Page 29 - 1960-02

tfcr
mulsocialismului
Anul XII Nr. 1595
Fruntaşi de
la Atelierele
centrale
Qurabarza
lOAN, BERINDEI
şef de echipă ia atelierul de
fierărie. Este inovator şi frun­
taş în muncă. Recent, cabine­
tu l tehnic i-a aprobat o inova­
ţie prin care se reduce cu 50
la sută timpul de lucru în exe­
cutarea ochiurăor la obîrloage.
In luna ianuarie a.c., el şi-a
depăşit sarcinile de plan ca 17.
la sută.
CONSTANTIN GOLGOŢ
f[ şofer. • El a realizai în anul
trecut economii la carburanţi
şi piese de schimb în valoare
de 3.482 lei. In luna ianuarie
a.c., a depăşit sarcinile de plan medico-sanitare bine calificate,
cu 134 la sută.
VIOREL DAVID
lucrează în atelierul de lăică-
tuşerie. Lună de lună el a exe­
cutat lucrăti de bună calitate.
Este un muncitor disciplinat şi
ajută pe tovarăşii săi în muncă.
Planul de producţie pe luna ia­
nuarie a.c., t-a depăşit cu 12
la sută.
Transfuzii de sînge
In' regiunea' Hunedoara, nu­ unui număr de 897 bbln'ăvi, îo-
mărul donatorilor de sînge -este losindu-se în acest scop 226 li­
în continuă creştere. Acest lucru tri sînge recoltat. Aoum, acea­ ghidul la barajul de pe Cer- rea rindului, oamenii bateau
a permis multor spitale ca, în stă metodă a transfuziilor con­ na, la'Strei, şi-şi închipuia în cu cişmele podeaua cabinei
vederea însănătoşirii grabnice tinuă să fie extinsă pe. o. scară
a oamenilor muncii să extindă
t o t . mat . mult transfuziile de ceputul anului şi pînă în pre­
sînge şi să aplice tratamente­
le- cu plasme. Anul trecut, de
pildă, la spitalul unificat din
oraşul Deva, s-au făcut trans­
fuzii şi tratamente ou plasme,
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!
Miercuri 10 februarie 1900
IERI. IN REGIUNEA NOASIRA
Grup de şantiere fruntaş
Ieri după-,amiază, Ia întreprinderea de construcţii siderur­
gice din Hunedoara a avut loc o consîătuire în care s-a anali­
zat activitatea grupurilor de şantiere din cadrul întreprinderii în
cursul ultimului trimestru al anului trecut. Cu acest prilej, dra­
pelul de grup de şantiere fruntaş pe întreprindere a fost decernai
colectivului grupului de şantiere montaj nr. 2.
Tot cu acest prilej, constructorii siderurgişti hunedoreni au
chemat la întrecere colectivul I.C.M.M. Reşiţa.
Reparaţii terminate
Eforturile depuse de echipele
de mecanici şi tractorişti de la
3.M.T. Miercurea, raionul Sebeş,
au fost încununate de succes. In
cursul zilei de 9 februarie, cu
11 zile înainte de termenul sta­
bilit, ei au raportat terminarea
reparaţiilor la toate cele 46 trac­
toare K.D., 27 tractoare U.T.O.S.,
16 semănători, 14 polidisouri, 75
pluguri, 13 cisterne pentru car­
buranţi şi 6 vagoane dormitor.
Incepînd de ieri, s-au luat mă­
suri pentru începerea reparaţi­
ilor batozelor şi a altor maşini
şi unelte necesare în campania
de recoltare.
Curs de pregătire
Din iniţiativa Sfatului popular
regional, ieri a început la Geoa-
giu Băi un curs de pregătire cu
toţi preşedinţii comitetelor exe­
cutive ale sfaturilor populare co-
Asistenţă medicală
bine organizată
Lucrătorii de pe şantierele de
construcţii industriale de la Hu­
nedoara şi Călan se bucură de
o asistenţă medicală bine orga­
nizată. Pentru salariaţii între­
prinderii de construcţii siderur­
gice din Hunedoara a fost a-
menajată o ' policlinică de între­
prindere, iar pe şantierele noi­
lor agregate siderurgice de la
Hunedoara şi Gălan funcţionea­
ză trei circumscripţii medicale.
Pe lingă tratamente, prin cabi­
netele medicale ale acestor cir­
cumscripţii dotate cu aparatură
modernă şi deservite de cadre
se face periodic examen medi­
cal tuturor constructorilor. Prin
grija secţiei de sănătate a sfa­
tului popular regional s-a ini­
ţiat din acest an şi controlul
pulmonar periodic al construc­
torilor de pe aceste şantiere prin
microradiografii.
Incepînd din luna această me­
dicii care deservesc unităţile me­
dico-sanitare din cadrul între­
prinderilor şi şantierelor de con­
strucţii hunedorene urmează prin
rotaţio cursuri de perfecţionare
şi specializare în medicina mun­
cii. In vederea unei mai bune
rezolvări a problemelor de igie­
na muncii, pe şantiere se fac
studii şi cercetări de către la­
boratoarele de toxicologie care
funcţionează în cadrul unităţi­
lor „Sanepid“ din Hunedoara şi
Deva.
© Cabinetul de partid, în
sprijinul învăţămîntii'hu ideo­
logic af cadrelor didactice
(pag. 2-a) ;
® Măsuri concrete pentru
sporirea productivităţii mun­
cii la mina Vulcan
(pag. 3-a) ; comitetul de pa/tid, Ia direc­
© N. S. Hruşciov a accep­
tat invitaţia lui Seku Ture
dc a face o vizită în Gui­
neea (pag- 4-a).
şi mai largă. Numai de la în­
zent, la acest spital s-au apli­
cat transfuzii şi plasme unui
număr de 61 bolnavi, folosin-
du-se astfel 12 litri sînge re­
coltat şi 8,100 litri plasme.
munale din regiune şi cu in­
structorii sfaturilor populare ra­
ionale. Gu acest prilej, partici­
panţilor la curs li se vor preda
o seamă de lecţii pe teme c a :
„Gospodărirea comunelor şi ora­
şelor“, „Transformarea socialis­
tă a agriculturii“, lecţii pe teme
internaţionale, despre respecta­
rea legalităţii populare şi altele. simţitor pierderile. De asemenea,
Acest curs va dura pînă în ziua
de 15 februarie oînd se va or­
ganiza şi un larg schimb de ex­
perienţă pe temele lecţiilor ce se
predau.
Pentru costrucţia
edificiilor de cultură
In fiecare lună, întreprinderea
„Banpotoc“ din oraşul Deva li­
vrează mari cantităţi de marmu­
ră finită cît şi piatră de marmu­
ră pentru construcţia diferitelor
edificii de cultură din ţara noas­
tră. In cursul zilei de ieri, de
la rampa ©.F.R. din Simeria au
fost încărcate şi expediate către
întreprinderea de prelucrare a
marmurei din Bucureşti, încă 30
Să fi fost ceaiurile patru
către ziuă. La cţeat, spre Te-
liuc, podul alb de gheaţă a-
runcat de ger peste valurile
neliniştite şi repezi ale Ger-
nei, părea în bătaia razelor
lunii un drumeag de argint
sclipitor. Alături, barajul
înalt de 8 metri era ferecat
în cătuşe de gheaţă. In li­
niştea tulburătoare a nopţii,
se auzea vag căderea ascun­
să a apei şi sîsîiţul aburului
de la grătarul electric din
cabină.
Ca intr-o piliere, omului i
se păru că aude sub picioa­
rele tui, în bulboana adîncăi
de cîţiva metri, ceva nelalo­
cul să u ; urechea obişnuită
cu curgerea lină a apei, prin­
se frecuşul uşor al zaiului pe
grătar şi se cutremură.
...La vreme vitregă, cînd
termometrul coboară mercu­
rul sub 10 grade, pe rîurile
repezi se formează un înve­
liş de gheaţă şi sub acesta,
apa prinde consistenţă în for­
mă de cristale mici, care a-
deră unul la altul, apoi se
desfac, şi curg la vale ca o
mîzgă, ca un puhoi. Nu-s nici
sloiuri, nici curgere lină, ci
zaiul, păcătos nevoie mare,
care se strînge la fiecare
opr.itură, formînd mormane
de gheaţă măcinată.
Aşa s-a întîmplat şi în de strînsoarea gheţei a înce­
noaptea aceea. Era în ultima put să curgă vijelios, ducind
noapte a lui ianuarie. Omul zaiul aiurea şi grâmădindu-l
a pus mina pe drîglâ şi cu
duşmănie parcă, începu să
răscolească apa. Aşa l-au
găsit cei din schimbul de zi.
Către orele 9, lucrurile au
prins a se linişti.
Şi în combinat au început
să zbîrnîie telefoanele; la
ţia generală, la hidrotehnic,
ta oţelării şi furnale. Apa
scăzuse, pompele n-aveau ce
pompa şi furnalele prinsese­
ră să se sufoce.
Inginerul Silviu Ungurea- glele păreau tot mai grele.
nu, şeful hidrotehnicului, as­ La douăzeci de minute urma,
culta rapoartele cu inima alţii echipă de şase oameni,
strînsă de emoţie ca intr-un la alte douăzeci, altă echipă
cleşte. Deocamdată nu se in- şi- tot-' aşa, noaptea şi ziua-,
thnplase nimic, li fugea însă ziua şi noaptea. Iu aştepta­
fripturi de clipe, filtrele blo­ . încălzite,' stringenţi în palme­
cate cu zai, apa care nu mai
poate intra în bazinul de ab-
sorţie, pompele bătînd în gol,
conducta de ia Strei blocată,
furnalele opMte, şi-l trecură
fiori de gheaţă.
C u aceleaşi agregate metal mai mulf şi mai buni
4 pagini 20 bani
tone de marmură. De menţionai
că această cantitate reprezintă
producţia dată pînă în prezenl
de către muncitorii întreprinde­
rii, peste prevederile planului.
Un nou tip de celule
Pe adresa Trustului minier din
Deva au sosit în ultima vreme
noi utilaje, menite să contribuie
la mecanizarea procesului de ex­
tracţie şi la prepararea minereu­
rilor.
Pentru Rotaţie a sosit de Ia
uzina „Independenţa“ din Sibiu
primul grup de celule de flota­
ţie, un tip nou, de mare capa­
citate. Noile celule sînt proiec­
tate în ţară şi vor fi experimen­
tate pentru prima oară la flota-
ţia din Deva.
_ Se preconizează ca prin folo­
sirea acestor celule să se obţi­
nă un randament de extracţie
mai ridicat, deci să se reducă
se va înregistra o apreciabilă
reducere a spaţiului tehnologic.
Analiza activităţii
cnltaral-edncative
In sala Comitetului raional de
partid Hunedoara, a avut loo
ieri după-masă o plenară ă co­
mitetului, în cadrul căreia a fost
analizată munca cultural-educa-
tivă de la sate şi din întreprin­
deri în perioada de iarnă.
La plenară au participat toţi
factorii de răspundere în mun­
ca culturală.
¦S?SL-
Z 'AIUL
In asemenea clipe, mitîteci
trebuie să lucreze neînchipuit
de repede şi de exact. N-a
stat mult pe gîndiiri. A cin-
tăiît la repezeală forţele oa­
menilor şi hotărîrea a urmat
firească. El, cu cîţiva oameni
va merge la Strei şi restul
la baraj.
Aşa a început lupta crînce-
riă cu frigul şi cu apa rece.
La Strei, oamenii au dina­
mitat crusta de gheaţă, au
deblocat conducta. Patru zile
şi patru nopţi, inginerul Un-
gureanu şi oamenii lui au
stat la posturi, au muncit cu
o înfrigurare demnă de cete
mâi înalte elogii, au făcut
zeci şi sute de puşcări.
Oameni şi fapte
Pe Cerna, zaiul continua
să vină vrăjmaş, astupînd
căile de scurgere şi strecu-
rîndii-se furiş către filtre.
Oamenii au urcat în sus pe
podul de gheaţă, au făcut
sute de puşcări şi în drumul
apei, tuptînd cu furia valuri­
lor, au ridicat trei baraje de
seîndură, doar-doar vor reuşi.
La baraj, dulgherii au im­
provizat un jgheab de scin­
dară lung, de cîţiva zeci de
metri, pe care apa scăpată
în nămeţi cît două şi trei
staturi de om. La capătul lui
de sus, acolo unde apa ia
drumul bazinului, oamenii,
cîte şase, răscoleau apa în-
tr-una, împingînd la vale za­
iul care venea mereu, mereu,
ca o oştire, fără sfirşit. Câte­
va clipe de răgaz şi zaiul
ar fi intrai prin grătare în
bazin şi de acolo la pompe
şi totul ar fi fost zadarnic.
Gerul era aprig, iar vîntut
îl făcea şi mai aprig. Dri­
le făcute cupă, ceştile cu ceai
fierbinte şi priveau în jos
apa năvălind, prin grătarul
încălzit electiic, spre bazin.
Trecea apa şi odată cu ea, ld
ceasurile de zori, zaiul, mai
'wn.AV'". .
Azi mai bine ca ieri, mîine
mai bine ca azi
Secţia noastră este mică, realizările forţele pentru îndeplinirea şi depăşirea noastră 'de partid foloseşte cu succes
ei, sint -însă mari. De pildă, anul tre­ planului de producţie pe anul 1960 în munca politică agitatorii, gazeta de
cut, noi ne-am îndeplinit planul anual Posibilităţi de creştere a producţiei d( perete, panoul de onoare, graficele dc
la 5 noiembrie, iar angajamentul de oţel avem. Aceasta o dovedesc reali­ producţie, lozincile etc.
a da peste prevederile planului de zările din anul trecut. Cu agregatele
producţie 8.000 tone de oţel electric, pe care le deservim, noi putem şl tre­ mai arzătoare probleme ale producţiei
t-am îndeplinit la 26 decembrie. De
asemenea, angajamentul ce ni I-am
luat de a face economii la preţul de
cost de 1.500.000 lei, l-am depăşit, rea- ducă peste sarcinile anuale de plan încă însemnate pierderi de oţel prin
lizînd peste 2.000.000 lei economii,
Aceste realizări au constituit pentru no!
un nou şi puternic imbold în muncă,
In acest an am pornit hotărîţl să rea­
lizăm lucruri şi mai importante.
Pentru a aduce o contribuţie însein
nată la îndeplinirea sarcinii trasate di
plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 de
cembrie 1959, de a se produce în acest
an, 1,7 milioane tone oţel, colectivul
de muncitori, tehnicieni şl ingineri al
oţelăriei electrice, sub conducerea or­
ganizaţiei de partid, şi-a mobilizat toat< schimburi şi ei lucrează la locurile
Victor Pop, ucenic Ia şcoala
profesională, se străduieşte, în
orele de practică efectuate în
secţia sculărie a C. S. Hune­
doara, să înveţe cît mai multe
lucruri folositoare, pentru a de­
veni un meseriaş priceput.
mult şl mai puţin, ’după cum
se înteţea şi se muia gerul.
La pompe au încălzit apa şi.
ou furtunuri, ta presiune, alţi
oameni ’au vegheat filtrele
stropindu-le cu apă clocotită.
Şi odată. cu trecerea zile­
lor, .cu înteţirea. frigului, au
venit alţii şi alţii, zeă, incit
dintr-o secţie întreagă, a ră­
mas la atelier doar telefonis­
ta, singură cuc.
Acum, lucrurile s-au mai
liniştit. Zaiul însă continuă
să vină mereu, ce-i drept mai
puţin, ca o ameninţare. Ld
baraj, echipele au fost reduse
— de la şase la doi oameni
— şi în loc de patruzeâi pe
schimb, lucrează cîte zece-
cincisprezece. Nicolae Dră-
goi, maistru de schimb, pri­
veşte liniştit munca celor de
la jgheab şi ghidat îl duce
la echipa lui Fogel, care a
lucrat acolo treizeci de cea­
suri în şir, ia Olah, la Cis-
maş, la Toma sau la şeful
tui, la Ungureanu, care în
altă parte, pe Strei, făcuse
acelaşi lucru. In ceas de a-
niiază, caută să prindă în
faţă căldura soarelui şi pre­
vestirea zilelor de dezgheţ.
A. JURGA
Sudorul Cornel Bera se numără printre fruntaşii în producţie de la secţia a Il-a vagoane
a Atelierelor C.F.R. Simeria. în cinstea Zilei ceferiştilor el îşi depăşeşte norma în medie cu 20
ia sută. IN l'OTO : Sudorul Cornel Bera la locul de muncă
buie să producem mal mult metal.
In urma discutării cifrelor de plan,
colectivul nostru 6-a angajat să pro­
3.000 tone de oţel special, pe baza
sporirii indicilor dc utilizare a cuptoa­
relor. Organizaţia de partid, comitetul
sindical şi conducerea secţiei, au luai
măsurile politice şi tchnico-organizato-
rice care să sprijine eforturile munci­
torilor pentru realizarea din prima zi
a anului atît a planului de producţie
cît şi a angajamentului ce ni l-am
luat în întrecere.
’Membrii şi candidaţii de partid au
fost repartizaţi în mod judicios pe
cele mai grele, acolo unde se hotă-
reşte soarta producţiei. Fiecare mem­
bru şi candidat de partid, pe lingă sar­
cinile politice, a primit şi sarcini eco­
nomice. De exemplu, tov. Nicolae Popn,
a primit sarcina "să se îngrijească ca
pînă la 10 februarie să fie gata oa­
lele de turnare cu capacitate mărită.
Ţinînd seama că, sporirea producţiei
este strîns legată de gradul de cali­
ficare al muncitorilor, această proble­
mă a constituit şi constituie o preo­
cupare permanentă a organizaţiei noas­
tre de partid. Conducerea secţiei şi
comitetul sin.y.cal au fost îndrumate şi
au organizat cursuri de ridicare a cali­
ficării topitorilor şi a turnătorilor. La
sfîrşitul cursurilor s-a făcut o exami­
nare a topitorilor şi turnătorilor asu­
pra cunoştinţelor însuşite. In continua­
re, urmează a se organiza cursuri de
ridicare a calificării celorlalte catego­ dc bază este mereu preocupată pentru
rii de muncitori care lucrează în sec­
ţia noastră. Creşterea calificării oame­
nilor a dus ia o mai bună întreţinere
a cuptoarelor şi la o mai bună folo­
sire a capacităţii lor de producţie, la
sporirea producţiei de oţel.
Organizarea şi desfăşurarea consfă­
tuirilor de producţie, a întrecerii so­
cialiste, sînt probleme de care organi­
zaţia de bază se ocupă îndeaproape
pentru a atrage masa Jargă de mun­
citori la conducerea producţiei, la în­
făptuirea sarcinilor de plan. Intre
schimburi, echipe şi cuptoare, se des­
făşoară o vie şi susţinută întrecere, cinste sarcinile încredinţate de partid.
fiecare manifestîndu-şi dorinţa să pro­
ducă azi mai mult ca Ieri şi mîine mai
mult ca azi. Pentru a mobiliza şi sti­
mula elanul muncitorilor, organizaţia
Economii însemnate la /. L. L.
Petroşani
Echipele de tîmplari, zidari şi
vopsitori de la I. L. L. Petro­
şani, mobilizaţi de organizaţia
de partid, s-au angajat ca în
acest an să depună eforturi spo­
rite pentru obţinerea de econo­
mii.
Angajamentele muncitorilor de
la 'această întreprindere au prins
viaţă chiar din prima lună de
activitate. Astfel, echipa de tîm­
plari condusă de maistrul Mihai
Mitra, prin recuperarea materia­
lului lemnos şi a tablei vechi, a
realizat economii în valoare de
6.533 lei. Din această echipă,
s-au evidenţiat în mod deosebit
tovarăşii Horvath Ştefan, Kovacs
Vasile şi Krustin Petru.
Realizări frumoase a obţinut
G erc de m uzică
La clubul „11 Iunie“ din Că­
lan s-a deschis recent din ini­
ţiativa colectivului clubului şi
a şcolii de 7 ani din localitate,
un cerc de muzică instrumen­
tală.
Cercai condus ele tov. Humei
Emeric este frecventat de peste
50 de pionieri. In cadrul cercu­
lui, aceştia învaţă teorie muzi­
Rezolvarea celor mai importante şl
stau permanent în atenţia organizaţiei
de partid. De exemplu, în luna tre­
cută, sezlsîndu-se că se înregistrează
erupţii, datorită montării necorespunză­
toare a trenurilor de turnare, organi­
zaţia de bază a analizat această pro­
blemă şi a făcut recomandări condu­
cerii secţiei pentru luarea de măsuri.
In acelaşi timp, organizaţia de bază
a trasat ca sarcină tov. Matei Devean,
de a veghea asupra asamblării trenu­
rilor de turnare şi de a sta de vorbă,
cu oamenii de aci pentru a lucra con­
ştiincios şi cu simţ de răspundere. Deşi
această măsură nu a fost luată deci!
la 19 ianuarie a.c., ea a dus deja la
obţinerea de rezultate bune; pierderile
de oţel prin erupţii au fost mult re­
duse. Asemenea exemple mai pot fi
date încă multe.
In acelaşi timp, organizaţia noastră
găsirea de noi căi şi posibilităţi de
sporire a producţiei de oţel pe baza
creşterii indicilor de utilizare a cup­
toarelor. Pentru ca să putem produce
mai mult metal cu aceleaşi cuptoare,
organizaţia de bază a încredinţat ingi­
nerilor şi tehnicienilor membri de par­
tid să studieze problema posibilităţi­
lor existente de sporire a indicilor de
utilizare şi să facă propuneri concrete.
Pe baza studiului şi a soluţiilor date,
s-au luat măsuri pentru a se mări
capacitatea cuptoarelor în vederea spo­
ririi volumului încărcăturii şi a capa­
cităţii oalelor de turnare. Aceasta pen­
tru ca şarja mărită să poată fi eva­
cuată. . ¦; j
Eforturile muncitorilor, tehnicienilor
şi inginerilor din secţia noastră, în
frunte cu comuniştii, au dus la obţi­
nerea de succese însemnate încă din
prima lună a acestui an, în creşterea
producţiei de oţel special. In luna ia­
nuarie s-au dat peste plan, în contul
angajamentului, mai bine de 700 tone
de oţel electric. Noi vom depune efor­
turi ca să muncim din ce în ce mai
bine, ca să producem cu agregatele
noastre mai mult oţel special peste
plan şl astfel, să ne îndeplinim cu
GHEORGHE FURTUNA
secretarul organizaţiei dc bază
P.M.R. — ofelăria electrică a
C. S. Hunedoara
•m -
şi echipa de zidari condusă de
maistrul Iosif ’Gozma. Această
echipă a economisit în cursul
lunii ianuarie 1.183 kg. ciment,
peste 1.400 cărămizi, 6 m.c. n i­
sip şi alte materiale. Din această
echipă s-au evidenţiat tovarăşii
Gheorgho Nistor, Dorr Mihai,
Kadar Ştefan, Gziko Garol, Io-
siî Ghezu şi Mihai Pop.
Economiile înregistrate în pri­
ma lună de activitate de aceste
două echipe, depăşesc suma de
8.500 lei.
Colectivul de muncă de ia
I.L.L. Petroşani este hotărît cai
în această lună să obţină eco­
nomii şi mai valoroase în pro­
ducţie.
cală şi fac apliddiii prdotice ta
vioară, acordeon, mandolină,
ghitară etc.
Conducerea clubului şi şpoa--
la, urmăresc să formeze -cu pio­
nierii o orchestră.
Sfatul popular comunal spri­
jină această frumoasă acţiune.
ALEXANDRU TUZA
corespondent