşoa­ ta Superioară. La sfârşitul anu­ guvernul francez pentru a tran­ probleme ridicate de mişcarea dc asigure administrarea ţării pînă berare. Dimpotrivă, această miş­ ponenţa conferinţei. Populaţia de
ră în prezent la Paris, Londra lui 1959 guvernul francez a fost, sfera Dahomcyului „competente­ eliberare nu fuseseră rezolvate. la proclamarea independenţei şi care s-a maturizat şi a luat am­
şi Bruxelles trei conferinţe pri­ însă, nevoit să accepte convo­ le comune“. O mişcare similară să exercite controlul asupra vi­ ploare. Marea Britanie a fost origină europeană din Kenya,
vind unele probleme de o deose­ carea unei conferinţe cu privire ia amploare în Congo Francez, La 18 octombrie au izbucnit itoarelor alegeri. Este evident că nevoită să asocieze vechilor me­
bită im portanţă: ale Federaţiei la aşa-numitul „transfer al com­ Volta Superioară, Mauritania. noi incidente sângeroase la Stan­ formarea unui asemenea organ tode colonialiste unele metode care compune abia 1 la sută
Mali, Kenyei şi Congoului Bel­ petenţelor“, ou alte cuvinte o leyville. Alegerile municipale din este absolut necesară în scopul noi. Cu alte cuvinte, continuând
gian. Deşi caracterul fiecăreia conferinţă care să pregătească De la „colonie model‘ decembrie au constituit un suc­ obţinerii linei independenţe to­ aplicarea măsurilor represive şi din populaţia acestui teritoriu,
dintre aceste conferinţe diferă, acordarea independenţei Federa­ la independenţă ces pentru partidele africane. tale. menţinerea zecilor de mii dc pa­
clc sînt.legate totuşi prin semni­ ţiei Mali. Gurîncl, congresul tuturor parti­ este reprezentată de 18 delegaţi,
ficaţia lor comună. Multă vreme colonialiştii bel­ delor congoleze a cerut forma­ Intre represiuni trioţi în lagăre şi închisori, g u ­
tratativele Gare au început la gieni au încercat să .convingă rea unui guvern congolez şi în­ şi tratative vernul britanic încearcă .totoda­ în timp ce populaţia africană,
„Comunitatea franceză“ Paris la 18 ianuarie nu au dus lumea că ceea ce. poate fi vala­ ceperea tratativelor în vederea tă să adopte unele modificări în
şi independenţa încă la vreun rezultat. Autorită­ bil .pentru coloniile franceze, de Imperiul britanic are de făcut statutul Kenyeî care să permită care reprezintă peste 90 la sută
ţile franceze se lasă greu con­ pildă, nu este valabil pentru acordării independenţei. In faţa fată unor probleme similare. As­ reprezentanţilor populaţiei afri­
Federaţiei Maii vinse să cedeze uneje dintre Congo Belgian. Această colonie, acestui avânt al mişcării de eli­ cuţimea acestor prableu\ie 'explică, cane să participe într-o oarecare din populaţia teritoriului, arc
„competentele comune“ pe care, berare şi a repercusiunilor sale printre altele, vizita pe care pri­ măsgră în organele conducătoa­
Gi-nd a luat fiinţă, în septem­ practic, le exercită în numele afirmau ei, este. o excepţie. Dar, asupra teritoriilor belgiene sub mul ministru britanic Macmillăn re ale teritoriului. doar 14 delegaţi.
brie 1950, „Comunitatea franco- „Comunităţii“. Ele doresc ca a- mandat, Ruanda şi Unind i, unde o efectuează în Africa. ?
africană“, Guineea a fost singu- cest transfer să nu pună în la 4 ianuarie 1959, a izbucnit la au avut loc dc asemenea tulbu­ Prin urmare, conferinţă pentru
ra ţară care a puiuţ exprima un cauză decît formal rolul condu- rări, autorităţile belgiene au 'fost Kenya este unul din teritoriile problemele constituţionale ale Eforturile pe care le fac cercu-:
„NU“ categoric dominaţiei colo- Leopoklville o puternică mişcare nevoite să accepte începerea tra­ britanice oare ridică foarte multe Kenyei, care are loc în prezent
tativelor cu reprezentanţii po­ •şi însemnate probleme. Aici, miş­ la Londra, nu constituie prin ea rile colonialiste din Franţa, .Bel­
de eliberare bare s-a extins rapid porului congelez. In ciuda obiec- însăşi vreo indicaţie că Anglia
liilor reprezentanţilor guvernului carea de eliberare a luat Lin ar fi dispusă să acorde poporu­ gia şi Anglia de a-şi menţine
în întreaga ţară. Dc atunci şi­ belgian şi a piedicilor puse de lui Kenyei independenţa. Trebuie
avînt deosebit. Pînă nu de mult însă remarcat că convocarea a- dominaţia sub forme noi sînt
aceştia, conferinţa a stabilit data ceslei conferinţe marchează eşe­
in acest teritoriu.era în vigoare sortite, aşa cum o arată şi a-,

ceste trei. conferinţe, eşecului.

Cele trei conferinţe sînt o dova­

dă că colonialiştii nu mai pot

ţine în frîu evenimentele, nu mai

pot ţine piept uriaşului val al

mişcării de eliberare a popoare­

lor asuprite. . .

Redaetla sl administraţia ziarului: -5.tr. 6 Marii'; nr. 9. Ieleion: tS8|ÎM )| 75. Taxa plătită în nu.merai conform aprobării DIrecllunil Generale P, 1,1,R. nr. 230.320 din 0 noiembrie 1940. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică MaŢ' r— Deva