Page 31 - 1960-02

Nr. 1595
FIER VECHI PENTRU OŢELĂRII
Să fie extinsă iniţiativa
comuniştilor
Da întreprinderea de indus­
trie locală „Horia“ din Alba
Iuliâ, iniţiativa colectării fie-
rului vechi a fost îmbrăţişată
mai întîi de către un grup de
comunişti în frunte ou Ion Vo- Este oare acesta un lucru lip­ blemele legate de sporirea pro­ între 1 ianuarie ..şi 7 februarie, ţia electrică a fur­
lonciiu, Nioolae Pîslaru şi alţii. sit de importanţă ? Fără îndoia­ ducţiei de laminate şi de redu­ ou peste 11.000 tone laminate nalului, el aduce o
Lingă fiecare maşină şi banc lă că nu. Dar, se vede treaba cerea preţului de cost.
de lucru au apărut lăzi. Aici
se adună toate piesele vechi,
şpanul, bucăţile de tablă etc.
In numai o săptămînă, roadele
iniţiativei s-au concretizat în
colectarea a peste 3.000 kg. fier
vechi. Acţiunea continuă.
Ce folos însă de toată stră­
dania, dacă din partea condu­
cerii nu se manifestă nici un
fei de interes faţă de această
problemă.
Intrebînd pe tov. Gheqrghe
Braşoveanu, inginerul şef al în­
treprinderii, dacă în întreprin­
dere există sau nu fier vechi,
acesta a răspuns:
Există, dar foarte puţin.
— Şi aţi întreprins ceva pen­
tru coleotarea lui ?
— încă nu — a răspuns to­
varăşul inginer şef.
Din ceea ce spunea el am
tras concluzia că conducerea în­
treprinderii e străină de iniţia­
tiva muncitorilor din secţia me­
canică. Mai mult, această ne­
cunoaştere se reflectă şi în a-
ceea că cele câteva vagoane de
fier vechi existent în întreprin­
dere, este apreoiat ca... foarte
puţin. Unii muncitori spuneau
că deşi nu au fost niciodată la
tSST*“
Măsuri concrete pentru sporirea
productivităţii muncii la mina Vulcan
Plenara G.G. al P.M.R. din
3-5 decembrie 1959, a trasat sar­
cini deosebite industriei noastre
socialiste pentru anul 1960.
Creşterea producţiei prevăzută
de plenară trebuie să fie obţi­
nută pe seama sporirii producti­
vităţii muncii, a folosirii mai de­
pline a utilajelor existente, a
mecanizării. la maximum a în­
tregului ¦proces de producţie.
Minerii exploatării noastre
s-au angajat să extragă în acest
an, peste, sarcinile de plan,
15.600 tone de cărbune, să rea­
lizeze o productivitate cu 0,070
tone mai mare decît cea reali­
zată în anul trecut şi să reducă treceri socialiste între brigăzi şi Din acest cablu, care esle scos din de legătura dintre autobuse. Sînt vară.
preţul de cost al tonei de cărbu­
ne extrasă cu 1 leu faţă de cel
planificat. Ei au hotărît de ase­
menea ca în cel mai scurt timp,
toate brigăzile să îndeplinească
şi să depăşească ritmic sarcinile
de plan. In. acest scop, brigă­
zile conduse de Gsiki Emeric,
Pavel Boyte, Mihai Hunyadi
şi alţii', şi-au luat angajamente
însemnate, mobilizatoare.
In vederea' realizării angaja­
mentelor, a fost întocmit un plan
de măsuri tebnico-organizatorice,
pe baza celor mai judicioase
propuneri făcute de mineri în
consfătuirile de producţie. Mă­
surile prevăzute în acest plan
trebuie să ducă la o creştere con­
siderabilă a productivităţii mun­
cii. Astfel, în stratul 3, unde în
prezent exploatează prin abataje
cameră grupa lui Mihai Socaci,
va începe în curînd exploatarea
în abataj frontal cu susţinere
metalică. Aceasta va face ca pe
stratul 3 să sporească simţitor
producţia şi productivitatea mun­
cii.
Mai important însă, este fap­
tul că în cursul acestui an gra­
dul de mecanizare a lucrărilor
miniere va înregistra o simţi­
toare creştere. Se vor introduce
suporţi pneumatici pentru susţi­
nerea peFîoratoarelor, maşini şi
benzi de încărcat, haveze pe stra­
iele subţiri etc. La lucrările de
înaintare se vor extinde perfo-
răjul umed şi cu ceaţă artifi­
ciala. •
Pentru b cit mai bună docu­
mentare în vederea introducerii
tehnicii miniere noi, la mina
Vulcan s-au format două colec­
tive de ingineri şi tehnicieni,
care s-au deplasat în schimb de
experienţă la minele Lupenî şi
'Aninoasa, mine cu un stadiu de
mecanizare mai înaintat. Ei rău
studiat cu minuţiozitate felul în
care se comportă diferitele ma­
şini şi utilaje în anumite condi­
ţii de exploatare şi zăcămînt.
Trebuie să adaug că în afară
de introducerea unor noi meto­
de de exploatare şi extindere a
rtiecanizării, pentru a spori pro­
ductivitatea muncii, s-ă luat mă­
suri în vederea aprovizionării
ritmice şi la timp 'a brigăzilor
cu toate cele necesare. Astfel,
D RV MUE SO C IALISM U LU I Pag. 3
Adunările de alegeri în grupele
sindicale—prilej de descoperire Fotografia de
a unor noi rezerve interne faţă îl înfăţişează
pe electricianul Mi-
Hunedoara, ei cred că cu fie­ La secţiile laminoare de lă dice mai mare ou 3,09 tone pe ron Pop de la fur­
rul vechi existent în întreprin­ Combinatul siderurgic din Hune­ oră la laminoareie vechi şi cu nalul nr. 1 al uzi­
derea „Horia" oţelăriile hune- doara, au avut loc, săptămînă 39 tone pe oră la laminorul blu- nei „Victoria“ Gă-
dorene ar putea fi alimentate trecută, adunări de alegeri în ming. Pe seama sporirii indici­ ian, lucrînd în sa­
cîteva zile. mai multe grupe sindicale. Gu lor de utilizare a laminoarelor, la de comandă.
acest prilej, colectivele de lami- laminatorii de la .Combinatul si­ Infreţinînd în bune
natori au dezbătut pe larg pro­ derurgic din Hunedoara, au dat condiţiuni Instala­
mal mult decît prevedeau sar­ contribuţie preţioa­
că tovarăşii din conducerea în­ Analizele făcute au scos în evi­ cinile de plan. să la depăşirea
treprinderii „Horia“ au uitat că denţă faptul că la laminoareie sarcinilor dc plan
în fiecare an solicită prin planul vechi s-a trecut încă din prime­ In cadrul’ adunărilor de ale­ ale sec{iei.
de investiţii noi utilaje şi piese le. zile ale anului acesta la la­ geri, numeroşi laminatori ca Ilea
de schimb oare sînt făcute din minarea produselor finite cu to­ Iordan, : Tamaş Francisc, mai­ AEROPORTUL TAROM DEVA La /. /. L. „/. C. Frimu"
metal. Atunci de ce nu mani­ leranţe reduse, fapt care duce strul Nicolae Nedelcu şi alţii, nu
festă preocupare pentru valori­ la îmbunătăţirea calităţii lami­ s-au declarat mulţumiţi ou suc­ comunică:
ficarea fierului, vechi din între­ natelor şi la realizarea unor im- cesele obţinute pînă acum. Ei au
prindere, prin colectarea şi pre- portante economii de metal. La scos în • evidenţă noi rezerve In perioada de la 1 Ia 29 fe­ Măsuri pentru realizări
‘darea lui la I.G.M. ?. Mai tre­ propunerea laminatorilor, oţela- care pot fi puse în valoare în sporite în anul 1960
buie sp'us că acţiunea de colec­ rii de la oţelâria Martin nr. 1 vederea sporirii pe mai departe bruarie a.c., cursa de pasageri
tare a fierului vechi, este nu au trecut fa- turnarea lingouri- a producţiei de laminate şi a
numai o acţiune patriotică deo­ lor de oţel calmat de greutate reducerii preţului de cost. S-au Deva—Oradea—Bucureşti, circu- In anul trecut, ,1a întreprinderea de început lucrările de descopertare a ar»
sebit de importanţă, dar ea.are mai mare decît cele din anul propus .de asemenea o serie de industrie locală „I. C. Frimu“ din Orăş- gilei albastre care este mult superi-*
şi darul de a face oa întreprin­ trecut. Prin aceasta, se foloseş­ măsuri ce trebuie aplicate pen­ după următorul o ra r: tie, s-a pus un accent deosebit pe oară calitativ. In acest an, se va în­
derile să se gospodărească mai te mai b’ineOajpaloiitaiteia lingotie- tru îmbunătăţirea condiţiilor de realizarea sarcinilor de plan în mod cepe producţia de cărămidă cu goluri.
bine. Or, la întreprinderea „Ho­ relor şi creşte productivitatea muncă cum ar fi: instaiarea pe 08,15 Bucureşti 14,55 A ritmic, pe realizarea de cit mai multe
ria“, acest spirit gospodăresc muncii la turnare, iar laminato- m acarale. la laminorul de 800 economii. In acest scop s-a întocmit un La fabrica de cărămidă din Pricaz se
lipseşte. Baloturile din resturi rii laminează,^_cu aceleaşi con­ mm. a unor radiatoare care se 09,55 Deva 13,15 bogat plan de măsuri tehnico-organiza- prevede ca pentru îmbunătăţirea cali­
de sîrmă şi din resturi de tablă, sumuri şi în- aceeaşi unitate de pot fabrica în atelierul, electric forice. Rezultatele objinute au fost în tăţii cărămizilor să se ia măsuri de
piesele de tot felul neutilizabiile timp, o cantitate mai mare de al combinatului, amenajarea 10,10 Deva 13,00 mare, cele scontate. Astfel, planul la asigurare a unei argile mai bine mă­
cit şi grămezile de şpian, au oţel. unui paravan pentru eliminarea producţia globală a fost realizat în în­
ajuns chiar pînă lingă b'iroul gazelor de lă cuptorul de 5 tone, ,11,20 Oradea 11,50 tregime, iar Ia producţia marfă a fost
conducerii. Colectarea acestui Faţă de realizările medii din care îngreunează munca' maca­ depăşit cu 1,3 la sută. Un succes îl
fier vechi este o problemă a anul trecut, în prima lună a ragiilor şi a lucrătorilor de la Informaţii se pot obţine la a- constituie şl faptul că întreprinderea a cinate. Se preconizează ca argilei să
anului acesta s-a realizat un in- laminorul de 1.000, precum şi genţia TAROM din Deva, tele­ realizat peste 200.000 lei economii la i se facă aburirea Iar prelucrarea că­
cărei rezolvare nu suferă nici altele. fon 52. preţul de cost. rămizilor să se facă cu apă caldă.
Succese
A. ZAHARIE Cu ocazia discutării cifrelor de plan
pe anul 1960, muncitorii s-au angajat
să muncească tot mai bine pentru de­ De asemenea s-a întocmit şl un j>lan
păşirea lor, luîndu-şi astfel angajamen­
te concrete. Un accent deosebit s-a
o amin are. Iniţiativa comuniş­ ale tineretului pus pe realizarea unei producţii tot de reparare a agregatelor şi mijloa­
tilor de a colecta tot fierul din Petrila mai mari, cu cheltuieli minime. Bună­
vechi, trebuie să prindă viaţă oară, colectivul fabricii de cărămidă celor de transport. Astfel, pînă la 1
cit mai ornând în toate secţiile La sectorul electro-mecanic — sec­ din Pricaz şi-a luat angajamentul să
întreprinderii „Horia“. torul tineretului — de la mina Petrila, reducă procentul de rebut cu 1,5 la martie, vor fi terminate cele două linii
au fost organizate două brigăzi ute- sută şi să iacă economii la combusti­
I. M . mişte de muncă patriotică, care e- bil, în aşa fel îneît acesta să se re­ tehnologice de ta fabrica de cărămizi
fectuează prin muncă voluntară o se­ ducă la 30 kg. per 1.000 de bucăţi că­
rie de lucrări similare celor din pro­ Călătorii sînt nedumeriţi iacă aceste schimbări de auto­ rămizi. Angajamente pentru reducerea din Pricaz. Pînă acum au şi fost ter­
cesul de producţie. buse, sînt nevoiţi să aştepte o consumurilor specifice de cherestea,
Mai mulţi cetăţeni care călă­ oră pînă la cursa următoare. Şi clei, combustibil etc., şi-au luat şi mun­ minate din acest plan lucrările de
Aşa, de pildă, in cursul lunii ianua­ toresc cu autobusele pe ruta nu sînt de loc puţini cei cărora citorii secţiei tîmplărie. La fiecare sec­
rie a . c s - a u reparat prin muncă Deva-Simeria, Deva-Hunedoara li se întîmplă acest lucru. ţie, muncitorii s-au angajat să reali­ montare a presei nr. 3 şi alimentato­
voluntară diferite piese pentrii pompa şi Deva'-Sîntandrei, sînt nedume­ zeze tot mai mari depăşiri de plan şi
riţi de două lucruri: de faptul In interesul deservirii mat bu­ înseninate economii de materiale. Pe rul dozator. -'-"iw j
că costul biletelor diferă şi că ne a călătorilor, cele două con­ întreprindere, colectivul de aici s-a an­
nu există legătură între auto­ duceri de întreprinderi (I.G .O . gajat să depăşească planul producţiei Pentru creşterea producţiei de tîm-
buse. globale cu 15 Ia sută, să sporească plărie, o serie de ateliere răspîndite
Hunedoara şl I.R.T.A. Deva), productivitatea muncii cu 14 la sută în oraş, în urma preluării lor de la
şi să reducă preţul de cost cu 2,1 la cooperaţia meşteşugărească, vor fi co­
pe lingă fiecare sector a fost „Standard", mai multe vagonete pen­ Să explicăm lucrurile. In pri­ sînt datoare să ia măsuri. sută. masate în cadrul unui nou atelier, în
numit oiţe un om care se îngri­ tru mină, s-au confecţionat şuruburi mul rînd este vorba de costul fosta hală de prefabricate. Şi aici, lu­
jeşte de aprovizionarea locuri­ care nu se găsesc in magazia, de ma­ biletelor. Toate cele trei curse In voia soariei Pentru traducerea în viaţă a acestor crările sînt destul de avansate.
lor de muncă cu material lem­ teriale, s-au rabotat eclise pentru le­ trec prim Sîntuhalm. Un bilet la angajamente, pe baza propunerilor fă­
nos şi vagonete goale. Minerii garea şinelor de cale ferată îngustă Soarta le-a fost vitregă. După cute de muncitorii, tehnicienii şi ingi­ In vederea ridicării calificării mun-r
fiind scutiţi de această grijă, pot din mină etc. oursa I.G.O. Deva de la Deva pî­ ce mai’ mult timp au servit la nerii întreprinderii, s-a întocmit un citorilor în special a celor de la fa­
folosi din plin cele 480 de mi­ înfrumuseţarea scenei, au fost plan de măsuri tehnico-or'ganizatorice. brica de cărămidă se prevede organi­
nute ale zilei de lucru. Numai prin executarea acestor lu­ nă la Sînt'Uhailm, costă 1,50 lei, în lăsate uitării. Este vorba de de­ Parte din prevederi au început deja zarea de cursuri de minim tehnic. Toa­
crări s-au realizat economii in va­ corurile orchestrei de balalaici te măsurile tehnico-organizatorice pre­
S-a trecut de asemenea la re­ loare de 4.951 lei, la care şi-au a- timp ce pe aceeaşi rută, I.G.O. din Deva care-şi desfăşoară acti- să fie înfăptuite. De pildă, se preve­ văzute în plan, eît şi angajamentele
ducerea personalului în regie. In dus aportul tineri/ Nicolae Tereniică, ce şi le-a luat colectivul de muncă de
Hunedoara şi I.R.T.A. Deva, în- aici, vor face ca în cursul anului 1960,
în întreprindere, să se realizeze eco­
casează 3,50 lei. Oare transpor- nomii în valoare de 770.000 lei (din
care 200.000 lei reprezintă angajamen­
acest sens s-au luat măsuri ca Iosif Biro, Gheorghe Berindea, Aurel; .to î'Jâcu id e I.G.O. Hunedoara ,.şi vitatea pe iîngă comitetul de în-' tul colectivului).
o serie de lucrări ce trebuiau Lobonţ, Keiling Rudolf şi alţii. treprindere de la „1 Mai“. Ele
executate de personalul în regie In aceste zile, ei vor începe lucră­ I.R.T.A., necesită pe aceeaşi ru- zac de mai mulţi ani pradă ploi- Primele rezultate obţinute în acest
să fie trecute în sarcina grupe­ tâ mai multe cheltuieli ? Gonsu- lor, vîntului, soarelui şi celor- an de colectivul de muncă al întreprin­
lor de mineri. rile de evacuare a unui cablu vechi latte intemperii 'ale naturii, lin­ derii de industrie locală „1. C. Fri­
N.R.B.A., tung de 220 m., instalat mă cumva mai multă benzină gă gardul cinematografului de mu" din Orăştie confirmă hotărîrea a-
Toate acestea, împreună cu cestuia de a obţine noi şi însemnate
desfăşurarea unei însufleţite în­ in puţul auxiliar care deservea trans­ maşinile ? succese în sporirea producţiei şi ob­
ţinerea de cît mai multe economii la
portul materialelor in mină. In al doilea rînd, este vorba preţul de cost.
sectoare, vor face cu siguranţă uz, se vor recupera prin dezmembrare, foarte dese cazurile cînd autobu­ Gu toate intervenţiile făcute dea trecerea la extracţia argilei din om moşmmLm
ca la finele anului 1960 colecti­ 1.250 kg. cupru şi 1.450 kg. plumb. sul oare merge spre Hunedoara pe lingă comitetul de întreprin­ carieră cu un excavator. Excavatorul a
vul exploatării noastre să poată Cuprul recuperat, se va întrebuinţa să nu aştepte cursa de Simeria dere respectiv, decorurile au ră­ fost deja adus şi lucrează, urmînd ca
raporta îndeplinirea şi depăşirea la instalarea ufiei Conducte electrice şi invers. Din această cauză — mas în acelaşi loc. Şi se pare pînă ia 10 martie să se asigure argila
angajamentelor luate. intre tabloul de distribuţie vest şi pom­ deşi la mijloc este de cele mai că vor mai continua să stea, necesară pe întreg anul. Tot aici s-au
pele din sectorul denumii Bosnia.
............................. 1 « i un u i . n i i . i nii . . ¦
Ing. 1. GROZAV GH. GOJOGARU multe ori o diferenţă de cîteva ’dacă nimeni nu va lua nici o 5M j±O j
mina tfiţkan corespondent minute — cetăţenii care vor să măsură.
11 FEBRUARIE 1960 j
PROGRAMUL 1 : 6,45 Salut voios
dc pionier; 7,30 Program interpretai
Şoseaua Horoşevo. Indife­ de greu să îndeplinim dorinţa dc orchestra Sfatului popular din
Giurgiu j 8,30 Melodii populare romî-
rent de unde ar veni ei la Metode şi materiale noi pe şantierele dv. Am organizat asamblarea ' EIIEMBTDBffBFICE n e şti; 9,20 Gvintctul în fa minor de
Moscova, constructorii se gră­ caselor de locuit din Moscova caselor în flux. Dar nu s-a gă­ C«W3B <»g arim 7 y -yfrr r y « naU M W W a Sesar F rank) 10,00 Drumeţii veseli
besc să vină aici, în cvartalul sit încă un procedeu de confec­ (reluare); 11,40 Duete din opere; 12,10
ţionare mecanizată în flux a Buchet de melodii j 14,00 Goncert de
nr. 75 de Iîngă şoseaua Horo­ panourilor. Dar dacă dv., con­ 11 FEBRUARIE 1960 estradă interpretat de mari solişti:
structorii de maşini, v-aţi pune 15,10 Din cîntecelc şi dansurile po­
şevo Mnevniki. Casete pre­ Casa Lagutenko pe treabă... D E V A : Tizok; ALBA IULIA: poarelor ; 16,15 Vorbeşte M oscova!
fabricate din acest cvartal au Ivan cel groaznic i Avalanşa; 17,30 Tinereţea ne c dragă j 18,00
o greutate de trei ori mai mi­ — Ne vom pune pe treabă! B R A D : Pentru 100.000 de Gurs de iniţiere m uzicală: 18,30
au declarat inginerii. Vom mărci: HAŢEG: Dragoste pe Almanah ştiinţific; 19,05 Tri­
că decît cele obişnuite, iar de N. P E T R O V proiecta o fabrică care va pro­ note: HUNEDOARA: Secretul buna R adio: U.R.S.S. în fruntea pro­
preţul :lor de cost este de 1,5 duce case! cifrului ; ILIA : Bomba ; ORĂŞ- gresului social; 19,45 Transmisie din
T I E : Teodora; Noile aventuri sala Ateneului a concertului orches­
ori mai scăzut. Toate elemen­ ¦cedent al 'construcţiilor de lo­ In 1957, la Novîe Ceremuşki Pe hîrtia Whatman s-au aş­ ale motanului încălţat: PETRO­ trei simfonice a Radioteleviziunii, di­
ternut primele linii ale dese­ ŞANI : Ştrengarii; Secretul ci­ rijor Iosif.G onta; 22,45 Muzică uşoa­
tele caselor se confecţionează cuinţe realizat la noi. a fost ridicată prima casă de nelor Viitoarei maşini. Iar cî­ frului ; SEBEŞ: Pe ţărmuri ră ; 23,15 Muzică dc cameră de Bach.
teva luni mai tîrziu Lagutenko îndepărtate i SIMERIA : Ava­
la combinatul de construcţii In 1954, ţinînd seamă de model Lagutenko. Oricine s-a a urmărit funcţionarea primei lanşa: BARU MARE: Cei 44; PROGRAMUL I I : 14,07 Muzică
de case, doar asamblarea lor sfaturile lui Nikita Sergheevici putut convinge că pentru a- instalaţii cu chesoane pentru rC TEIUŞ : Burghezul gentilom; populară din ţări prietene; 15,00 De
se efectuează pe şantierul de Hruşciov cu privire la expe­ ceastă casă se consumă cu a- confecţionarea panourilor des- L ZLATNA: Cerul' infernului; toate peniru foţi ; 16,15 ¦„înainte ti­
construcţie. rimentarea neobosită, el a ela­ devărat de trei ori mai puţine tinate caselor. Tocmai aceasta APOLDU D E , S U S : Prieteni neret" ; 17,00 Muzică populară romî-
borat un proiect îndrăzneţ de materiale decît pentru o casă era tehnologia în flux la care de duminică: CAI,A N : Oraşul neaşcă interpretată dc Violeta Roma-
Proiectul caselor ce se con­ bloc de locuinţe. Potrivit au- obişnuită, că ea se construieş­ visase Vitali Pavlovici Lagu­ hescu; 17,30 Sfatul medicului; Fac­
struiesc in acest cvartal a torului, o asemenea casă tre- te surprinzător de repede, iar tenko. liber'; LONEA : Vizita lui N. S. torii care pot produce boli ale glan­
j fost elaborat de un grup de delor endocrine ; 18,30 Concert coral j
Combinatul de construcţii de ¦Hruşciov' în America. 19,00 Să învăţăm limba rusă cîntînd;
proiectanţi şi arhitecţi de la , buie asamblată în întregime în ceea ce priveşte rezistenţa case de la Horoşevo a fost 20,20 Noapte bună copii; 20,30 Scrii­
dat în exploatare la sfirşitul tori Ia microfon: Sufo A ndrds; 21,15
Institutul „Mosproekt“, condus din panouri mari de beton ar­ nu este inferioară celor mai anului 1958. Montarea primei Concert de muzică pppulară romîneas-
case a început cu o săptămînă că i 21,45 Părinţi şi copii; 22,27
de ing. V.P. Lagutenko. A- mai avind dimensiunile unei bune case din cărămizi. înainte de Congresul al XXI- Simfonia a III-a în Fa major de
lea al partidului. Pînă în pre­ Bram fis;, 23,15-24 Goncert de muzică
ceasta proiectează şi execută camere. Principalul este însă A ieşit la iveală şi un alt zent, pe teritoriul cvartalului m m m mwmmmk uşoară.
de mâi mulţi ani case din pa­ că Lagutenko a găsit o solu­ lucru. Pentru a se îndeplini nr. 75 s-au construit şi se con­
nouri mari de beton armat. ţie tehnică principial nouă de cu metodele vechi giganticul struiesc aproximativ 20 de case PENTRU 24 ORE:
La timpul său, colectivul con­ casă, ca construcţie ingine­ program al construcţiilor de de cîte 60 de apartamente.
dus de Lagutenko a elaborat, rească. In orice clădire zidu­ locuinţe la Moscova ar fi fost In anul trecut• cvartalul a fost’ . Vremea se încălzeşte uşor, dar noap­
construcţiile primelor case pre­ rile etajelor inferiore sînt mult necesar să se angajeze supli­ vizitat de peste 10.000 de pro- f tea rămînc rece. Cerul temporar no-
fabricate din panouri cu mai groase decît ale etajelor mentar aproximativ 100.000 de iectanţi şi arhitecţi sovietici, C ros. Temperatura î n . uşoară creştere
schelet. de sus. Acest lucru este les- munâitori constructori, să se precum şi de mai Bine de r ziua va' fi cuprinsă între —2 şi -ţ-4
1.000 de oaspeţi de peste ho­ grade, iar noaptea între —7 şi —12
Vin să viziteze aceste ca­ ne de înţeles: casa apasă cu construiască zeci de fabrici de tare. grade. Vînt potrivit din sectorul nord-
est. .
se nu numai constructori. In­ greutatea ei asupra etajelor cărămizi, şi ciment de mare Cuvintele „casa Lagutenko“
aii devenit curente în limbajul PENTRU URMĂTOARELE
tr-o zi şantierul a fost vizitat inferioare şi asupra fundaţiei, capacitate. Exista o singură moscoviţilor. In primii ani mii 3 ZILE BULETINE DE ŞTIRI : 5,00;
de N.S. Hruşciov. După ce a Folosind limbajul tehnic, se ieşire: să se construiască de familii din diferite oraşe 6,00; 7,00; 11,00; i3,00; 15,00
examinat casele el a sp u s: poate spune că zidurile se cal­ mai multe case prefabricate, ale ţării sovietice se vor muta 7 Vremea schimbătoare favorabilă pre­ 17,00; 19,00; 22,00; 23,52
în case similare cu cele ce se L cipitaţiilor. ( programul I ) ; 14,00; 16.0Q
— Sînteţi pe drumul cel bun. culează pentru „compresiune“. să se pună mai grabnic la construiesc în cvartalul nr.75 (. 18,00; 21,00; 23,00; (progra
de pe şoseaua Horoşevo-Mne- ( mul II).
Continuaţi experienţele. Par­ In construcţia de casă preco­ punct confecţionarea în masă vtiiki. Şi nu este exclus că ei
îşi vor numi casele lor aşa cum
tidul vă va sprijini, nizată de Lagutenko toate sar­ a panourilor de beton armat. le numesc locuitorii acestui
cvartal: — „Casa Lagutenko“.
Sprijinul partidului!... La­ cinile prinâipale sînt preluate Odată Lagutenko a fost Vi­
gutenko l-a simţit la fiecare pas de nervurile masive ale panou­ zitat de un grup de oameni
în tot timpul activităţii sale. rilor, în timp ce zidurile nu Erau lucrători de la Institutul V 77Vr-TÖS1XB* T3C i.-n u .eu
j Adepţii betonului armat mono- suportă greutatea casei. Toc­ de cercetări pentru tehnologia A N U N Ţ>
<J Ut erau sceptici faţă de inova- mai acest fapt a permis să şi organizarea producţiei.
) ţia lui ÎMgutenko. Ei afirmau se reducă grosimea panourilor — Am văzut casa dv. şi ea Se aduce ia cunoştinţa tuturor gospodăriilor colective, în­
s că aceste case prefabricate nu la 4 cm. şi, prin urmare, să ne-a plăcut, au spus ei. Mulţi tovărăşirilor şi ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală,
se micşoreze simţitor consu­ lucrători ai institutului nostru
< sînt durabile, că construcţia mul de oţel, beton şi de alte au nevoie de locuinţe şi am că G.A.S. Orăştie, cumpără cai de orice vîrstă reformaţi, !a
) de case prefabricate nu este materiale. dori să construim pentru ei preţ de stat.
j răspîndită peste hotare. Este
Caii vor fi însoţiţi de certificat medical de reformă.
ţ adevărat, răspundea Laguten- 'Aceasta a însemnat o revo­ o casă după modelul dv....
Plata se face imediat prin cont pentru sectorul socialist
¦) ko, dar peste hotare nu este luţie în practica multiseculară Lagutenko zîm b i: şi în numerar particularilor.
^ cunoscut nici ritmul fără pre- a construcţiei de case. — Deocamdată este 'destul Cei interesaţi pot lua relaţii la telefon nr. 140- Orăştie.