Page 33 - 1960-02
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA /
W fgffhaaffl*ni
® Din activitatea unui cerc
de studiere a Statutului
P.M.R. (pag. 2-a) ;
® Toată lumea învaţă
(pag. 3-a) ;
& Dezvoltarea continuă a
prieteniei şi colaborării so-
vieto-italiană (pag. 4-a) ;
© Sub semnul destinderii
Anul XII Nr. 1598 Joi 11 februarie 1960 4 pagini 20 bani ---------------------------(-'p--a-g--.---49-a). I
«a» T^amatax^'jJSSiwsauL
*jp?*:nrr ídüEESSlfiWivruiiffimg
P re lp n g S s p e a d iw a te l Din resurse locale IN C IN S T E A Z I L E I C E F E R I Ş T I L O R
d e fM8i©ţi©Biai*© a ssf$i*©gat@l®B® Preocupate de îmbunătăţirea Importante depăşiri de plan
continuă ei condiţiilor de viaţă
Pentru a prelungi durata de tehnice şi organizatorice aplica Ziua ceferiştilor este întiruti cate, planul a fost îndeplinit in
funcţionare a agregatelor side te recent, timpul de reparaţie a a lucrătorilor din cadrul sana nată la staţia C.F.R. Simeria- proporţie de 125,16 la sută. In
rurgice — mijloc important de cuptoarelor a fost mai mic cu toriului Ţ.B.G. Geoagiu, organi călători,' cu noi şi însemnate ce priveşte sarcina statică, an
2 Ia sută în luna ianuarie, iar zaţia de bază P.M.R. şi condu realizări in muncă. Prin efor gajamentul lixat de harnicii ce
sporire a producţiei de metal — durata de ajustare a cuptoarelor cerea administrativă de aici a turi unite, întregul colectiv de ferişti a fost îndeplinit în pro
muncitorii de la noua oţelărie între două şarje s-a redus la ju luat iniţiativa construirii unui aici s-a străduit să realizeze porţie de 104,28 la sută.
Martin din Hunedoara aştern mătate. Faţă de anul trecut, du bloc din resurse locale. o circulaţie cit mai bună la
acum pe vatra cuptorului, în loc trenurile de călători şi marfă, Tot in cinstea Zilei ceferişti
de fier vechi, un strat de mine rata medie de elaborare a şarje După ce au strîns materialul iar angajamentele luate, au
reu. In acest fel se evită într-o lor s-a scurlat cu aproape două necesar, în decurs de numai 4 fost îndeplinite cu succes, obţi- lor, prin încărcarea vagoanelor
măsură însemnată perforarea ve ore, iar indicii de utilizare la luni, a* fost construit prin mun nindu-se In luna ianuarie şi
trei cuptorului, cîş.tigîndu-se noua oţelărie au crescut cu 21 că voluntară un bloc în roşu primele zile din februarie, la cu plus de tonaj, s-au econo
timp productiv. Maistrul Ştefan la sută. Potrivit calculelor fă cu 6 apartamente, care nu peste misit 13 vagoane a 20 tone
Tripsa, Erou al Muncii Socia cute, în urma rezultatelor de mult timp va putea fi dat în fo toţi indicii, importante depăşiri
pînă acum, anual se cîştigă un losinţă. La muncile voluntare e- fiecare.
liste, şi inginerul oţelar Natan fectuate cu acest prilej, în frun de plan.
Krait, au arătat că datorită a- număr de ore în care s-ar putea te au fost tovarăşii Nicolae Flo- Prin hărnicia şi aviritul de
cestui fapt, cît şi altor măsuri elabora 35.000 tone oţel. rinea, Maria Popescu, Ioan Kis- Astfel, planul la tone expe care au dat dovadă în muncă,
sfalusi, Bordi Viorica, Roman O- s-au evidenţiat in mod deose
-m - Iaru, Damian Mihălţan, Petru diate, a fost realizat in pro bit ceferiştii: Ioan Moţ, şef de
Stoica şi alţii.
In cinsfea alegerilor sindicale
DRAGAN FLO RIGA porţie de 154,95 la sută, iar la manevră, Cornel Muntean, im
Colectivul de muncitori, teh plan cu 29 la sută mai multe corespondentă osii încărcate, s-au realizai 848, piegat de niişcaie şi Gheorghe
nicieni şi ingineri de la secţia piese, iar la tucerie sanitară, in loc de 571 osii. De aseme Drăghici, şef de tură.
turnătorie a uzinei „Victoria“ planul a fost depăşit cu 18,2 la
Unităţi sanitare
din Gălan, obţine noi succese în sută. dotate cu noi nea, printr-o mai bună organi S. MUNTEANU
cinstea alegerilor sindicale. Ast In fruntea întrecerii socialiste corespondent
fel, în perioada 1—7 februarie aparate zare a muncii, la osii descăr
a.c., planul de producţie la sor s-au situat tovarăşii Ludovic — m- La uzina „Victoria" din Călan lucrează multe femei în
timentul cazane pentru încălzi Cazan, Traian Sîrbu, Ioan Şoi- in ziua de 9 februarie a.c., diferite sectoare de muncă. Ele aduc o contribuţie importantă
re centrală a fost realizat în moşi, Ioan Gorgan, Emil Sibic spitalul din Brad şi circum ţa realizările cu care uzina, pe drept cuvînt, se mîndreşte. Una
proporţie de 145,3 la sută, la ra şi alţii. scripţiile sanitare din comunele dintre tovarăşele harnice, care depune mult interes şi pasiune
diatoare turnătorii au dat peste în muncă este Maria Buţi.
GH. SPERIO SU
corespondent
Buizeşti, Băiţa, Grişcior şi Va- Maria Buţi este strungar in secţia montaj a uzinei „Vic
Inovatori recompensaţi ţa de Jos au fost dotate cu mot toria din Calau. Piesele strun jite de ea sînt de cea mai bu
aparate medicale numite colpos- nă calitate, iar norma lunară o depăşeşte ou 10— 12 la sută.
coape de fabricaţie I.Q.R. Bucu
Adalbert Mâtyâs
: Nu cu mult timp' în urmă, mit inovatorii Achimeţ Zaliairia reşti. este unul dintre m-
De remarcat este faptul, că cei mai buni strun
Ia uzina „Victoria“ din Gălan j,a semiicocserie, Anton Ră- gari de la depoul Pregătiri pentru campania
aceslea nu sînt singurele apa de l o c o m o t i v e de primăvară
a avut loc recompensarea raun- ceanu ja furnale, Anton Ooz- rate cu oare aiu fost dotate uni G .F.R. Simeria. Lu-
mescu,’ M...i.hai TIord,ach, e şi. al.ţ.i.i.- crînd cu pricepere La Ü.A.C. Fărcădfîî numără şi Ghiuriţă Vinţan, Ale
c,leiji. ainuovfţaotsotr, irleocro. mGpuensaacţiesto2t5- pri- tăţile sanitare din raionul Brad, şi conştiinciozitate
de GH- CULENGO în ultimul timp. In decembrie,
anul trecut, toate circumscripţii el îşi depăşeşte cu
inovatori, cu suma de 9.365 lei. corespondent le sanitare din raion au primit
microscoape I.O.R. monoculare
Sume însemnate de bani au pri-
In prima lună de activitate şi binocuiare. Spitalele din Brad regularitate norma, Colectiviştii din gospodăria xandru Babeş, Laurenţiu Nop-
şi Vata au fost dotate cu cîte dînd totodată pro colectivă „6 Martie“ din Fărcă- cea şi alţii, care au transportat
un aparat de unde ultrascurte, duse de cea mai din, raionul !.Haţeg, au început în 4 zile gunoiul necesar îngră-
bună calitate. zilele acestea pregătirile în ve şării a peste 2 ha. teren.
Inoepînd cu acest an, la Orăş- nul producţiei marfă în propor iar secţia de chirurgie a policli derea campaniei însăminţărilor
tie a luat fiinţă Întreprinderea ţie de 121,3 la sută. Pe sorti nicii cu plată din Brad, şi-a de primăvară. Ei au revizuit ce Fierarul gospodăriei, colecti
forestieră care cuprinde ocoalele mente, planul a fost îndeplinit cumpărat două aparate de nar le 54 pluguri, 53 grape şi 9 se vistul Stan Marcu, repară p lu
silvice Orăştie, Geoagiu şi Cu- şi depăşii la toţi indicii, obţi- coză în circuit închis, necesare mănători pentru porumb, de ca gurile şi ascute fiarele, repară
gir, sectoarele de exploatare nîndu-se în acelaşi timp însem pentru intervenţii chirurgicale re dispune gospodăria. Gu acest grapele şi rotilele.
Grădişte, Orăştie şi Cugir, pre nate economii la preţul de cost. la cutia „toracică, aparate care prilej s-a constatat că majorita
cum şi fabrica".„11 Iunie“, ca pînă acum nu au existat în uni tea uneltelor sînt în stare bună, La G.A.C. Berthelot
sector de industrializare. IOAN ELEN A tăţile sanitare din Brad. cu excepţia cîtorva pluguri care
necesită fiare noi. La 8 februarie a.c., în G.A.G.
IOAN FAUR „24 Ianuarie“ din B erthelot, a
De asemenea, au fost sortaţi avut loc adunarea generală a
încă din primă lună a ăfcti- corespondentă corespondent cartofii destinaţi însăminţărilor, colectiviştilor. In cadrul acesteia
iar tovarăşul Vaier Purceloni, s-au discutat probleme privind
vităţii întreprinderii, vau fost ob w— Mww»w*0»¦BiwwHtiWi1—»»-—— »m m m pregătirea şi începerea campa
xxîOooooooooacocxxxxxx>occc- >nr,aocxxx)cocooooaooaa x>e> niei agricole de primăvară.
ţinute realizări deosebite în ce iOOtXXXXKOG^OOOOOOCOOOOCOOOOOOCXXXmSOOOOaXXXJOGOC;.
priveşte îndeplinirea planului. Răsplata muncii
Aşa bunăoară, planul producţiei Se repetă actul al Intre echipele de Ia sectorul
globale a fost realizat în pro- de transport ăl minei Teliuc s-a
pt'fţie de 121,8 lă sută şi pla-
Artiştii amatori ai Teatru tor şi Aurelia Cizu, au venit doar cu 2—3 zile înainte şi pornit încă din primele zile ale brigadier de cîmp, a încercat In scopul asigurării unei bu
V iifo rii maişfri se lui muncitoresc al siderur- de la alte repetiţii — de la vom avea sala arhiplină. acestui ăn o însufleţită întrece puterea de încolţi re a porumbu ne îngrăşăfi a pămîntului, adu
giştilor hunedoreni, repetă brigăzile artistice de agita Sînt sigur de asta — inter re. Cu toate greutăţile întîmpi- lui. Rezultatul: 96 la sută din narea generală a stabilit ca
pregăfesc de examene In prezent aduI al treilea din ţie, veni şi Ioan Văran, inter nate, cele mai multe echipe au boabele încercate au încolţit. Zi pentru fiecare cap de vită mare
piesa „Cetatea de foc" de pretul lui Ştefan Zvoboda, obţinut rezultate dintre cele mai lele acestea, probe luate din să- să se transporte la cîmp cîte 5
Elevii anului II şi III din ca Mihail Davidoglu. — In ce rol jucaţi, întreb zis Pişto, prim-topitor. frumoase. mînţa fiecărei culturi vor fi tri care de gunoi de grajd. De a-
drul grupului şcolar minier pe cel măi in vîrstă dintre mise l-a laboratorul de analiză semenea, cu acest prilej s-au
Brad, se pregătesc în vederea — Vrem să o prezentăm artişti, pe tov. Dragu? ...Artiştii teatrului munci Pe luna Ianuarie, întrecerea din Alba Iulia. stabilit cele două brigăzi de
examenului teoretic, urmînd ca in curind in premieră — toresc al siderurgiştilor sînt a fost cîştigată de echipa con cîmp şi brigadierii respectivi,
la sfîrşitul lunii martie să ple ne-a spus tov. Crişan, regi — In rolul lui Petru 'Ar hotărifi să facă totul pentru dusă de cel mai vîrstnic meca La G.A.C. Crăguiş iar în cadrul acestora, colecti
ce cu toţii în practică. Elevii zorul piesei. Aulele unul şi ioca, prim-maistru jurnalist. a prezenta un spectacol de nic, tov. Gheorghe Zăvoianu. Ă- viştii au fost repartizaţi în opt
din anul III de Ia exploatări mi doi le-am pregătit bine. Ro De fapt, aşa-mi şi spun to calitate. Repetiţia actului III ceastă echipă a transportat cea Şi colectiviştii din Grăguiş au echipe — cîte 4 echipe de fieca
niere şi electromecanică, îşi sin lurile sînt bine învăţate. Mai varăşii mei, Petru '.Ar]oca, care a urmat, a întărit şi mai mare cantitate de minereu început să se pregătească în ve re brigadă.
tetizează materialul tehnic de trebuie să muncim puţin pen de parcă au uitat că mă chea mai mult convingerea în a- pentru furnalele din Călan. derea însăminţărilor de primă
specialitate, necesar la întocmi tru a pune la punct actul al mă Dragu. cest sens. Era greu să glii- vară. De 4 zile, atelajele gospo Adunarea generală a h’otărît
rea şi susţinerea proiectului dc treilea şi-apoi să începem cu ceşti că cei de pe scenă sînt Pentru aceste realizări, con dăriei sînt ocupate cu căratul ca lucrările de reparare a ate
diplomă. finalul — actul al patrulea. — Şi vă supără că vă spun artişti amatori. Dicţiunea im ducerea întreprinderii a premial gunoiului la cîmp. Dintre colec lajelor, căratul gunoiului de
După-masă facem repetiţii la aşa ? pecabilă, comportarea sceni echipa condusă de mecanicul tiviştii care au fost nelipsiţi dc grajd la cîmp şi încercarea pu
Printre viitorii maiştri, frun actul al treilea. că excelentă, replica promptă, Gheorghe Zăvoianu, cu suma la căratul şi depozitatul aces terii de germinaţie a seminţelor
taşi la învăţătură, se numără — Deloc I îmi place rolul. toate demonstrau că aici e- de 1.000 lei. tuia pe terenurile ce urmează a să înceapă de îndată.
comuniştii Ioan Giocan din sec ...Spre orele 6 după-masă, Am început să-l îndrăgesc. xistă un mănunchi de artişti se însamînţa în primăvară, se
ţia electromecanică minieră, A- in sala de repetiţii a clubu II trăiesc. De fapt, cunosc amatori formaţi. C. LEOPOLD PETRU FARCAŞIU
lexandru Gosma, Nicolae Tod do lui „Alexandru Sahiă“ îşi bine munca jurnaliştilor. corespondent corespondent
Ia secţia exploatări miniere şi fac apariţia pe rind, unul L-am urmărit pe fiecare
alţii. cîte unul, toţi interpreţii ac — Şi dumneavoastră ? — cum căuta să se identifice cit Deservirea populaţiei, în centrul atenţiei
tului al treilea: Artur Dra- întreb pe Gheorghe Doroftei, mai deplin cu personajul pe
GH. BORŞ gu, Gheorghe Doroftei, Ioan cred, cel mai tinăr dintre in care-l interpreta, plinind su
Văran, Aurelia Cizu, Stana terpreţi. flet şi pasiune In fiecare vor
corespondent Victor, Eugen Tarhon etc. bă, în fiecare mişcare, in
Unii dintre ei, ca Stana Vic — Sînt fiul Idi Petru Ar- fiecare gest. Ceea ce surprin
foca. Loc în rolul maistrului de însă şi mai mult, este că
oţelar Pavel Arjoca. Nu e nici unul. dintre ei nu se su Cooperaţiei meşteşugăreşti îi se execută acum pieptare, cojoa- virea populaţiei, de către unităţi
un rol uşor. îmi trebuie mult pără ciad regizorul spune, le cooperativei meşteşugăreşti
exerciţiu. Dar sper să fiu la poate pentru a doua sau a revine sarcina de a deservi popu- ce cu mmeci-, căciuli etc. „Retezatul“, mai persistă. Aşa,
înălţimea rolului. latia, executînd prestări de ser- __Pentru ca populaţia^din raion de exemplu, unele centre .nu
treia oară: „Vă rog, încă sînt amenajate corespunzător,
— Eu sînt Marica, norma odată"... : ...... sa poata fi deservita in cit mai iar atitudinea unor cooperatori
iorul secţiei şamotă, soţia viciu cu caracter industrial şi tJune condiţii, conducerea coope- mai lasă de dorit
tui Pavel — interveni, fără La sfîrşitul actului, regi
s-o-mai întreb, Aurelia Cizu, neindustrial. Analizînd situaţia nativei a luat măsuri pentru în In ceea ce priveşte sprijinul
o fetişcană plină de veselie. zorul făcu o analiză suma pe care trebuie să-l acorde or
de acum în comparaţie cu si- fiinţarea unor centre de reparat ganele locale, se poate afirma
— Şi ce părere aveţi... ră a comportării, fiecărui in
— Despre rol ? fuaţia existentă în anii trecuţi, încălţăminte în comuna Baril că de multe ori acesta lipseşte.
— Nu, despre piesă! Pînă terpret, după care ne-a spus:
acum nu v-aţi prea apropiat se poate afirma că cooperativa. Mare şi Pui, dintre care primul Secţia spaţiului locativ clin ca
— Să ştiţi că avem totuşi dru! Sfatului popular al oraşu
de viata siderurgiştilor. meşteşugărească „Retezatul din este <3eja deschis. De asemenea,
— Ştiu. Cu toţii ne-ani emoţii. Şi e firesc. E o piesă lui Haţeg, nu ţine cont de nece
Haţeg a făcut un serios pas în-a- jn ultimul timp, s-a înfiinţat în
dat seama de acest lucru. a cărei acţiune, deşi se pe sităţile dezvoltării secţiilor coo
Tocmai de aceea pregătim inte. Aşa de exemplu, anul tre- oraşul Haţeg o unitate de înră-
„Cetatea de foc". E o piesă trece ta Reşiţa, se potriveşte perativei meşteşugăreşti şi cau
bună. cut, din cauza unei orientări mat geamuri, atelierul nr. 2 foto tă uneori să-i micşoreze spaţiul.
foarte bine şi Hunedoarei. Şi
— Şi sperăm să obţinem greşite, secţia cojocărie se afla şi frizeria nr. 2. Sub îndrumarea organizaţiei
aici sînt jurnalişti, oţelari, tur luni în şir în gol de producţie. In baza planului 'de acţiune
succes, adăugă Eugen Tar- In prezent, situaţia este cu totul şi în limita fondurilor aprobate de partid şi cu sprijinul organe
hon, care se pregăteşte pen nători... şi încă mulţi. In alta. Această secţie a luat o ma pentru aprovizionare, se vor a-
tru roiul lui Constantin Mun- re dezvoltare, avînd la ora ac- duce în curind cantităţi impor- lor locale, conducerea coopera
teanu, secretând sectorului piesă, tocmai despre ei este tivei meşteşugăreşti „Retezatul“
de partid. iuală peste 1.000 piei de ovine tante de materiale pentru deser- din Haţeg va- trebui să elimine
vorba. Vedeţi, răspunderea e
ia prelucrat, iar numărul mese- virea populaţiei, printre care în viitorul apropiat lipsurile ca
mai mare decît la „Doctor
— N oi¦ne-am cîştigat un naşilor care lucrează aici a eres- stofe de costume bărbăteşti şi de re mai persista în ce priveşte
public care e al nostru — in filozofie" sau „Bolnavul
muncitorii siderurgişti. Ei ne cut de la unu la şapte. Tov. Io- rochii, sticlă pentru geamuri, ra- deservirea populaţiei.
cunosc. Ştiu ce putem. Aşa închipuit“, piese pe care le-
că e suficient să anunţăm sif Zukermann, un cojocar foarte me pentru tablouri, tablă nea- N .’ SBU C H EA
am prezentat incinte.
iu c lişe u : Scenă din piesa „G etatea de foc“ , în pregătire Ia Tea 4” priceput, împărtăşeşte cu dra- gră, cherestea etc. corespondent
trul muncitoresc din Hunedoara. I. G lO BO fĂ
gosfe celorlalţi lucrători din ou- Trebuie menţionat însă, că
wV
noştinţeie sale. In această secţie unele lipsuri în ce priveşte deser