Page 30 - 1960-02

Pag. 2 DRV MV 6 SOCIALISMULUI Nr. 1595

SEARA LA CLUB Să îmbunătăţim manca
de educare patriotică
şi internaţionalistă

Cu o zi înainte, sala de Directorul clubului, tov. a tineretului şcolar

spectacole din Lonea fusese Petru Rusu, deşi are multe Legarea învăjămînfului de practică
plină pînă la refuz. Era zi preocupări, nu vrea să lip­
de duminică şi minerii veni­ sească de la repetiţiile coru­

seră aici să petreacă clipe lui. Im fiecare repetiţie se în­ In regimul nostru democrat- pe ogoare, pentru activitatea lor elevii clasei a X-a au făcut stu­
de destindere, să-i vadă Ici cadrează în grupul tenorilor. popular, şcoala are nobila misi-
lucru pe băieţii şi fetele din une de a creşte viitoarele cadre de viitor, pentru economia na- diul automobilului ou aplicaţii
brigada artistică de agitaţie, ... începe repetiţia. Mal
pe soliştii vocali, pe toţi cei întîi pe vădi, apoi cu toţii. de constructori ai socialismului, ţionalâ, trezind astfel la elevi in- practice, iar elevii clasei a Xl-a
care prezentau programul ar­ Prima încercare n-a fost care să stăpînească temeinic cu­
tistic pregătit ou mult timp tocmai reuşită. A urmat alta ceririle ştiinţei şi tehnicii înain­ teresul şi dorinţa de a se în­ au studiat diferite maşini şi a-
înainte. A doua zi, luni, oa­ şi apoi alta. Cintecul „Dor- tate. Ea trebuie să formeze ti­
menii, mulţumiţi de felul cum doruleţ" era în faza de fini-' nerei generaţii o concepţie ştiin­ cadra în producţie după termi­ Parate electrice. ¦"
şi-au petrecut ziua de odih­ sare. Apoi au fost repetate ţifică despre lume şi viaţă, o
nă, au pornit din nou la alte cîntece. înaltă conştiinţă cetăţenească şi narea şcolii. ' *'1 In decursul anului şcolar ele­
treabă, în adîncuri, cu noi patriotică. Şcoala trebuie să pre­
forţe. Chiar şi cei criticaţi de ... In sala alăturată, echi­ gătească tineri dezvoltaţi multi­ Experienţa a arătat că din vii au mai-efectuat lucrări prac­
pa de teatru, care va parti­ lateral, gata să aplice în practi­
cipa le festivalul bienal „I.L. acei tineri care au trecut prin tice în laboratoarele de fizică''şi

şcoala muncii nemijlocite în pro­ chimie ale şcolii şi ale unor

ducţie, şi au terminat cu suc- secţii de la fabrica chimică din

ces şcoala medie, se formează Orăştie.’

cei mai destoinici ingineri, teh­ In timpul activităţii în rrîun-
că, elevii au primit deprinderi
Printre întreprinderile care au luat in ultimul timp o mare nicieni, specialişti cu larg ori-

brigada artistică de agitaţie, Caragiale", pregătea piesa dezvoltare este şi „Secera şi ciocanul'' din Tg. Mureş. __ • că cunoştinţele însuşite, educaţi zorit politic şi ideologic, bine pre­ practice, lucru ce a dus la rea­
s-au apucat serios de muncă „Alarma"'; o piesă grea, pre­ Această întreprindere prod uce maşini de calculat — deo­ în spiritul dragostei faţă de pa­ gătiţi pentru viaţă, pentru parti­
cu gîridul ca la viitorul spec­ tenţioasă. La început a fost tria no'astră socialistă şi faţă de ciparea activă şi rodnică la ope­ lizarea învăţământului politeh­
tacol să nu mai fie criticaţi. mai greu. Acum, artiştii a- sebit de căutate în toată ţara. Muncitorii de aici se străduiesc Partidul Muncitoresc Român, ra de construire a socialismului. nic. Diriginţii, urmărind mai în­
maitori se află într-un stadiu să dea numai lucru de calitate, conducătorul încercat al poporu­
Se credea că în ziua acea­ mai înaintat cu repetiţiile. lui muncitor. Datoria noastră, a tuturor edu­ deaproape legarea învăţământu­
sta de luni, . clubul nu va Bucur Georgicâ, instructor de IN CLIŞEU: Muncitorii Bota Liviu şi Bo'draik Karoly catorilor, este de a pune în cen­ lui de practică, au putut mai
mai cunoaşte freamătul ca­ teatru, urmărea fiecare miş­ lucrînd la un lot de maşini de calculat.________ ________' Pentru a răspunde cerinţelor trul preocupărilor noastre pro­ uşor să dea indicaţii în ceea ce
racteristic orelor de repetiţii. care a actorilor. Paraschiva impuse şcolii, cadrele didactice blema legării învăţământului de
Era la început de săptămî- Buday, muncitoare, interpre­ IN RAIONUL HAŢEG au datoria să acorde o mare practică, a educării tineretului priveşte orientarea profesională
nă şi în plus, gerul de a- ta rolul lui Slavca, Alaría atenţie legării cunoştinţelor teo­ prim muncă. a elevilor.
fară te îndemna să stdi lingă Borza interpreta rolul so­ retice de activitatea .practică, de
sobă, acasă. Dar iată că spre ţiei lui Vitan Lazarov. Fie­ Gospodăriile colective pot şi trebuie munca productivă ; munca fiind La Şcoala medie „Aurel Vlai- In cadrul activităţii practice
seară, două săli ale clubului care se străduia să redea cit cel maţi puternic mijloc de edu­ cu“ din Orăştie, îmbinarea învă- pe care elevii noştri au depUs-O,
minier din Lonea erau în aş­ mai bine aspectele din lupta să contracteze cantităfi mai mari caţie care aduce o contribuţie ţâmîntului cu practica s-a făcut s-a mărit şi s-a întărit discipli­
teptare. Se făcuse focul în poporului, bulgar pentru eli­ uriaşă la maturizarea politică şi sub diferite forme. In primul
sobe, astfel ca artiştii ama­ berare, zugrăvite de piesă. de produse agricole morală ă tineretului. rînd, au fost folosite atelierele na elevilor, iniţiativa creatoare
tori să se simtă cît mai bine. şcolii şi apoi întreprinderile şi a acestora, s-a dezvoltat senti­
Printre cei dinţii a venit pro­ Tovarăşul Olteana, secre­ Gu prilejul adunărilor gene­ bovine, porcine şi ovîne, 5.000 Lucrările practice în ateliere, unităţile socialiste agricole din
fesorul Gheorghe Popa, diri­ tarul comitetului de între­ rale ce s-au ţinut in cele 22 de litri lapte (numai în primele 2 pe terenurile agricole, munca în împrejurimi. Astfel, spre exem­ mentul de colaborare şi ajutor
jorul corului, un bărbat înalt, prindere al minei, care rar gospodării agricole colective luni din anul acesta), mari can­ producţia industrială şi agrico­ plu, elevii clasei a V-a au mun­ reciproc, s-a dezvoltat prietenia
cu o energie demnă de invi­ lipseşte de la repetiţii, spuse: din raionul Haţeg, au fost ana­ tităţi de sămînţă de trifoi, bor- lă, pe şantierele de construcţii cit în atelierul de tîmplărie al colectivă. S-a dezvoltat de ase­
diat. Dirijorul este legat de lizate condiţiile economice aile ceag şi altele. de şcoli, locuinţe, drumuri etc., şcolii; elevii ataşelor a VI-VII-a' menea grija faţă de avutul
mină şi de mineri de parcă — Spre sfîrşitul acestei fiecărei gospodării şi pe baza trebuie să capete o extindere din
ar lucra de dine ştie citi ani luni, vrem să prezentăm un acestora, colectiviştii au hotă- Cantităţi de oereale şi pro­ ce. în ce mai mare în procesul au muncit în atelierul de meca­ ştesc, deprinderile de securitate
în abataj. Apropierea aceas­ spectacol în faţa minerilor. rît să vîndă statului prin sis­ duse agricole corespunzătoare de instruire şi educare a tine­ nică la prelucrarea manuală a a muncii etc.
ta, cunoaşterea oamenilor şi Pentru aceasta se fac repe­ temul de contractări cantităţi posibilităţilor lor, au contractat retului nostru. m etalelor; elevii clasei a VlII-a
mai ales pasiunea ou care tiţii inténse. Nu ne putem din ce în ce mai mari de pro­ şi gospodăriile agricole colec­ au făcut studiul maşinilor sim­ ’Avînd în vedere marea Impor­
munceşte, au făcut să fie iu­ prezenta oricum. Oamenii cer duse agricole. tive din Nalaţ, Orie, Hobiţa, Profesorii şi învăţătorii, dar
bit şi stimat. Cînd sînt re­ spectacole de calitate şi noi Peşteniţă, Berthelot, Demsuş, mai ales diriginţii, au datoria ple ; elevji clasei a IX-a au fă­ tanţă pe care o are învăţămân­
petiţii la cor, se străduieşte vrem să te satisfacem acestă Un exemplu grăitor nl-t ofe­ Reia şi din alte sate. să explice elevilor importanţa lu­
să depună întreaga sa capa­ dorinţă. ră în această privinţă gospo­ crărilor practice în ateliere sau cut studiul maşinilor unelte cu tul legat de practică, vom acor­
dăria agricolă coleotivă din sa­ Sînt însă gospodării colecti­
O clipă a tăcut. Apoi, cu tul Silvaşu Inferior. Colectiviş­ ve care, subapreciind rolul în­ Cărţi apărute aplicaţii practice .(strungăde) ;' da pe viitor o atenţie şi mai
tii de aici s-au convins încă din semnat pe care-1 au Contractă­
anul trecut — primul an de e- rile pentru crearea fondului * * * Principalele forme şi mij­ mare legării teoriei de practica,
xistenţă — oît de avantajos centralizat de produse agricole loace ale agitaţiei politice
este să contractezi ou statuii al statului, au încheiat contrac­ de masă („In ajutorul pro-, în aşa fel îneît să rezolvăm cu
mari cantităţi de cereale şi al te pentru cantităţi mici faţă de pagandistului si agitato­
te produse agricole. Din venitu posibilităţile ce le au. Aseme­ cinste sarcinile ce se pun în
nea' cazuri s-au întîmplaf la
faţa şcolii pentru promovarea

unui învăţământ de calitate, le­

gat de viaţă, I3gat de sarcini 16

construirii socialismului îh .pa­

tria noastră. y)

Prof. EMIL NEAMŢU

Şcoala medie „Aurel Vijaic^i"
Orăştie

citate de muncă. mîndrie In glas, continuă: ride. realizate prin vânzarea că gospodăriile colective di.n To- rului44). Gală de box
In seara aceea, venise mai — Acum la Lonea, se con­ tre stat a celor 24.000 kg. gnu teşti, Pîcilişa, Bretea Strei şi 76 pag. — 0,35 lei.
10.000 kg. porumb, 25.000 kg Haţeg. Acest lucru doveideşte că, In sala clubului nou din ora­ mă excelentă, Ichim şi-a urmă­
devreme. Dar nici coriştii struieşte noul club. Numai cartofi, a recoltei de bastravef atît consiliile de conducere cît J. HEYROVSKY, J. KUTA: şul Hunedoara a avut loc du­ rit permanent adversarul, lo­
n-au întîrziat. Iată-i pe rînd: sala de spectacole va avea de pe o suprlafaţă de 4 hă. ş şi birourile organizaţiilor de Tratai de polarografie. minică seara o gală amicală vind puternic, în plin. Boxerul
tenorii Petru Ionaş, Nicolae 514 locuri. De 1 Mai va fi ă unui număr însemnat de aini pairtid, au privit această pro­ 328 pag. —- 14,10 lei. de box, între echipele clubului reşiţan n-a putut face faţă rit­
Goadâ, loan Minoiu, sopra­ dai în folosinţă. Iar inau­ male. ei au reuşit să-şi cum blemă fără prea mult simţ de sportiv „Corvinul" şi C.S.M. mului impus de Ichim şi în re­
nele Elvira Madluşca, Susa- gurarea clubului se va face, pere un sediu în valoare de răspundere şi că angajamentele AL. B O R ZA: Flora şi vegeta­ Reşiţa. Pugitiştii hunedoreni au priza a doua a abandonat. Ele­
na Blaga, basul loan Olaru cum e şi firesc, prin pre­ 43.000 lei, să-şi'procure anima pe care majoritatea ”deflMgjâţilbir’ ţia văii Sebeşului. („Biblio­ cîştigat întllnirea cu scorul de vul antrenorului Gh. Lungu a
şi alţii. zentarea unui program artis­ le, în special vaci de rasă, să-şi din aceste' gospodării colective teca de biologie vegeta­ 12-4. dovedii în această partidă că la
tic bogat. construiască pătute, iar o parte şi le-ău luat în această privinţă lă" ) II. *' ora actuală este cel mai pre­
Intre timp, sala de repeti­ din băni să-i împartă la ziua- cu prilejul conferinţei raionale 328 pag. r+ 1 / hartă — Majoritatea meciurilor au gătit din lotul hunedorean. Tot
ţii devenise aproape plină. ¦ic muncă. De ăceea, colectiviştii de partid, au fost formale. 25,50 tei (pînzat). fost viu disputate, ou faze dina­ prîn abandon, în repriza a Il-a,
Pînă încep repetiţiile, femei­ din Silvaşu Inferior alu' sporit mice, plăcute, mult aplaudate a învins şi Gavrilă Grigore
le, aşezate în bănci, pe voâi, Tîrziu, noaptea, artiştii a- cantităţile de oereale şi alte Se impune' deci da în’ timpul C. C. ILIESCU (subredacţia): de public. Cel mai spectaculos ( Corvinul) pe Gia Gheorghe
împletesc flanele, ciorapi. matori din Lonea au pără­ produse agricole pe oare le-au Metode de investigaţie ale meci al galei l-au furnizat pu- (Reşiţa).
Bărbaţii, aranjaţi şi ei tot sit clubul. In urma tor. s-au cel maj scurt, colectiviştii din aparatului cardio-vascular. giliştU N . Ichim ( Corvinul) si
pe voci, discută în şoaptă stins luminile. Trecuse încă contractat anul acesta. Ei vor gospodăriile mai SU’s amintite 256 pag. — 15 lei. Băcanu Sever (Reşiţa). In for- Rezultatele tehnice înregistra­
despre anumite probleme de o zi de muncă, încă o zi bo­ să analizeze ' judicios posibilită­
producţie, şcoală... ' gată în fapte... vinde 25.000 kg. grîu de toam­ EM. CONDURACHI.; Histria
ţile de oare dispun şi să încheie ( „Monumentele patriei noa­
V. ALBD nă şi 5.000 kg. grîu de primă­ stră').
contralote potrivit acestor posi­
vară, 22.000 kg. porumb, 30.000 68 pag. cu 32 reproduceri
bilităţi. în text şi 2 hărţi în afara
kg. cartofi, 200 tone carne de textuliM — 9 lei.
¦ SIDONIA RUSAN

&sa©©®©©®aos©@©©s;»0®e«go®®©®®©8»®©©®oe©©®«9©& ôo®«®©îs®®®»®®®®«® ®©s#®o®©®®®@®o®®®®®»®«©®®©©@®n n m n m m m m m te sînt următoarele:
I. Florincaş (C.S.C.) învinge

Cabinetul de partid, în sprijinul ?0 coinfrîibult la îmbunătăţirea cav etc., popularizând pe această ca­ acolo că organizaţiile 'de bază la puncte pe Mihai Florea
le concepţia materialistă asupra din şcoli şi secţiile de învăţă­ (C.S.M.R.), Szelesi Vasile
învăţăm întul ui ideologic lităţii învăţămînfului ideologic. lumii şi opunînd-o concepţiilor mînt ale sfaturilor populare ra­ (C.S.M.R.) învinge la puncte
Acest lucru s-a vădit în primul ional şi orăşenesc, nu controlea­ pe Mihăilescu Ioan (C.S.C.),
al cadrelor didactice rînd în 'desfăşurarea în condiţii idealist-mistice. >- ză în suficientă măsură studiul Topan Gavrilă (C.S.C.) învinge
mult mai bune ă seminariilor. individual al cadrelor didactice. la puncte pe Toth Gheorghe
¦ Pentru a face faţă multiplelor tru instruirea propagandiştilor mitetelor raional şi orăşenesc de Sadrele didactice au răspuns în In afară 'de activitatea pe tă ­ Mai trebuie arătat şi faptul că (C.S.M.R.), I. Cocoş (C.S.M.R.)
am primit un ajutor substanţial partid, activişti din aparatul de marea' lor majoritate cu com­ râm ideologic şi cultural, mulţi seGţia de învăţămînt a sfatului înuige ta puncte pe N. Drăgă-
sarcini privitoare la instruirea din partea cabinetului regional stat :şi economic etc. Lecţia: petenţă, dovedind că au studiat dintre învăţători -şi profesori sînt popular raional mai manifestă lici (C.S.C.), M. bazăr (C.S.C.)
şi educarea şcolarilor, cadrele de partid care a organizat în „Politica P.M.R. de întărire a buni agitatori, duc o muncă sus­ tendinţa de a lăsa problemă în­ învinge la puncte pe F. Gkirco-
didactice trebuie să studieze ne­ cu atenţie materialul. ®ei. mai ţinută de convingere în rândul văţământului ideologic mai mult vid ( C.S.M.R.), Balaş Iosif
mulţi se prezintă la seminarii cu ţărănimii muncitoare pentru a pe seama cabinetului de partid (C.S.C'.) învinge la puncte pe
materialul de studiu conspectat. trece pe făgaşul agriculturii so­ şi n-o tratează ca pe o sarcină I. Petculescu (C.S.M.R.), N.
Galitatea conspectelor şi nivelul cialiste. In privinţa aceasta, pot
discuţiilor purtate în cadrul se- fi evidenţiaţi tov. Ion Ocolişan

întrerupt şi multilateral teoria timpul verii, cursuri pentru pro­ alianţei'clasei, muncitoare cu ţă ­ minairiiior, scot în evidenţă şi Nicolae Borcan de la Călan, de care trebuie să se preocupe Ichim ( C.S.C.) învinge prin ab.
marxist-leninistă cane dă orien- pagandişti. Dacă în anul şcolar rănimea muncitoare şi transfor­ faptul că mulţi'învăţători şi pro­ Bujor Pădurean de la Topliţa, atît din puncf de vedere organi­ rep. a Il-a pe S. Băcanu
tare în problemele oele mai corn- care a trecut pregătirea pe plan marea socialistă ’a agriculturii“, fesori, în pregătirea lor ideolo­ Elisabeta Beleanu de la Doin­ zatoric cît şi din punct de vedere (C.S.M.R.), Gh. Gavrilă (C.S.C.)
gică, nu se limitează la citirea al conţinutului. învinge prin ab. rep. a Il-a pe
plexe pe care le ridică viaţa. local a propagandiştilor nu *s-a a fost 'predată de toV. Ion Ra'do- broşurii cliprinzirtd .lecţia sau la ea şi alţii.
Un număr însemnat de învă­ desfăşurat în condiţiile cele mai vici, secretar a l ;Comitetului ra­ materialul ajutător ¦din „Gazeta Lipsa de răspundere faţă 'de Gh. Gia (C.S.M.R.).
bune, în acest an s-au luat mă­ ional de -pasfid Hunedoara; lec­ Lipsurile care mai
ţători şi profesori din raionul şi învăţământul ideologic, a dus ’Arbitrajele au corespuns, cu
oraşul Hunedoara au studiat în suri pentru asigurarea pregătirii ţia „învăţătura mprxist-leninis-, învăţământului“, ci studiază ope­
rele clasicilor, marxism-leninis- persistă trebuie pînă acolo ca la sfîrşitul anului excepţia partidei dintre Cocoş-
mului şi diferite -alte documente
ultimii ani istoria P.G.U.S., Is­ în bune condiţiuni a propagan­ tă cu privire la problema naţio­ lichidate şcolar trecut, la colocvii, unele Drăgălioi, unde dictoria a fost
toria P.M.R., economia politică diştilor, prin seminarii care sînt nală“ a fost 'predată de tov. cadre didactice să nu reuşească acordată primului cu totul in­
de partid.- ¦ ¦ -
etc. In ultimii doi ani însă, mă­ organizate în fiecare lună. La Francisc Budai, director în Gorm Pe lîngă rezultatele pozitive să dea răspunsuri satisfăcătoa­ explicabil de către arbitrul Ale­
surile luate de partid şi guvern, aceste seminarii frecvenţa este binatul siderurgic „Gh. Gheor- Putem să cităm .în acest sens ' obţinute în studiul ideologic al re, rămînînd să urmeze din nou xandru Pop. După feul cum

au ridicat pe o treaptă calitativ de peste 90 la sută. Aici se fi­ ghiu-Dej“/Hunedoara, iar lecţia Pe tov-. Olivia Gaţavela, Maria ¦cadrelor didactice, nu trebuie anul . I. Un exemplu . semnifica­ s-a desfăşurat acest med, un
superioară învăţământul ideolo­ xează tematica pentru seminarii cu tema' „P.M.R. — partid-mar- Joa-ndrea de l.a-Şcoala; medie din să trecem cu vederea unele lip­ tiv în privinţa aceasta este pro­ rezultat egal era normal.
gic al cadrelor didactice, dîn- şi se aprofundează unele teze xist-leninist, forţa conducătoare Simeria,, Ioan Anghel, Zol’d.Mag- suri destul de serioase care mai fesoara Maria Popesou de la
du-i un caracter organizat şi teoretice în legătură cu practica în lupta pentru-construirea so- dalena... Domniea Pitea, de la persistă în pregătirea ideologică şcoala de 7 ani din Teliuc, care MIRGEA NEAGD

specific activităţii de învăţămînt. muncii industriale sau agricole. cialismului“ a fost predată de Şcoală medie.-din Hunedpafa şi ¦a lucrătorilor djn învăţămînt. Se a dat răspunsuri nesatisfăcătoa­ Baschet
In noua formă de organizare a De pildă, la seminarul cu tema: tov. Vasile Grama, secretar al Lucreţia. Bretoiu,de la' Şcoala de mai găsesc unii profesori, învă- re la unele probleme ca : revolu­
studiului cadrelor didactice, ca­ „Teoria leninistă cu privire la comitetului orăşenesc de partid • 7 ani din Ghelar.. Rezultatele, po- ¦ţătorr, nu mulţi la număr, dar ţia democrat-populară în ţara
binetul de partid este chemat să industrializarea socialistă“, care Simeria. zitive obţinute ,de cadrele didac- , care tratează cu superficialitate noastră, industrializarea socia­ In sala de spori a Institutu­

acorde un sprijin efectiv şi per­ a fost condus de ing. Stroichi Trebuie arătat că la ¦îmbună- tice în pregătirea lor ideologică sarcina studierii permanente a listă şi altele. lui de mine din Petroşani s-a

manent pentru asigurarea unei Anatoli, ne lîngă ideile princi­ lăţirea calităţii lecţiilor predate se ..reflectă semnificativ în mun.Ca învăţăturii marxist-leniniste, sar­ In vederea lichidării lipsuri­ desfăşurat duminică faza regio­
înalte calităţi a lecţiilor şi se­ pale ale temei, s-au discutat şi lor profesională, în activitatea cina ridicării permanente a nive- lor care se mai' manifestă în în­ nală a campionatelor republica­
minarii lor. Sub îndrumarea di­ probleme legate de sarcinile iz- în faţa cadrelor didactice, un rol lor instructiv'-educativă, în acţiu­ văţământul ideologic al cadrelor ne de baschet. La acest turneu
rectă a birourilor comitetelor ra­ important .are discutarea şi ve­ nea de educare comunistă a'ele­ • Iului ideologic şi politic, se pre­ didactice, cabinetul de partid, final au participat echipele re­
ional şi orăşenesc de partid, în vorîte din planul de stat’, pri­ rificarea lecţiilor de către colec­ sub directa îndrumare a birou­ prezentative ale şcolilor medii
raionul Hunedoara au fost orga­ tivul cabinetului de partid. Am vilor. Trebuie să arătăm aici pa zintă la seminarii slab pregătiţi. rilor comitetelor raional şi oră­ din Deva, Petroşani, Brad,
nizate două centre de desfăşu­ vind dezvoltarea industriei din avut. cazuri cînd au fost prezen­ şenesc de partid, va acorda un Sebeş şi Alba Iulia la băieţi şi
rare a învăţământului în cadrul tate pentru verificare lecţii în­ un exemplu pozitiv în acest sens In pregătirea pentru seminarii, ajutor mai substanţial desfăşu­ echipele din Deva, Petroşani,
cărora funcţionează 12 grupe de raionul şi oraşul Hunedoara. tocmite slab şi nelegate de via­ rării învăţământului în perioada Sebeş şi Alba Iulia la fete.
seminarii, iar în oraşul Hune­ ţa practică, aşa cum a fost, de activitatea prof. Ioan Ungur oa- aceştia se'rezumă la citirea mai
doara, un centru de pregătire cu Grijă deosebită purităţii pildă lecţia „Marxism-leninismul r_e, —pe lîngă ‘: a—ctivitatea' ilwuîi'' C'dSzi­ ¦mmiutillft csoanu mmoati npnu+ţiinn csiumpneirrîfiirc*iioal1ăo, care a mai rămas pînă la termi­ La băieţi au fost formate
7 grupe de seminarii. Pe fiecare ideologice — teorie revoluţionară a prole­ dactică a dus în rîndul oameni­ a unei broşuri de popularizare, narea anului şcolar. Se vor or­ două serii care au disputat m e­
centru, lecţiile se predau în co­ tariatului“, în care nu se arăta lor muncii o activitate susţinută prezentîndu-se astfel slab pregă­ ganiza consultaţii şi exp'uneri pe ciuri sistem eliminatoriu, iar t la
mun, iar seminariile sînt organi­ a învăţămînt ului cum partidul nostru aplică în teme ideologice, politice, cultu­ fete sistem turneu.
zate pe grupe de studiu şi con­ mod creator teoria marxist-leni­ de popularizare a ştiinţei şi cul­ tiţi, nefiind în stare să partici­ rale, ştiinţifice, ceea ce vă con­
duse de un propagandist. ,/ nistă, lecţie care a fost refăcută tribui şi mai mult la îmbunătă­ După dispute spectaculoasei
Asigurarea purităţii politico- pe baza observaţiilor făcute de turii, de combatere ă misticis­ pe la dezbaterea profundă a pro­ ţirea conţinutului şi calităţii în- pe primele trei locuri s-au cla­
O importantă problemă care a ideologice a învăţământului se colectivul cabinetului de partid. văţămîntului ideologic al cadre­ sat. în ordine la băieţi, echipe­
stat în atenţia organelor de par­ poate realiza prin elaborarea cu In afară de lecţii, membrii birou­ mului prin conferinţe şi consul­ blemelor. lor didactice în raionul şi ora­ le din Deva, Sebeş şi Brad, iar
tid a fost aceea a recrutării competenţă şi cu o grijă deose­ rilor comitetelor raional şi oră­ la fete echipele din Deva, Pe­
unor propagandişti bine pregă­ bită a lecţiilor. In această pri­ şenesc de partid au ţinut în faţa taţii pe diferite teme, printre ca­ Neglijarea studierii perma­ şul Hunedoara'. troşani şi Sebeş.
vinţă, cabinetul de partid, în­
drumat de birourile comitetelor re „Ştiinţa şi religia“ şi altele. nente şi aprofundate a învăţă­
raional şi orăşenesc de partid,
Merită să menţionăm şi activi­ turii marxist-leniniste, aduce du­

tatea prof. Goriolăn Tempeanu, pă sine un nivel scăzut în acti­

care a organizat interesante dis­ vitatea didactică. Numai astfel

cuţii cu părinţii tot pe tema com­ se poate explica slaba activitate

baterii misticismului, legînd a- profesională a unor' tovarăşi ca
tiţi din rândurile activiştilor de a încredinţat redactarea lecţiilor cadrelor didactice informări a- cesfe probleme cu cele mai noi Margareta Coroianu, Elena Ar-
MOZEŞ GHEZA Echipelor clasaie pe primele

partid, a învăţătorilor şi profe­ unora dintre cei mai buni lec­ supra unor hotărîri ale partidu­ descoperiri sovietice în domeniul I'.ip, Ioan Drăgan şi a altora'.. directorul cabinetului de partid trei locuri li s-au împărţit pre­
sorilor membri de partid. Pen- tori, membri ai birourilor co­ lui şi guvernului. ¦Toate acestea' ştiinţelor naturii, astronomie Aceste deficienţe provin şi de
Hunedoara mii în obiecte.