Page 32 - 1960-02
P. 32
Pag. 4 'j&ia aaiCTfcvcwziaxCTxgaggfcTB^^ DRUMUL SOCIALISMULUI ^j^'XKlTScKZ Nf. 1595
at^SSTI'^^caSKteft?^
Onană şi pretinsă iniţiativă
jjÜ im e i& şliiîl • jAlluTuals ştiri. • ixAXimele şira. •xittsmel©
inlupfapnpnarelnrpentrupace
Largul ecou internaţional al Consfătuirii
Comitetului Politic Consultativ al statelor
participante la Tratatul de la Varşovia
HELSINKI (Agerpres)’. TASS o nouă iniţiativă ‘de pace care
dă o lovitură adepţilor „războiu
Cuvînfările lui N„S. Hruşciov N.S. Hruşciov a acceptat anunţă: Comentând declaraţia de lui rece“ şi contribuie la conti
şi G. Gronchi la reeepfia d© la invitaţia lui Seku Ture la Moscova a statelor partici nua lor izolare. Opinia publică
mondială, scrie în continuare
de a face o vizită în Guineea pante la Tratatul de la Varşo ziarul, poate din nou să^şi dea
via, ziarul finlandez „Kansăn seama de diferenţa radicală din
Uutiset“ arată într-un articol de tre cele două organizaţii: NATO
fond că 'declaraţia constituie o şi Tratatul de la Varşovia.
ambasada Italiei din Moscova „ordine de zi sui-generis pe caro Atât prietenii cît şi duşmanii,
MOSCOVA '9 ’(Agerpres). — voltarea continuă a relaţiilor do o propun conferinţei la nivel subliniază ziarul, îşi dau seama
TASS Snunţăi N. S. Hruşciov, prietenie dintre U.R.S.S. şi Re înalt ţările participante la Tra de importanţa extraordinară a
acestui document.
MOSCOVA 9 '(Agerpres). — maniă, lichidarea pe această nit la noî, în pofida prejudecă preşedintele Consiliului de Mi publica Guineea. Şeîul guvernu tatul de la Varşovia“. In ace
TASS anunţă: Preşedintele Ita
liei, Gi.ov.ani Gronchi, a oferit în bază a regimului de ocupaţie ţilor care există în 'anumite niştri al U.R.S.S., a acceptat in lui sovietic îşi exprimă convinge laşi timp, subliniază ziarul, „ea
seara zilei de 8 februarie o re
cepţie la ambasada Italiei din stabilit în Berlinul occidental. cercuri ale Italiei în legătură ou vitaţia tăcută de Seku Ture, pre rea că noile sale întâlniri şl con înscrie încă o dată unitatea de
Moscova.
Trebuie să recunoaştem schim Uniunea Sovietică. Apreciem şedintele Republicii Şi Guvernu vorbiri cu Seku Ture vor fi tot vederi a ţărilor socialiste în pro
Luînd cuvîntul cu acest pri
lej Giovanni Gronchi a declarat bările care s-au produs după mult acest lucru, sîntem plini de lui din Guineea, de a tace o vi ătît de utile şi rodnice şi, fără blemele internaţionale ale Estu VARŞOVIA (Agerpres). Zia
că intenţia guvernului italian şi rele poloneze subliniază că de
intenţia sa personală a fost „de cel de-al doilea război mondial, consideraţie faţă de dv. pentru zită oficială în această ţară. Re îndoială, vor apropia şi mai mult lui şi Vestului în ajunul acestei claraţia adoptată de participan
a sublinia prin vizita noastră ţii la consfătuire exprimă n ă
aici că Italia este convinsă de să consolidăm aceste schimbări, că aţi dat dovadă de curaj şi, prezentanţele diplomatice ale ce popoarele Guineei Şi Uniunii So conferinţe“. „Kanşan Uutiset“ zuinţele tuturor oamenilor de
necesitatea de a dezvolta rela"- bună credinţă, deoarece ea are
ţii noi, şi mai rodnice, cu Uni să semnăm tratatul de pace cu ridieîn-du-vă deasupra acestor lor două ţări vor pune ’de acord vietice. remarcă că în declaraţie se face ’drept scop asigurarea unei păci
unea Sovietică şi că este dispu trainice în întreaga lume.
să în mod sincer să contribuie Germania şi prin aceasta să re prejudecăţi, aţi sosit la noi. data vizitei. N. S. Hruşciov 'anunţă de ase o justă apreciere a situaţiei in
la această dezvoltare“. Ţările noastre se pot mîndri şi
zolvăm problema Berlinului, a Noi sîntem comunişti, dv. de- Ziarele din Moscovă ău publi menea că Uniunea Sovietică va ternaţionale actuale. se mm drese pe bună dreptate,
Poporul italian, a continuat scrie ziarul „Trybuna Ludu“, că
Gronchi, îşi dă seama de întrea continuat N. S. Hruşciov. Toc mocrat-creştini. Convingerile dv. cat textul invitaţiei adreasie lui fi bucuroasă să primească pe •k în ajunul tratativelor la nivel
ga importanţă a vizitei mele şi, înalt, cel mai puternic stat so
în acelaşi timp, înţelege că per mai acest lucru încercăm să-l politice sînt o chestiune perso N. S. Hruşciov de a vizita Gui Seku Ture, preşedintele Repu TIRANA’ '(Agerpres). — In cialist a hotărît în mod unila’-.
spectivele pozitive pe care le fă teral să-şi reducă forţele armate
găduieşte ea celor două ţări, pot obţinem. Propunem să se lichi nală a dv., aşa cum şi convin neea şi al răspunsului lui N. S. blicii şi guvernului din Guineea, tr-un articol de fond întitulat cu o treime. U.R.S.S., continuă'
fi realizate numai treptat. De ziarul, a făcut, de asemenea','
aceea ăş dori ca evenimentele deze regimul de ocupaţie în Ber gerile noastre comuniste sînt o Hruşciov. In răspunsul său, N. S. Ia orice dată care îi convine. Ţin „Luptători consecvenţi pentru propuneri ou privire la dezar
care vor urma după vizita mea marea1 generală şi totală oare'
linul occidental. Am făcut pro chestiune personală a noastră. Hruşciov scrie: împărtăşesc în- să vă încredinţez, scrie N. S. pace“, ziarul „Luîtetari“ arată că sînt sprijinite de toate statele
în U.R.S.S. să figureze în isto socialiste. Nu trebuie să se ui
ria epocii noastre nu pur şi sim puneri constructive, le conside Menţinerea şi întărirea păcii este trutotul părerea dv. în ceea ce Hruşciov lui Seku Ture, că declaraţia ţărilor participante la te nici fa’ptul că clin iniţiativa
plu ca' vizita preşedintelui Reptt- răm juste şi nu vedem alte pro o cauza comună a tuturor popoa U.R.S.S. în prezent în lume
blioi.i Italia în Rusia', ci ca în priveşte importanţa menţinerii şi atunci cînd veţi vizita din nou Tratatul de la Varşovia este o
ceputul unor relaţii mult mai nu ău loc experienţe cu arma’
rodnice între Italia şi U.R.S.S. puneri realiste, a subliniat N. S. relor din lume. Să organizăm re dezvoltării contactelor personale Uniunea Sovietică, aşa cum am nouă dovadă a politicii paşnice nucleară.
Preşedintele şi-a exprimat Hruşciov. laţiile dintre ţările noastre în pentru cauza întăririi înţelegerii convenit Ia întâlnirea noastră din a lagărului socialist în frunte Ziarul „Dzlenmy Lii'dowy“
speranţa şi dorinţa ca vizita sa
în Uniunea Sovietică să nu se Referindu-se la relaţiile dintre aşa fel îneît să trăim nu numai şi a colaborării care leagă ţă Gaucaz, vi se vor pune la dispo cu Uniunea Sovietică şi cores apreciază Declaraţia1 statelor
limiteze numai la îmbunătăţirea ziţie cele mai largi posibilităţi p'articipante la’ Tratatul de la’
relaţiilor italo-sovietice, ci să Uniunea Sovietică şi Italia, în_pace, ci şi în prietenie, a de rile noastre. punde cererilor sutelor de mili Varşovia 'drept un important
pentru ca să cunoaşteţi şi mai oane de oameni de a se bara’ că
N. S. Hruşciov şi-a exprimat sa clarat N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov subliniază că bine viaţa popoarelor U.R.S.S. lea revanşarzilor şi rnifitarişti- 'document al bunăvoinţei.
lor.
tisfacţia că în prezent se con * recenta vizită a lui Seku Ture în şi veţi fi primit pe pămmtuî so
stată că există o înţelegere co Uniunea Sovietică a contribuit vietic ca un oaspete de seamă însemnătatea' internaţionala a
mună în problemele dezvoltării MOSCOVA 9 (Agerpres). — rezultatelor lucrărilor Consfătui
comerţului. Aceasta este o bază TASS anunţă : In dimineaţa zi într-o măsură însemnată la dez şi scump.
sănătoasă, a spus el. Să dezvol lei de 9 februarie, conducătorii
tăm şi relaţii culturale, să asi sovietici s-iau întâlnit din nou -ESS- rii de la Moscova 'a' statelor par
gurăm legături mai ample între cu preşedintele Republicii Ita
oamenii italieni şi sovietici pen lia, Giovanni Gronchi. U i s s l t s a leal i L L ticipante la Tratatul de la Varşo
m d u b a via, arată ziarul, constă în ra-
tru ca să se cunoască mai bine, Din partea sovietică la con HAVANA 9 (Agerpres). TASS A. I. Mikoian a salutat hotă- ceea1 că ea’ a1 făcut propuneri
anunţă: La 8 februarie A. I. rîrea Cubei de a înfăptui refor concrete pentru îmbunătăţirea re
iar -aceasta va contribui la îm vorbire au particiip'at: K. E. AJikoian, prim-vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri al
bunătăţirea relaţiilor dintre sta Voroşilov, N. S. Hruşciov, A. A. U.R.S.S., a vizitat Institutul Na ma agrară şi industrializarea ţă laţiilor dintre Est şi Vest, pen
ţional pentru reforma agrară din rii, arătând că fără industrializa tru întărirea încrederii reciproce
tele noastre. Gromîko, iar din partea Ita Cuba (I.N.R.A.) menit să tradu re şi fără entuziasmul pe sare el şi lărgirea tuturor formelor de
că în viaţă una din cele mai im l-a văzut pretutindeni în Cuba, colaborare internaţională.
Sîntem foarte mulţumiţi, a liei Giuseppe Pel-la, ministrul portante legi ale revoluţiei din nu se poate construi o viaţă
Cuba — legea cu privire la re nouă. Vă urez, a spus în înche *
spus N. S. Hruşciov, că aţi ve- Afacerilor Externe al Italiei. forma agrară. * wr
-O S- Oaspetele sovietic a fost salu
tat cu căldură de directorul
contribuie de asemenea la Îm I.N.R.A., Antonio Nuniez Jime iere A. I. Mikoian, ca revoluţia BUDAPESTA (Agerpres)'. - rATENÂ '(Agerpres)'. —- Re
nez, precum şi de alţi conducă c|v. să aducă multe roade între Presă din Budapesta continuă zultatele Consfătuirii statelor
Sudanul nu acceptă „ajutorul“bunătăţirea relaţiilor dintre Uni gului popor. Pentru aceasta, a să acorde măre atenţie Declara participante la Tratatul de la'
unea Sovietică şi Occident în tori ai acestei importante orga- arătat A. I. Mikoian, este nece ţiei statelor participante îa Tra Varşovia continuă să sc afle în
ansamblu. financiar oferit de R.F. Germană nizaţiŢ de stat din Cuba. După sară o singură condiţie — pace tatul de la Varşovia. In edito atenţia presei greceşti. Ziarul
ce s-a interesat în mod amănun în întreaga lume.
In cuvîntared sa de răspuns BONN 9 (Agerpres). — La economia1 ţărilor vizitate', s-.a ţit de activitatea Institutului în „Avghi“ scrie că hotărîrile con
N. S. Hruşciov a declarat că Bonn s-au înap'oiat recent mem soldat cu un eşec. domeniul transformării' revolu
împărtăşeşte părerea' preşedinte brii delegaţiei guvernamentale ţionare a relaţiilor funciare din Nuniez Jlmenez a mulţumit rialele ziarelor „Nepszaba'dsă'g“ sfătuirii în care a fost exprima
lui că în prezent are loc o îm vest-germane oare l-au însoţit După oum anunţă agenţiile Cuba, A. I. Mikoian a stat de călduros lui A. I. Mikoian în şi „Magyăr Nemzet" se 'arată
bunătăţire a relaţiilor interna de presă, membrii delegaţiei vorbă cu colaboratorii institutu numele tuturor colaboratorilor că declaraţia oglindeşte schim tă din nou dorinţa ţărilor socia
s-au înapoiat după ce tratati lui care l-au însoţit. Conducă I.N.R.A. pentru vizita pe care a bările care au avut loc în po
ţionale. S-a produs într-adevăr pe ministrul Economiei, Erhard, vele cu reprezentanţii guvernu torii I.N.R.A. au vorbit Iui A. I. făcut-o ia Institutul Naţional litică mondială, în urma iniţiati liste de a Contribui la slăbirea
lui Sudanului în vederea finan Mikoian despre greutăţile do pentru reforma agrară din Cuba vei ţărilor lagărului socialist.
o îmbunătăţire în relaţii, a sub în călătoria sa în Republica ţării de către Germania occi care se izbesc noile cooperative şi şi-a exprimat speranţa în dez încordării internaţionale, Ia re
dentală a unui baraj în Sudan agricole. Directorul Şi conducă
liniat N. S. Hruşciov. - Arabă Unită şi în Sudan. încă de au fost întrerupte, deoarece pre torii diferitelor secţii ale I.N.R.A. zolvarea problemelor ’internatio
mierul Sudanului a reafirmat
N. S. Hruşciov a arătat: că aoum mai bine de o săptăm-îriă că ţara sa nu acceptă „ajutoa nale, şi, în primul rînd a pro
problemele litigioase trebuie să de la întoarcerea' — înainte de re“ financiare condiţionate —
fie rezolvate. Sîntem de părere, termenul anunţat — a lui Er aşa’ cum a oferit Germania oc voltarea relaţiilor comerciale din „Nepszabadsag“ scrie că de blemei ’dezarmării, au o impor
cidentală.
a continuat el, că în primul rînd hard, în cercurile economice tre U,R;S.S. şi Cuba. claraţia de la Moscova constituie tanţă ‘deosebită.
trebuie să rezolvăm probleme ca vest-germane se sublinia că a- ¦sssas* Dacă chemarea adresată ţă-
lichidarea rămăşiţelor celui de-al ceas-tă vizită, prin care cercu Succese ale reprezentanţilor C.G.T. r’ilor meibb'r© äle N.A.T.O. se va
doilea război mondial, încheie rile de afaceri din R.F. Germa în recentele alegeri sindicale din Franţa bucura1 de înţelegerea cuvenită
rea Tratatului de pace cu Ger- nă Qirmăreau să pătrundă în din partea' Occidentului, subli
niază ziarul, situaţia interna
Trei americani din patru se pronunţă au vorbit oaspetelui sovietic des PARIS. 9 (Agerpres). r— Re iar la importanta Uzină de a- ţională se va schimba radical
pentru interzicerea experienţelor nucleare pre sistemul de planificare a ac zultatele recentelor alegeri ‘din vioaine „Sud-avliation“ cu 12 la
tivităţii cooperativelor, despre diferite întreprinderi şi tabribi sută mai mult. şi coexistenţa paşnică Va ‘deveni
condiţiile în care se procedează din Franţa' pentru comitetele
la exproprierea pămînturilor de sindicale’ —>. relatează revista „Fralnpe Observateur’“ ColnsT o realitate , *“ »
pariziană „France Observă- ‘deră că cel mai important suc _q
teur“ — au marcat un suicces ces în această privinţă l-a în
NEW YORK '9 (Agerpres). te greutăţi au fost înlăturate, privire la’ experienţele nucleare, la marii latifundiari. remarcabil al reprezentanţilor registrat Goinfederaţia Generală Vse nermjlfurmre
— Sub titlul „Trei americani se spUne în declaraţie, tratati se vor micşora Considerabil şi Confederaţiei Generale a Mun a Muncii la alegerile sindicale
din patru se pronunţă pentru vele s-au împotmolit datorită şansele de încheiere a unor a- Scrisoarea adresată de cii. Astfel, notează revista, în din minele de cărbuni din de- în Cipru în urma
interzicerea experienţelor nu poziţiei S.U.A. în problema de corduri eficiente ou privire la delegaţiile ţărilor afro- centrul minier din Alsacia, re parta/menteile Nord şi Pas-De-
cleare“, ziarul „New York Ti tectării exploziilor subterane de încetarea sau cel puţin exerci prezentanţii G.G.T. au întrunit Gatafis-departamente în care ma noii sm înări
mes“ a publicat declaraţia Go- proporţii reduse. tarea controlului asupra actua asiatîce secretarului cu 7,8 Ia sută mai multe voturi joritatea era deţinută prin tra
mitetului naţional de luptă pen lei curse periculoase a înarmă general al O. N. U. decît în alegerile precedente, la diţie de Force Ouvriere şi unde a acordării
tru o politică nucleară rezona Referindu-se la poziţia S.U.A. rilor. întreprinderile textile din Mul- G.G.T. a obţinut cu 6 la sută
bilă oare cere americanilor să adoptată la conferinţă, autorii NEW YORK 9 (Agerpres). h’ouse, cu 18 la sută mşii mult, mai multe voturi în comparaţie independentei
lupte ca guvernul şi Congre declaraţiei arată : Deşi poate S.U.A., Marea Britau ie şi — Delegatul permanent al Ara- cu alegerile precedente.
sul să încheie cü U.R.S.S. şi că sînt greu de detectat expe Uniunea Sovietică se spune în biei Saudite la O. N. UBa r o o d y , NlGOSIA 9 (Agerpres). ~
Anglia un tratat cu privire la rienţele nucleare subterane de încheierea declaraţiei, trebuie a informat presa că la 8 fe Noi date în legătură Amînarea pentru a treia oară
interzicerea oricăror experienţe proporţii reduse, pregătirile pen să încheie imediat un tratat ca bruarie a fost difuzată printre cu militarizarea economiei a acordării independenţei Ci
cu arma nucleară. tru astfel de experienţe sînt în re'să cuprindă toate tipurile de membrii organizaţiei scrisoarea prului de către guvernul englez
acelaşi timp greu de ascuns. experienţe nucleare. In acelaşi adresată de delegaţiile ţărilor vest—germane a provocat în rîndul poporului
In declaraţie se subliniază că, Pentru a experimentă o bombă timp' ele ar putea aplica în co afro-asiatice secretarului gene cipriot, precum şi în rîndul di
conform rezultatelor anchetei nucleară de prop'orţii mijlocii, mun un program larg de cer ral al O.N.U., care este solici iMUNGHEN 9 (Agerpres)’. înaiilmiaire:' întreprinderile „Ben-- feritelor cercuri politice din Gi-
efectuate de institutul Galhtpj ar fi necesară îndepărtarea unei cetări ştiinţifice pentru perfec tat să seziseze Consiliul de —¦ Săptămânalul vest-german schel“ din Kassel, oare fabrică pru şi Atena o vie nemulţumire.
77 la sută din cetăţenii ameri cantităţi de pămînt care, din ţionarea metodelor de detectare Securitate în legătură cu pri „Muenchner Iflustrierte“ publi tancuri, fabricile „Howaklts“
c a n i chestionaţi s-au pronunţat mejdia ce decurge din experien că un reportaj în care scoate la din Kiel, care produc submarine, Agenţia France Presse rela
pentru prelungirea moratoriuiui punct, de vedere al tonajului, a experienţelor în eventualita ţele nucleare proiectate de Fran iveală militarizarea intensă a „Rheinall“ din Düsseldorf, unde tează că într-un comunicat dat
asupra experienţelor cu arma ţa in Sahara. economiei Republicii Federale se fabrică mitraliere şi tunuri publicităţii la Nicosia după afla
nucleară. depăşeşte întreaga cantitate de tea unor încălcări mai mult sau Germane. In Germania ocle!den pentru avioane, şantierele nava rea noii amînări, arhiepiscopul
mai puţin grave. tală — scrie revista —: sînt le _„Stuelcken“ din Hamburg, Mak’arios a declarat că „guver
antracit extras în cursul unui produse din nou tancuri, tunuri, unde se construiesc distrugă nul cipriot dezaprobă .orice-nouă
aindoare a acordării independen
In declaraţie se ă'cbrdă o ma an în S.U'.A. Asemehea lucrări -m s' ţei Ciprului, întrucît o astfel de
amânare nu este conformă cu
re importanţa conferinţei de la sînt aproape imposibil de as Despre încercările puse Ia prevederile acordurilor semnate
Geneva a1 celor trei puteri cu cuns. la Londra şi Zürich“.
privire la încetarea experienţe In declaraţie se arată că dacă peniru răsturnarea actualului Ah!episcopul Maka rios a men
lor ou arma nucleară. Deşi mu’l- nu se va ajunge la un acord cu guvern din Cambodgia ţionat de asemenea că preten
ţiile guvernului englez în ce
îşs reafirm ă pofîfica sa PNOM PENH 9 (Agerpres). liniază rolul jucat de fostul con avioane de luptă şi submarine. toare pentru marina militară priveşte lărgirea suveranităţii
de neufralifafe Ziarele cambodgiene au dezvă silier al ambasadei S.U.A. La Aproximativ jumătate din can vest-germană. Pe lîngă aicestea, asupra teritoriului .în oare se a-:
luit amănunte despre încercările Pnom Penh, Edmund Kellog, titatea de arme necesară pen adaugă revista, se fac acum pre flă bazele militare engleze nu
BAGDAD 9 (Agerpres). —¦: pul regimului trecut a ăfdus pre puse îa cale pentru răsturnarea care s-a folosit de trădătorul tru Bundeswehr este fabricată poate fi acceptat de poporul ci
actualului guvern condus de No- Sam Sary pentru a încerca să-l în uzinele vest-germane, adau gătiri pentru a se începe fabri priot, întrucît aceasta ar în
La Bagdad, a fost dată publi judicii independenţei Irakului. rodon Sianuk şi schimbarea asasineze pe regele Cambodgiei. gă publicaţia. semna o încălcare a prevederi
cursului politicii externe de neu „Imperialiştii — scrie ziarul — carea' în Germania occidentală lor acordurilor încheiate.
cităţii declaraţia . lui Djawad, Iată de ce, a subliniat Djawad, tralitate a Cambodgiei. După „Muenchner Iliustrierte“ ci a unor avioane de luptă super
cum scrie ziarul „Depeche Du au colaborat cu cilicile din Sai- tează astfel printre fabricile mai Da Atena, după publicarea co
ministrul Afacerilor Externe al ne-am retras din pactul de Ia Cambodge“ anumite personali importante din R.F. Germană sonice de’ tip „Starfighter“ şi municatului, ministrul Afaceri
tăţi americane intenţionau să gon şi Bangkok în pregătirea care lucrează exclusiv pentru lor Externe, Averof, a declarat
Irakului, în legătură ou politica Bagdad, ăm pti's capăt tratatelor folosească absenţa din capitală a unor bombardiere uşoare „G- că ştirea amînării pentru a treia
a prinţului Sianuk pentru a-i complotului îndreptat împotriva 91", oară a acordării independenţei
externă a Republicii Irak. In inegale în drepturi şi ăm por Cambodgiei“. Ziarul atrage a- Giprului „Ne face să ne gîndim
înlocui cu un „om tare“ care să că ne găsim în momentul de
declaraţie se arată că Republi nit pe calea stabilirii de reiaţii tenţia asupra faptului că însuşi -SE8- faţă într-un impas oare poate
ducă o politică externă confor ambasadorul S.U.A. în Cambod ävea' ö serie de complicaţii ne
ca Irak este un stat iubitor de cordiale cu alte state, pe haza previzibile“. , n ¦
mă cu interesele „lumii libere“. gia a. avut mai multe întreve
pace, care în politica sa externă intereselor comune. Ne pronun Seminarul sfu d en jilo r din fă rile A fric ii
Ziarul adaugă că acest complot deri cu trădătorul Sam Sary.
se situează pe o poziţie de neu ţăm în' Sprijinul popoarelor ca
a eşuat, deoarece neutralitatea Un alt ziar — „Akapheap“ —
tralitate, corespunzătoare inte re lupta pentru libertatea' şi in relevă faptul că conspiratorii au ADDIS ABEBA 9 (Age'r-, voltarea’ ‘din punct de vedere,
Cambodgiei este expresia dorin preş). — Seminarul. studenţilor politic, economiile şi social ă ţă
reselor poporului irakian. El a dependenţă: lor. Ne-am unit e- încercat să cor.upă mai mulţi din ţările Africii de est, de vest rilor afridaine, ’dezvoltarea sis
amintit cuvintele primului mi forturite 5tf ăllte 'state şi po ţei întregului popor cambod conducători ai armatei şi politi şi centrale oare s-a desfăşurat temului de învăţămînt, precum
gian. la Addis Abeba între 11 ianua şi alte probleme.
nistru Kassem cu privire la poare iubitoare ’de pace. Am cieni cambodgieni. Ziarul cere rie şi 8 februarie şi-a încheiat
Intr-un comentariu scris pe poporului din Cambodgia să ră- lucrările. Participanţii la semi Alt fost discutate, de’ ademe
necesitatea colaborării cu cei stabilit’ relaţii He prietenie ou înînă vigilent în faţa conspira nar au discutat o serie de pro
care se pronunţă în 'sprijinul fele pe’ baftă sincerii înţelegeri marginea descoperirii acestui ţiilor imperialiste. bleme importante care- stau în nea1, probleme privind segrega
faţa ţărilor africane în -etapa
păcii în întreaga lume şi luptă reciproce.; complot, ziarul „Mittpherp“ sub actu ală: Eliberarea Africii de ţia şi discriminarea rasială, ine
pentru eliberarea popoarelor de In încheiere Djawad ă decla colonialism şi imp'erialism, dez
sub dominaţia străină. galitatea în drepturi a africani
rat că politică externă a Iraku
In declaraţia să, Djawad ă lui corespunde Gartei O.N.U. şi lor, practicate de colonialişti-
arătat că politica reacţionară a
în tărilfe africane.
cercurilor guvernante din1 tîm- prinoipiilor Bandung-ului.
g edaaţlă şl adm inistraţia ziarului: 6ţr, 6 Martie nr, 9. Telefon: 188r189j 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii üeneraie P .U .R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Ţlparţţlj Întreprindere* gQ jÎgw flcă Mal" Deva