Page 3 - 1960-02

Nr. 1588 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

ir a n flw jcr,yy n r T T P sa q f i PjMBBŞBBjInu uS3LLE3

1L& Mlli^AX II BIPFW l Colectivul laminorului de 800 mm SPO
g este hotărî! să-şi îndeplinească
Calificarea - factor important F o t b .a I
sporirea producţiei cu cinste sarcinile de plan

Hotărîrlle plenarei 6.0. al P.M.R. Gelor care au frecventat cursurile Dezvoltarea an de an a in­ ploatare a agregatelor. Aici este cină de partid să se ocupe în­ Pregătiri p e n tru 're tu ru l campionatului

din 3-5 decembrie 1959 au pus în şcolii de mineri Ii s-au predat ma­

faţa tuturor muncitorilor, tehnicieni­ terii prin care s-a reuşit să li se dez­ dustriei socialiste în ţara noas­ izvorul numărului mare de ar­ deaproape de fochiştii de la regional
lor şi inginerilor, sarcini deosebite în volte dragostea faţă de meseria de tră face ca cerinţele de metal deri a lingourilor, deci a re­ cuptoarele adînci pentru ca a-
să sporească în mod corespun­
ce priveşte sporirea producţiei şi pro­ miner, i-a înarmat cu preţioase cu­ zător. De aceea plenara 6.G. buturilor. ceştia să lucreze în aşa fel în­ Iri turul campionatului regional de De pregătirea echipei se ocupă acum
ductivităţii muncii precum şi reduce­ noştinţe în domeniul mineritului, cu­ al P.M.R. din 3-5 decem­ cît să nu ardă lingourile. Este fotbal echipa Victoria Haţeg din seria antrenorul Gh. Gavena care în anul
rea preţului de cost. noştinţe ce fac ca aceştia să aibă un brie 1959 a pus în faţa Experienţa lunilor trecute semnificativ modul în care pri­ I-a r - a avut comportarea dorită. trecut a antrenat echipa Şantierul Hu­
nivel de calificare mult mai ridicat ne-a arătat cît rău aduce aceas­ vesc aceşti tovarăşi sarcina de Aceasta din lipsa de jucători tineri şi nedoara. Echipa Victoria a făcut deja
In lumina acestor hotărîri, în faţa ta. In faţa agitatorilor a fost ex­

Industriei carbonifere stă sarcina spo­ decît restul de muncitori. lamimatorilor sarcina ca în pus un exemplu destul de grăi­ partid. La scurt timp după ce li bine pregătiţi. Pentru returul campio­ cîteva antrenamente în aer liber. In

ririi considerabile a producţiei de căr­ Totodată, în cadrul şcolii, în anul anul 1960 producţia de lamina­ tor. Li s-a arătat că echipele de s-a adus la cunoştinţă sarcina natului, conducerea asociaţiei sportive programul de pregătire a echipei se
te să orească cu 51 la sută. încălzitori la cuptoarele adinei pe care trebuie s-o îndeplineas­
bune şi în special a celei de cărbune 1959, au funcţionat un număr de 10 cla­ Pentru colectivul de muncitori nr. 7 şi 8 , 'din-care fac parte că, ei au lansat o chemare la Victoria Haţeg a luat o serie de mă­ prevede şi organizarea unor meciuri
cocsificabif. Aceasta ca atît mai mult se de a jutor mineri, cu un număr total de la laminorul de 800 mm. tovarăşii Emil Matei, Vasile întrecere între toate echipele de suri în vederea unei mai bune compor­ amicale.
cu cît în acest ân vor intra în func­ de 321 elevi. Aceşti elevi au fost re­ fochîşti prin care se angajează tări a echipei. Astfel, lotul de jucători
ţiune bateriile de cocs nr. 3 şi 4 la crutaţi dintre tinerii noi veniţi Ia sporul producţiei faţă de nivelul Gonţiu, Nicolae Mezin, Gandin să reducă cu 50 la sută re­ s-a mărit, cuprinzînd în prezent 25 Duminică, echipa Victoria Haţeg a
Combinatul siderurgic din Hunedoara. mină, care au avut o vechime de mi­ buturile prin evitarea arderii jucători. Printre aceştia sînt şi jucă­
anului trecut este ceva mai mic ¦ Gîndea şi alţii, din cauză că lingourilor. N-a trecut nici o susţinut o întîlnire în aer liber cu
Exploatării miniere din Lupeni, nimum 3 luni de zile în muncă. lună de cînd toţi fochiştii s-au tori noi ca M. Romanescu, Marin Pe- echipa de categoria A Jiul Petroşani.
principala furnizoare de cărbune cocsl- Prin organizarea acestor cursuri, decît cifra prevăzută pe întrea­ n-au evacuat la timp zgura ce antrenat în întrecere şi rezulta­
ficabil, îi revin sarcini deosebit de ga ţară. tele sînt îmbucurătoare. Este ronescu, Ştefan Matac, Constantin Mi- Deşi Jiul a cîştigat cu 6-1 acest meci,
exploatarea minieră Lupeni a reuşit rezultă de la încălzirea lingou­
hăilescu, f. Iordan, Gh. Stanciu, Do- totuşi, echipa Victoria s-a prezentat
să obţină succese frumoase în pro­ In urma discutării' cu între­ rilor, cele două cuptoare n-au bine.
rel Vladislav, M. Kleiber, Aurel Radu
gul colectiv de muncitori, teh­ funcţionat între •două opriri de- N. SBUCHEA

nicieni şi ingineri a cifrelor de oît o şesime din timpul prevă­ corespondent
importante. In acest sens, colectivul ducţie, lucru dovedit de faptul că în plan, am ajuns la concluzia că zut de normele tehnice. Pe lin­ destul să arăt că de la începu­ şi Garol Ferenczi.

de muncitori, tehnicieni şi ingineri s-a multe locuri de muncă se observă o sarcinile ce ne revin pot fi în­ gă aceasta, stratul gros de zgu­ tul lunii ianuarie şi pînă în

angajat ca în noul an să dea peste mai bună organizare a procesului de deplinite şi depăşite. Lucrul a- ră lichidă face ca lingourile să prezent toate schimburile lu­ Volei
plan 15.000 tone cărbune, să realize­ producţie. Totodată se observă că cesta a devenit mai limpede du­ nu poată fi încălzite în mod u- crează cu un procent de rebu­
ze un randament de 0,950 tone pe mulţi dintre muncitorii direct produc­ pă ce a fost întocmit un plan niform, ceea ce duce lă oreşterea turi sub cel admis. Duminică, la Deva, sŢdu tniilnit in gogice, au oferii un spectacol Inimos.
post şi 1.280.000 lei economii la pre­ tivi, posedă mai multe cunoştinţe în amănunţit de măsuri tehnieo- procentului de rebut. meciuri amicale de volei, echipele Fla­ Spectatorii prezenţi au plecat mullu*
ţul de cost. ce priveşte însemnătatea creşterii pro­ organizatorice şi politice, oare, Cam aşa stau lucrurile şi în mura roşie din localitate şi Aurul triiţi de dirzenia cu care au jucat e-
aplicate în viaţă, vor aduce o Gunosoînd asemenea defec­ direcţia îndeplinirii sarcinilor Brad, la băieţi, precum şi Corvinul chipele. lată rezultatele. BĂIEŢII
ţiuni în exploatarea agregate­ cantitative ale planului. La data Deva — Aurul Brad, la fele. Flamura roşie Deva — 'Aurul Brad

Pentru realizarea acestor obiective ductivităţii muncii, reducerii preţului însemnată contribuţie la spori­ lor, agitatorii au propus intro­ de 27 ianuarie, secţia' noastră Cele două iniilnirl de volei dispu­ 3—2 ! FE TE : Corvinul Deva — Au­

este necesară pregătirea unui număr de cost cît şi îmbunătăţirii calităţii rea producţiei de laminate. Po­ ducerea predării lucrului de la un şi-a îndeplinit planul de produc­ tate in sala de sport a şcolii peda­ rul Brad 3—2.
trivit angajamentelor luate de ţie pe prima' lună a anului şi
mare de cadre bine calificate, înar­ cărbunelui. schimb la altul pe bază de pro­ a produs însemnate cantităţi de Cam pitonafu! republican de popice
mate cu temeinice cunoştinţe în do­ Trebuie menţionat faptul că lec­ fiecare schimb', colectivul sec­ ces verbal care se întocmeşte laminate în contul lunii feb­
meniul mineritului. ţiei s-a angajat oa' pînă la sfîr­ la faţa locului pe baza consta­ ruarie. Pe pistele popicarei „Minerul" din Deva 2.019 lemne doborite, Minerul
ţiile sînt predate de către ingineri din şitul anului să dea patriei. — tărilor schimbului care intră în

In acest sens, conducerea exploată­ cadrul exploatării, bine pregătiţi din 5.000 tone de. laminate peste lucru. k Deva au avut loc duminică, primele Deva 1.979 lemne doborite, Flamura

rii şi conducerile sectoarelor au luat punct de vedere profesional. sarcinile de plan, să sporească Măsuri pentru Cu toate succesele pe care întreceri din cadrul campionatului re­ roşie 1.886 lemne doborite, Dinamo
productivitatea muncii cu 3 la îmbunătăţirea muncii le-ain dobîridit la acest început publican de popice. Au participat la
o serie de măsuri în vederea recru­ Inginerii profesori s-au străduit să de an, în secţia noastră mai aceste întreceri un număr de şase Deva 1.816’ lemne doborite, Rapid
sută şi să reducă rebuturile cu în secţie sînt şi unele lipsuri împotriva echipe de popice din oraşul Deva.
tării de muncitori pentru a urma predea în aşa fel lecţiile încît munci­ cărora vom lupta de acum îna­ Iată rezultatele înregistrate: Corvinul Deva 1.806 lemne doborite, Voinţa
5 la sută sub' cifra admisă. inte.
Deva 1.796 lemne doborite. i
Una din problemele pe care
cursurile şcolii de calificare. Astfel, torul care a frecventat cursurile să ne propunem s-o rezolvăm în * P. NAGY
viitor este ridicarea schimbului
în cursul anului 1959, în cadrul şco­ înţeleagă cît mai bine expunerile. Tot Contribuţia agitatorilor Trebuie să arăt că în urma lui Crăciun la nivelul celorlal­ n. corespondent
măsurilor luate s-a întă­ te două, sau mai exact să-l a-
lii de mineri au funcţionat un număr pentru ridicarea calificării muncitori­ jungă din urmă pe cel condus SpartacMada de iarnă a tineretului
de candidatul de partid Păcu­
de 14 clase, din care 4 clase de mi­ lor, au fost organizate cursuri de ca­ La îndeplinirea angajamente­ rit disciplina în muncă şi răs­ rar u. Acesta din urmă reali­
zează în ultima vreme succese
neri cu un număr de 160 elevi. Din­ lificare pentru meseria de artificier. lor luate o contribuţie de sea-mă punderea pentru îndeplinirea rar întîlnite în secţie. Rezulta­ Ga şi în trecut, spartachiada de ticipat pînă acum peste 1.500 tineri
sînt chemaţi s-o aducă agita­ sarcinilor. Numărul opririlor ne­ tele obţinute de schimbul lui iarnă a tineretului din acest an, s-a şi tinere. Demnă de evidenţiat este
tre aceştia, un număr de 53 elevi, au Astfel, din totalul de artificieri ai prevăzute scade în mod treptat Crăciun însă sînt mult infe­ bucurat în raionul Petroşani de o lar­ iniţiativa tinerilor din Vulcan care
în întreaga secţie. Pînă nu de rioare celorlalte. De asemenea, gă popularitate. Astfel, în toate aso­ au organizat o brigadă, care prin
terminat cursurile, fiind azi şefi de minei, peste 40 la sută au fost şco­ torii. In ultima şedinţă de lucru • va trebui să rezolvăm în viito­ ciaţiile sportive din localităţile raio­ muncă voluntară, a început confecţio­
rul apropiat problema ajustaju- nului se organizează concursuri, în narea de săniuţe.
brigadă sau şefi de schimb, la aba­ larizaţi în cursul anului 1959. S-a avută cu agitatorii, biroul or­ mult, maiştrii de schimb, şefii lui. In această parte a secţiei care sînt antrenaţi un mare număr
treburile nu merg bine şi asta
taje frontale sau la înaintări. Rezul­ organizat de asemenea un curs de ganizaţiei de bază le-a adus.la de echipe se întîlneau fie în bi­ împiedică expedierea la timp a
oţelului laminat.
tatele obţinute în producţie de aceşti specializare a măsurătorilor de gaze. cunoştinţă sarcinile ce revin rou, fie în vestiar, sau chiar pe
Fără îndoială că în viitor se
foşti elevi sînt dintre cele mai fru­ In cursul anului 1960, în vederea fiecărui schimb. Apoi, pe scurt, drum şi discutau despre situa­ vor ridica şi alte probleme ca­ de tineri. La Lupeni, de pildă, tinerii S. BALOiU şi I. PALIŢA
le-au fost arătate lip'surile ce ţia în care se află locul de mun­ re ne vor cere eforturi deose­ au amenajat un patinoar unde vin corespondenţi
moase. îndeplinirii obiectivelor din plan, cît mai persistă încă în secţie. că. Se înţelege că acest mod de bite. Rezolvarea lor cu succes zilnic sute de sportivi. De asemenea,
predare şi preluare a lucrului nu poate fi pusă la îndoială.
Astfel, brigada condusă de fostul şi pentru ridicarea continuă a nivelu­ Colectivul secţiei noastre, ur- cabanele Straja şi Parîngul au găz­
mînd exemplul comuniştilor,
elev Ioan Horongoza de Ia sectorul lui de calificare a muncitorilor, se Le-am arătat, de pildă, că nu putea avea decît urmări rele. este hotărît să lupte cu duit în trei duminici consecutiv în­
greutăţile şi le va' învinge. A- treceri de schi în cadrul spartachia-
V sud, a cîştigat 102 lei pe post, rea- preconizează calificarea a încă 150 unii muncitori se abat de la Astăzi lucrul se predă şi se dei. Pînă acum, Ia probele de schi m m oâm m i m
cest suflu sănătos predomină “8
lizînd lunar peste 30 m.l. galerie ar­ mineri şi 200 ajutor mineri, cît şi disciplina muncii, că nu respec­ preia la faţa locului de muncă.
tă procesul tehnologic de ex- Pe lingă multe alte avantaje în secţie şi el este grăitor.
mată în bolţari. Acest rezultat nu ar deschiderea _ a 15 cursuri de minim au fost înregistraţi peste 400 tineri. 3. FEBRUARIE 1960
fi putut fi obţinut f ă r r cunoştinţele "• tehnic şi cursuri de calificare de scur­ ale preluăr-yV-din mers a lucru­ LAZAR FILIP In vederea mobilizării tineretului în

lui, este şi acela că se folosesc secretar al organizaţiei de bază cadrul întrecerilor de şah, Ştefan Programul I : 7,15 Jocuri
Erdily, maestru al sportului, s-a de­ populare rom îneşti; 7,30 Muzică
acumulate în cadrul şcolii mai ales tă durată pentru muncitorii de la Pe teme de proiecţia mai din plin cele 8 ore de mun­ P.M.R. de la laminorul d e800,mm. plasat în diferite localităţi ale raio­ uşoară ; 9,00 Muzică de estradă;
nului Petroşani unde a susţinut mai 9.30 Vreau să ştiu !; 10,20 Con­
că vechimea în mină a acestui şef de partea mecanică. muncii că şi .creşte în mod corespunză­ .... G.S.H. multe simultane. cert de muzică din opere ; 11,03
tor indicele de utilizare a agre­
brigadă este de numai 2 ani şi ju­ GHEORGHE BONTA
mătate. directorul şcolii miniere Lupeni In cursul zilei de 30 ianua­ gatelor.
rie a.c., ta mina Tehuc a avut
loc o consfătuire pe tema îm­ Există şi un alt fapt care Şi la întrecerile de săniuţe au par­ Muzică uşoară; 12,35 Aăuzică
duce la îmbunătăţirea muncii în
Veşti de la I. I. Orăşlie secţie, şi anume acela că biroul populară romînească din diferite
regiuni ale ţă rii; 13,05 Concert
bunătăţirii continue a protecţiei organizaţiei de bază s-a îngri­ de prînz ; 14,00 Muzică uşoară;
15,10 Din viaţa de concert a Ca­
muncii şi înlăturării cauzelor jit să dea sarcini concrete le­ / 183 IMF M pitalei; 15,40 Muzică din filme;'
16,15 Vorbeşte Moscova !; 17,15
Secţie fruntaşa amenajat o etuvă. De asemenea, se care provoacă accidente. La con­ gate de procesul de producţie 3 FEBRUARIE 1960 Concert simfonic ; 18,00 In sluj­
va amenaja un atelier de lustruit cu D EVA: Patru paşi în norii ba patriei; 18,30 Program mu­
La întreprinderea de industrie lo­ nitrolac. sfătuire au participat peste 200 fiecărui membru şi candidat de ALBA IU LIA : Acţiunea „Sabia zical dedicat fruntaşilor în pro­
cală „I. G- Frimu“ din Orăştie, frun­ teutonă“ j Submarinul „Vultu­ ducţie din industrie şi agricul­
taşă este secţia tîmplărie. Aici se pro; Toate aceste lucrări sînt prevăzute mineri, ingineri • şi tehnicieni. partid. rul“ ; B R A D : Pasagerul clan­ tură ; 19,20 Gîntece interpretate
duo bănci şcolare, catedre, birouri, destin : HAŢEG: Capcana lupi­
gherghefuri pentru noile maşini de cu-' ă se termina pînă la sfîrşitul lunii Consfătuirea a preconizat mă­ Şefilor de echipe Vasile Clîtan
stit tip „Ileana" etc. In curînd, va februarie, astfel ca la 1 martie să în­
începe şi producţia în serie, pe bază ceapă producţia de mobilă fină. suri care să ducă la îmbunătăţi­ şi Dumitru Orăşan, ambii mem­
de cooperare, a meselor pentru maşina
de cusut „Ileana“. Tovarăşul Iosif Fefiete, cores­ rea protecţiei muncii, : , , , bri de partid, li s-a dat oa sar­
pondentul nostru de la uzina
Datorită elanului în muncă al colec­ „Victoria“-Călan, în scrisorile EXPLICAŢIA Şi uzina asta. Avem şi noi lor; HUNEDOARA: Abuz de de formaţii artistice cl6 amatori ;
tivului secţiei, s-au produs aici in pri­ sau notele telefonice transmise necazuri, ne mai poticnim cîte­ încredere; ILIA: S.O.S. în Cos­ 20.30 „Realizările oamenilor
mele dori decade ale lunii ianuarie, redacţiei, nil uită niciodată să care, 'împreună cu alţi 259 cie in ale furnalului} ei m-au odată, dar facem şi treabă bună. mos ; ORĂŞTIE: Ani înflăcă­ muncii oglindite în creaţia com­
75 birouri, circa 300 bănci şcolare şi amintească în fruntea celor e- tineri, ta Călan. Era în anul învăţat meserie şi cred că tot 'Am venit aici în ’952. Taman raţi; 2 y 2 fac cîteodată 5; PE­ pozitorilor noştri“ ; 21,'00 Şcoala
aproape 1.800 gherghefuri. Faţă de pre­ videnţiaţi numele lui Ioan Blaj, 1952 şi avea 16 ani. A rămas ei mi-au dat şi sîmburete de dra­ bine după ce pornise furnalul TROŞANI: Poemul mării; Ma­ şi viaţa; 21,30 Din muzica po­
vederile de plan, colectivul secţiei a prim-furnalist la cel mai mare la Călan, la furnale, s-a căsă­ goste pentru uzină. Stmburele a nr. 2. Eu am lucrat la furna­ ma vitregă; SEBEŞ : Primă­ poarelor; 23,15 Concert de mu­
obţinut' însemnate depăşiri. Printre agregat al uzinei, furnalul nr. torit tot aici. Intre timp a sa­ încolţit şi acum e copac mare, lul nr. 1, la care lucrez şi acum. vara ; SIM E R IA : Fata cu ur­ zică uşoară.
fruntaşi se numără tov. Francisc Gsa- 1. Cine e Ioan Blaj, ce face de tisfăcut şi stagiul militar. tovarăşe. Atît doar că e reconstruit, mai ciorul ; BARU; M A R E : Kociu-
szar, Nicolae Todor, Bela Hetler şi e mereu fruntaş ? bun, mai modern. Am avut şi o bâi; TEIU Ş: Escadrila Li­ Programul I I : 14,30 Lectură
O biografie simplă deci, o- Cade pe giriduri, zîmbeşte mare bucurie cu furnalul ăsta. liacul: ZLATNA: Oraşul li­ ghicitoare: Sînteţi la curent cu
alţii. 'Acesta a fost de altfel mo­ bişnuită, biografia atîtor tineri privind afară la turla înaltă a Nu ştiu cum s-o fi brodit, dar ber ; LO N EA: Născuţi in noutăţile literare?; 14,50 Mu­
tivul ultimei mele vizite in uzi­ intraţi în viaţă la prima descărcare m-am ni­ furtună; APOLDU DE 'SU S: zică uşoară de compozitori ro
Mobilă fină nă. La comitetul de partid, se­ în anii cei noi, FjyT? macaralei de în­ merit eu cu echipa. Începutul, Dorinţa : CĂLAN: Cîntecul ma­ mini ; 15,40 Gîntece despre mi
cretarul, tovarăşul Popa. M. ai democraţiei ¦¦ cărcare. La ce de, ca începutul, a fost mai trozilor. neri şi oţelari,; 16,15 Muzică u
In acest an, la I.l.L. „I. 0. Frimu“ Ioan, mi l-a recomandat căldu­ populare. Şi to­ s-o fi gîndind ? greu, vreo două zile am mers şoară ; 16,50 Curs de limba ru
Orăştie va începe producţia în serie a ros. şi m-a îndrumat spre sec­ tuşi trebuie să Ii privesc mani­ mai slab. Apoi au trecut la s ă ; 17,20 Răspundem ascultăto
rhobilei fine. Pentru aceasta, conduce­ ţie. Nu era In şut. Era în recu­ fie ceva, ceva le, miini robuste „peste plan". Şi de-atundi toi
rea întreprinderii a luat o serie de perare, adică avea liber pentru de adevărat fur- aşa. Am băieţi buni în brigadă, rilo r; 18,28 Muzică uşoară de
măsuri organizatorice. Astfel, vechea zilele de sărbătoare lucrate. care-l situează nalist. Bălteam, Mihăilă, şi-apoi nici
hală de prefabricate va fl amenajată Am avut în schimb prilejul să eu nu mă dau in lături. E doar m m m m m m m m compozitori japonezi; ' 19,00
pentru producţia de mobilă. Aici vor fac cunoştinţă cu bătrînul Bîra, mereu în frun­ — Şi am ră­ meseria mea, pe care mi-am a- Concert de muzică populară ro­
fi montate o serie de utilaje noi, iar venit din satul Ruşi să vadă mas aiâi. M-am tes-o. Trebuie s-o fac cum se PENTRU 24 ORE: mînească ; 19,30 Teatru la mi­
pentru uscarea materialului lemnos s-a „cum mai mere, dihania, că az’ tea întrecerii, însurat cu o fa­ cade, altfel nu m-aşi putea o-
noapte i s-a părut că nu suflă tă bună şi am şi dihni noaptea cum trebuie. Cam Vreme frumoasă cu cerul variabil crofon : ,.A treia Patetica“ ;'
Seară literară cum trebuie". Pe urmă m-a dume­ k un copil, Lenu- asta ar fi, tovarăşe.
rit şeful secţiei. Moş Bira, vechi ziua şi mai mult senin noaptea. Tem­ 21,08 Muzică uşoară; 21,45 P a­
jurnalist, acum pensionar cu pes­ Şi-a dezbră­ ţa, de 3 ani. Mi-a Cîte nu discută omul la un
te 1.000 lei şi şef de echipă în co­ ceas de zăbavă, lingă soba cal­ peratura în scădere; ziua va cuprinde gini alese din muzică simfonică ;
lectiva din Ruşi, nu scapă pri­ cat paltonul şi dat uzina apar­ dă, în timp ce afară fuîguieşte.
valori între —3 la —8 grade iar 22.30 Citind pagina culturală a
stă în faţa mea
noaptea va coborî între —8 la —16 unor ziare regionale; 22,40 Mu­

grade. Vînt potrivit cu intensificări din zică uşoară; 23,15 Muzică de

sectorul Cit. cameră.

degajat, liber in tament, căci pes­ Am aflat că furnalislul Blaj e

mişcări şi con­ te drum, două instructor raional A.V.S.A.P.,

Biblioteca raională din Sebeş lejul să vină să se mai minune­ versaţie. camere, bucătă­ că se ocupă în continuare cu
mecanica — vrea să ia în vară
j organizat recent la Şcoala ze de noutăţile de la furnale: —¦Din d ţi am venit am , da­ rie, 'magazie de lemne. carnet de conducere aido — că
nedie de contabilitate din lo­ maşina de astupat şticut, des­ că am rămas 10. Ceilalţi lucrea­ Şti dumneata, după ce ai c'dată pe tună, împreună cu toa­
ialitate o seară literară pe te­ cărcarea fontei In oale, cadra­ ză prin alte întreprinderi. Cei tă brigada, participă ta acţiuni­
nele din cabinele de comandă... mai mulţi s-âu înapoiat ta dus o viaţăhărţuită de griji,
după ce ai văzut cîte de toate,
ma : „Viaţa şi opera marelui Pe Blaj l-am găsit intr-un I. M. S. Roman. Eu n-am ple­ ţi*e şi ruşine să nu-ţi pezi de le 'de muncă voluntară, că s-ă
angajat să 'dea peste plan 200
ooet Mihail Eminescu tirziu, la coadă, ta salariu. Are cat, deşi mă îmbiaseră ortacii. treabă aşa cum scrie la carte. tone fontă. „E cam mic angaja­
In cadrul acestei seri litera­ 24 de ani, înalt, blond, fruntea Nu ştiu ce m-a reţinut, că drept Stau cîteodată şi mă gîndesc mentul, ne dăm acuma seama“.
latâ:J se poale spune fără teama să fiu, munca pe atunci prin ta ce aş fi ajuns eu în alte
le, tov. Paraschiva Rădăcină, de a greşi, că e ceea ce se chea­ 952 nu era ca acum. Ri­ vremi. Mai acu cîteva zile mi-am 'Acasă i-am văzut mica biblio­
responsabila bibliotecii raionale, mă un bărbat bine. E de prin dicai „şoanele" de lemn, ( tipare luat aparat de radio „Concert“* tecă şi n-am mai 'gătit necesar
3 vorbit elevilor despre patrio- părţile Romanului, dintr-o fa­ pentru turnat fonta), dădeai cu Merge ceas. Stau seara după să-l întreb de unde are insigna de

Hsmut poeziitor lui Mihail Emi- milie de ţărani săraci şi mai „bomba" (un fel de ciocan de lucru şt cînd am liber şi ascult „Prieten al cărţii“. De fapt ex­

wscu. De asemenea, elevii Con­ are 7, fraţi şi surori. A făcut spart fonta) de-ţi ieşea sufletul. la cele ce se spune. E vorba plicaţia tuturor acestor fapte,

stantin Pricop, Angeta Dumi- şcoala primară în sat, 7 clase, Mi-au plăcut mult oamenii, acolo şi de munca mea şi cînd inclusiv a titlului de fruntaş, o
'.reasa şi alţii, au recitat din s-a calificat mecanic auto la lonaşcu Munteanu lucrează a- aud mă simt mai mare, mai pu­ iaveam "dinainte. Mi-o dăduse
ooeziile poetului. laşi, la atelierele Ceritrocoop- cum la furnalul nr. 2, tovară­ ternic. "Am în cas'ă mobilă nouă,- "tovardşTil Popa 7 Ioan Blaj,
ului, a lucrat diva timp şul Pilly, tehnicianul, şi bătrî­ magazia de lemne e plină — prim furnatistut, e un om 'de
I. PARASGHIV nul Bira, acu a fost pe-aici, e

M. DANfLA la 1. M. S* Roman de unde pensionar, cel ce a fost maistru poate să ningă — cămara aşiş­ nădejde al înlreprinderii.

y , corespondenţi a fost trimis pentru califi- pe vremea cînd făceam uceni­ derea. ADRIAN JURCA