Page 35 - 1960-02

Nr. 1593 DRU MU I SOCI AU S MU LUI Pag. 3

LA LA M IN O R U L DE 8 0 0 mm. TELEGRAME EXTERNE

organizaţiei lază II. T J Arestarea unui grup

face discuţii. Frecvenţa la cursuri teresul tinerilor pentru studierea de complotişti în Venezuela
este foarte bună. Cum s-a învăţăturii marxist-leniniste, să
Schim b ajuns la această situaţie ? Comi­ ridice pe tineri- la nivelul mun­ CARACAS (Agerpres). Auto­ tăţifor, _printre, cei arestaţi se
tetul U.T.M., urmînd exemplul citorilor fruntaşi. Acest fapt este
d e t i n e r e t —fru n ta ş organizaţiei de partid, cheamă a oglindit şi în rezultatele obţinute rităţile venezueliene au anunţat află Antonio Râmi a, un cunos­
doua zi după învăţămînt pe cei în producţie de brigăzile şi
pe secţie care lipsesc nemotivat şi le cere schimbul de tineret din secţie. că în Ultimele 48 de ore au fost cut om do afaceri, din Caracas,
să respecte cu stricteţe discipli­
Schimbul de tineret de la la­ na de organizaţie, să depună arestate 13 persoane acuzate că care se ocupa cu strîngerea fon­
minorul de 800 mm. al C. S. eforturi pentru studierea şi în­
Hunedoara, condus- de utemistul suşirea materialului, să partici­ au conspirat răsturnarea actua­ durilor pentru organizaţia sub-
Eugen Păcuraru, datorită orga­ pe în mod activ la discuţii. Fo­
nizării mai bune a muncii, a ob­ losirea acestei metode a făcut lului guvern democrat din Vene­ ¦ver&îvă. Complotiştii,intenţionau
ţinut- în luna -ianuarie succese ca tinerii să se simtă contro­
deosebite în producţie, succese laţi şi să-şi dea sema că învăţă- Inform are! politică zuela. Poliţia a descoperit, la ra­ •ca la 13 februarie, cu prilejul
'are l-au situat în truntea ce- mîntul politic îi ajută să creas­ a utem sştilor
arlalte schimburi. ziile făcute, un depozit de gre­ aniversării de un an.-de ia in­
că din punct de vedere politic Comitetul organizaţiei de bază nade de mînă, bombe incendia­ stalarea la putere a guvernului
'Tinerii din acest schimb au şi profesional, să înţeleagă mai re şi lacrimogene, precum şi Betancourt, sa organizeze un-a-
produs peste prevederile sarcini­ bine politica partidului şi să U.T.M. al secţiei, de la lamino­ două aparate de radiotransmisie. tac armat împotriva 3 diferite
lor de plan lunare cantitatea de lupte în cunoştinţă de cauză puncte importâ'nfe din capitala
1.736 tone laminate. Acest suc­ pentru înfăptuirea ei. Pentru rul de 800 mm., se îngrijeşte ca
ces a fost obţinut şi ca urmare combaterea lipsurilor de la în- Potrivit comunicatului autori- ţării.
a sporirii indicelui de utilizare văţămînt a fost folosit cu mult tinerii utemişti să fie informaţi
a laminorului cu 1,93 tone pe succes şi postul utemist de con­
oră, fată de cel planificat. trol care a satirizat pe cei care în mod periodic şi operativ asu­ -E3S-
absentau. In adunările organiza­
Pentru contribuţia adusă lă ţiilor de bază pe schimburi, cei pra celor mai importante eve­ C reşte „ i n t e r e s u l 5, IL A.
realizarea şi depăşirea planului care se fac vinovaţi de aseme­
de producţie se evidenţiază bri­ nea lipsuri, sînt aspru criticaţi. nimente ce au loc oe plan in­
gada U.T.M. de la cuptoare a- Tineri ca Maria Henţiu, Petru
'dînci, condusă de Toan lonescu, Prisecaru, Emil Raţ, lipseau la tern şi internaţional. * fafa de ţările din Africa
care a asigurat celor "de la li­ începutul anului nemotivat. Du­
nia de laminare lingouri calde pă ce s-a stat de vorbă cu ei, De curînd, în faţa tinerilor BRAZZAVILLE (Agerpres)'. ferite aspecte ale relaţiilor aces­
conform graficului şi â eliminat şi-au schimbat atitudinea şi a- de aici s-au făcut expuneri cu La 7 februarie, Francis Wilcox, tor ţări cu Statele Unite „în
complect rebutul provenit din cum participă regulat la învăţă­ privire la dezarmarea^ generală secretar de stat' adjunct al legătură cu creşterea importan­
.rrdere. De asemenea, briga’da de mînt. se pregătesc în mod te­ şl totală, experimentarea de că­ S.U.A., a sosit în capitala Con- ţei Africii în lume“. Această de­
la- linia de laminare condusă de meinic şi iau parte activă la tre U.R.S.S. a noilor rachete ba­ goutui francez, Brazzaville. Wil­ claraţie confirmă interesul cres-
loan Pavel, a dat în luna trecu­ discuţii. listice în Oceanul Pacific, vizi­ cox rămâne câteva zile la Braz­ cînd ai S.U.A. faţă de situaţia
tă o producţie record de lami­ ta delegaţiei sovietice în India, zaville şi va stabili contacte cu din Africa ou scopul evident do
nate, brigada de Ia întreţinere De- remarcă! este şi faptul că reprezentanţii statelor membre a încerca să ia locul vechilor
condusă de Toader Florea, a re­ propagandiştii participă în mod despre apropiata vizită a lui ale „comunităţii franco-africa- puteri colonialiste. .
mediat la timp orice defecţiune regulat la pregătirile ce se fac ne“.
ivită în timpul exploatării agre­ de către comitetul orăşenesc N. S. Hruşciov în Franţa, des­ ’Asemeni siderurgiştilor hunedoreni, oţelarii de la Combi­ Wilcox urmează să rămînă în
gatului iar brigada de la ajus- UiT.AL, studiază şi vin pregătiţi natul metalurgic din Reşiţa luptă pentru sporirea producţiei de La 20 ianuarie,, cînd a pară-., Africa o lună. El a vizitat pînă
faj condusă de Constantin Ghi- în faţa cursanţilor, expun lecţii pre consfătuirea de Ia Moscova oţel a ţării. Sporind capacitatea şarjelor şi reducînd durata de sit Statele Unite pentru a pleca în prezent Tunisia, Kenya', Tan-
rică, printr-o muncă bine orga’- vii şi atractive. Expunerile se elaborare a lor, oţelarii reşiţeni obţin realizări tot mai frumoase. într-o vizită de lungă durată în ganiea şi Africa de sud. S-a a-
nfzată, a reuşit să expedieze Ia fac liber şi nu durează mai mult în problemele agriculturii, ’des­ Africa, Wilcox a declarat că sco­ nunţat că el va mat vizita Goo*
timp producţia de laminate din de 20-25 minute, iar discuţiile In clişeu: Oţelarul Florea Bălan de la „Cuptorul tinere­ pul vizitei sale este de a studia' go belg'iiaW; Nigeria', Ghana şi
în jurul problemelor durează a- pre importanţa zilei de 24 Ia­ economia ţărilor ^africane şi di­ Federaţia' Mali.
schimbul său. proximativ două ore. Atît expu­ tu lu i ia o probă de oţel.
nerile cit şi discuţiile sînt ilus­ nuarie etc. Asemenea expuneri
învăţăm întul politic ~ trate cu exemple de la locul de
muncă şi din regiune. La lecţi­ se fac în cadrul organizaţiilor de
im portant m ijloc de ile cercurilor „Să ne cunoaştem
patria“, propagandiştii folosesc bază U.T.M. pe fiecare schimb. Aportul mineri
educare a tineretului „Ghidul regiunii Hunedoara“
pentru a sublinia bogăţiile şi Noi rrartători ai in sig n ei In minele din Valea Jiului lu­ rea producţiei de cărbune. Nu­ IMPORTANTi
In cadrul secţiei sînt organi­ frumuseţile regiunii noastre. „Prieten al cărţii" crează mulţi mineri tineri. Tai­ mai în prima lună din acest an,
zate şi funcţionează 3 cercuri de Toate lecţiile se predau în strîn- nele mineritului şi le-au însuşit
învăţămînt politic U.T.M. „Să să legătură cu sarcinile de pro­ Numeroşi tineri muncitori de mai întîi în şcolile de speciali­ tinerii mineri din Valea Jiului
ne cunoaştem patria“ şi un curs ducţie. Ga' urmare a faptului că ia laminorul de 800 mm. parti­ tate înfiinţate pe lîngă fiecare ex­
seral U.T.M. anul I. In aceste învăţămîntul politic este privit cipa ia' concursul literar „Iubiţi ploatare, apoi în subteran, la au extras 3.960 tone de cărbune
cercuri şi cursuri sînt cuprinşi ea un mijloc important de edu­ cartea“. De curînd 3 avut loc locurile de muncă ale unor mi­
133 de utemişti, iar 37 sînt în­ care a tineretului, comitetul aci examinarea unui număr de neri fruntaşi cu mai multă ex­ # 5 .0 0 0 L E Ipeste plan, adică mai mult de
cadraţi- în învăţămîntul de par­ U.T.M. a reu-sit să stimuleze in- 20 de tineri participanţi la acest perienţă. Anul trecut, de exem­
tid. Pentru ca aceste cercuri' concurs. Comisia pe secţie a plu, peste 900 de tineri şi-au în­ iljumătate din întreaga cantitate
să-şi desfăşoare activitatea în concursului, în urma examinări­ suşit meseria de miner sau aju­ „ P R E M IU L S Â P T A M î N i rde cărbune extrasă peste plan
condiţiuni cît mai bune ele au lor făcute, 3 înmînat, în ziua de tor de miner în şcoli, iar mai
fost organizate pe schimburi. 1 februarie, unui număr de 20 bine de 2.000 s-au calificat sau în această perioadă ele toţi mi­
utemişti, insignă de „Prieten al şi-au ridicat calificarea prin
Lecţiile sînt la zi. Pînă acum cărţii“. Printre noii purtători ai cursuri de scurtă durată organi­ nerii Văii Jiului. Succesul mun­ La fiecare Iraoere Loio-Cenfra! din luna
s-au predat patru lecţii la cercu­ insignei se numără tov. luliu zate de organizaţiile sindicale. cii tinerilor mineri din acest februarie 1960, se exfrag 21 numere
rile „Să ne cunoaştem patria“, Antal, strungar, membru în co­ mare bazin carbonifer al ţării
iar la cursul seral a fost predată mitetul U.T.M. al secţiei, Nico- Deveniţi mineri, tinerii din ex­
lecţia a patra şi urmează a se lae Tiu, maistru ajustor, secre­ ploatările Văii Jiului aduc o se datoreşte şi muncii politice
tar de organizaţie de bază contribuţie de seamă la creşte-
U.T.M. pe schimb. Iiie Roşianu, desfăşurate de organizaţiile AZI ULTIMA Zi !
strungar, loan lonescu, fochist, e L a şcoala profesională de pe lîn­
secretar de organizaţie de bază gă Uzina „V ictoria" Călan se desfăşoa­ !U.T.M. sub îndrumarea organi­
U.T.M. pe schimb, Vasile'Opres- ră o bogată activitate sportivă. Numai
cu, manevrant şi alţii. în întrecerile din cadrul spartachladel zaţiilor de partid de Ia exploa­
de iarnă a tineretului s-au înscris
In prezent s-a trecut la recru­ pesie. 150 de tineri. tări, pentru ridicarea răspunderii ¦m-
tarea de noi tineri care să par­ tinerilor faţă de angajamentele
ticipe la concursul „Iubiţi car­ o In cadrul şcolii medii serale din
tea“. Pînă acum s-au înscris la Călan a fost amenajată o nouă sală luate şi mobilizarea lor la în­ Timpul probabil
acest concurs 30 de tineri care de sport. Noua sală a fost dotată cu deplinirea acestora.
urmează să fie examinaţi la material necesar pentru tenis de masă
15 martie a.c. Acţiunea de în­ şi alte jocuri sportive. Sala va fi do­ PENTRU 24 ORE :
scriere la acest concurs continuă. tată şi cu aparate pentru gimnastică.
o Recent a avut loc la Călan adu­ Vreme relativ călduroasă, ce­ 12 F E B R U A R IE 1960
narea generală a membrilor asocia­
ţiei sportive Victoria Călan. A reieşit rul variabili, mai mult noros DEVA : Tizok; ALBA IU LIA:
că printre secţiile fruntaşe se numără ziua. Vor cădea 'precipitaţii sla­ Ivan cel groaznic'; Avalanşa]
cele de popice, volei şi tenis de masă. be looaile. Temperatura între B R A D : Pentru 100.000 de
O bună comportare a avut şi echipa de 1—6 grade ziua, iar noaptea mărci; HAŢEG: Dragoste pe
fotbal din campionatul regional. între minus 4 la minus 9 gra­ note] HUNEDOARA: Secretul
de. Vântul va sufla potrivit, cu cifrului] 1L1A: Frunze ro­
Cu acest prilej, membrii asociaţiei inteinsifiicăiri diiin sectarul sud- şii ORAŞTIE] Teodora; Noi­
s-au angajat să desfăşoare şi în v ii­ vest. Dimineaţa şi seara ptdă le aventuri ale motanu­
tor o activitate rodnică. şi, locali, ceaţă. lui încălţat; PETROŞANI :
Ştrengarii ] Secretul cifru-
C. CH IRIAC PENTRU URMĂTOARELE lu ii SE B E Ş; Pe ţărmuri
corespondent îndepărtate ] SIMBRIA : Ava­
3 ZiLE ,. lanşa ; BARU M A R E : Cei 44 ]
7%CCKf02^33D»L2^aS2î3Sa
Vreme schimbătoare, cerul
mat mult noros ¦şi cu tempe­

ratura în uşoară scădere.

Titlul reportajului de faţă l-a TOATA LUMEA INVAŢA 9 ii departe Uan Lien-cin de acum TEIUŞ: Burghezul gentilom]
pus de fapt tov. Cian, secreta­ zece ani, cînd nu ştia nici să-şi- ZLATNA: Cerul¦ infernului]
rul uneia din organizaţiile de I iscălească numele. Azi ateste APOLDIJ DE ¦SU S : Favo­
partid din satul Cing Yue, pro­ nuvelete tui Lu Sin şi fermecă­ ritul 13] C ĂLAN : Oraşul
vincia Kirin. „La noi toată lu­ toarele poeme ale lui Li Tai- liber; LONEA: Vizita lui N. S.
mea învaţă — spune tov. Cian pe"... Hruşciov în America.

— şi ca să te încredinţezi de Dinspre capătul celălalt al
uliţei vine Ciatig Fîn-tin. Pă­
adevăr, te invit să vizitezi satul. neştiutori de . carte, meii mult teşte regidat zia­ — re au învăţat dădeau de aceeaşi heroglifă ca­ şeşte repede; e grăbit să se în­ >O 0 - © 0 O O O - O « 0 O ® -<L>-® -<*v <D
re le zimbea cocoţată de astă- toarcă ta cîmp. Cînd dă cu ochii
Am plecat la rlndul nostru cu de jumătate din populaţie. rul şi a deve- A MUNTEANU primele heroglife dată în panourile puse în po­ de pionier ezită o clipă şi pi­ Blli PROGRAMUL ® L
mii de la marginea tarlalelor. cioarele i se opresc fără voie.
tov. Cian prin sat. Ne-am oprit Cu cîţiva ani în urmă, orga­ nit un cititor cofespnndeniu! A G E R P R E S la Pekin [a 0(j raslefe Şi astfel, urmînd un joc in­ A ajuns totuşi în dreptul can­
doar citeva clipe la marginea nizaţia de partid a hotărit să genios şi folositor, oamenii în­ tinei şi acelaşi pionier îl întrea­
unui lac cu ape limpezi, nutrind pornească o adevărată bătălie frecvent al bi­ — lor. văţau tainele complicatei scrieri bă ce heroglifă se află scrisă pe
intenţia nemărturisită de a-l pentru stirpirea neştiinţei de chinezeşti. uşă. Dar Ciang Fîn-tin nu-şi
admira. In timpul nopţii, luna carte. Mai întîi au luat fiinţă bliotecii. satului. In toiul acestei mişcări, au aminteşte decit că în cursul 12 F E B R U A R IE 101,0
Astăzi, to ii locuitorii ăiti Cing săptămînii şi-a petrecut uşurel
Intr-o zi Lan Fin-sen s-a a- apărut acele, coli de hîrtie de­ Yue pot să-şi scrie scrisorile că­ ochii peste această blestemată
tre prieteni cu propriile lor mâi­ heroglifă care se răzbună acum
dresai tovarăşilor săi de muncă senate în heroglife. Cotiie de ni, pot să citească broşuri uşoa­ rînjind la el ameninţător ca Programul I : 6,15 Em isiunea pentru
re scrise pe înţelesul tuturor ¦se un balaur.. „Gîndeşie-te puţin, sa te : Răsfoind planul de producţie al
îşi profilează în apele acestui obişnuitele cursuri pentru învă­ din echipă rămaşi în urmă cu hîrtie au devenit în limbajul lo­ descurcă şi în citirea 'ziarelor. îl linişteşte pionierul, poaie-ţi unei G .A .C .; 7,15 Cîntece. studenţeşti;
In scrierea chineză sînt însă aduci aminte“. Ca un făcut, în 8,30 Melodii populare; 9,00 Dansuri
iac o imagine clară, mai cla­ ţarea heroglifelor. O dată cu învăţătura. Le-a vorbit cu glas cuitorilor ¦din Cing-Yue, iubi­ mii de heroglife. De aceea oa- jurul lui Oiang se adună vreo simfonice i .10,10 Anul Ghopin. Dansul
merlii continuă să înveţe. ITîr- opt-zece oameni, la ferestrele popular în creaţia compozitorului: ma­
ră ca îritr-0 oglindă. De primele semne de primăvară, blajin-: „O să vă fie greu dacă tori de diminutive, „hîrtiufe". tiuţele au cuprins acum în în­ cantinei apar capetele altor cu­ zurci şi poloneze; 11,03 Teatru la mi-'
tregime instituţiile noi ale sa­ rioşi şi zeci de ochi îl privesc crofon : „S a la ta“ — scenariu radiofo­
aici îşi trage de altfel nu­ . cînd începeau muncile agricole, nu învăţaţi. O să ajungeţi cei Apărute spontan, hîrtiuţele au tului : le ¦găseşti în magazine, pe Ciang cu o veselie ironică. nic de Petru D u m itriu ; 12,12 Muzică
în ateliere, ia croitorie şi fri­ Ciang năduşeşte. In cele din u şo a ră ; 13,05 Concert sim fonic) 14,00
mele localitatea. Pentru că sediul cursurilor se muta din mai din urmă oameni din sat..." cucerit mai întîi străzile, de aici zerie, la sediul brigăzii ptc. Au urmă se lasă păgubaş şi intră Melodii interpretate de T ita Bărbules-
în cantină cu capul în jos, cu, Ion Creţu şl.A u re l Gore; 15,(0 Mu­
Cing Yue înseamnă „Luna cla­ şcoală pe cîmp şi învăţătura Nimeni nu i-a adus aminte de au intrat în case, apoi şi-au fă­ posomorit. zică de cameră de M o za rt; 15,35 Mu­
zică populară din Dobrogea) 16,15
ră“. Apoi atenţia ne-a fost a- continua astfel în timpul odih­ adunarea brigăzii convocată cut apariţia pe cîmp. Astăzi ele Âienu-ul de ta cantină este Vorbeşte M osco va!; 17,45 Program mu-'
gustos j orezul şi pîinişoarele zică! dedicat fruntaşilor în producţie
trasă de o heroglifă complica­ nei de prinz. Pentru cei îndă­ cîndva pentru alegerea şe­ arătau, de pildă, heroglifă „mantho" sînt bine fierte'; din industrie şi agricultura; 18,35 Aăe-
„hoigojo-ul", preparat după cea lodii de compozitori din ţări prietene;
tă desenată pe o coală albă de rătnici la învăţătură se luptau filor de echipe şi nici de „jen" (om), aidoma unui om mai veritabilă artă culinară 19,20 C urs de iniţiere muzicală : Con­
chinezească, e piperat şi stro­ cert ghicitoare ( X ) ; 21,00 Din eînte-'
hîrtie afişată pe zidul unei case comuniştii, învăţătorii — uie- cuvintele ce s-au rostit a- cu două picioare lungi, arcuite în pit din belşug cu sos de soia. cele ţărănim ii noastre muncitoare; 22,30
Lui Ciang Fîn-tin mîncarea i se Concertul „Noapte btină, somn uşor")
din apropiere. Era heroglifă (mişti, pionieri, ipr acolo unde. turici. 11 respectau atît de trăsături de periei. A doua zi, pare totuşi searbădă iar orezul 23,10 Muzică simfonică.
mult pe tov. Lan. Ultimii sutele de pictori voluntari cd îi alunecă de pe beţişoare. E
„Mă“, ceea ce în Scrisul chine­ nu izbuteau ei, izbutea puterea greu să mănînci cînd simţi cum
cursanţi îndărătnici din echipa satului împârţeau alte hîrtiuţe te înţeapă ca nişte ace nevăzute
zesc înseamnă „cal". colectivului. chicotele înfundate şi şoaptele
tovarăşilor de la mesele înve­
Pornind de la această hero­ Anuţ trecut, brigada din sa­ tui Lan du devenit elevi silitori purtând ‘desenul acetuiaş „jen“ cinate: „Aţi văzut? Ciang a
şi au absolvit, ta rindul lor, din ajun avind de asîădaiă uitat Heroglifă „siari". Nu-i pla­
glifă tov. Cian ne-a relatat cele tul tov Cian a discutat îndelung ce „siari" ( a gîridi!)...

de mai jos, captivtndu-ne in- în şedinţele sale pe cine :â a- şcoala elementară de primul agăţat ' la gît un uriaş apărut şi pe . uşa cantinei. Uşa ... Astea s-au petrecut cu luni
în urmă. Intre timp Ciang Fîn-
tr-atita incit am uitat cu totul de leagâ şefi de echipă. S-au pro­ grad. Alţii i-au urmat- exemplul. papilîon! o singură linie cantinei s-a transformat într-o tin a învăţat heroglifă.„siari" şi
alte zeci de heroglife.
frumosul lac Cing Yue şi musa­ nunţat multe nume. Cineva a Cian In-cien, de pildă, a de­ ii schimbase cu iotul înţe­ originală tablă repetifoare. Pe
Toţi locuitorii, fără tijei o
firul. său nocturn din alte lumi. pronunţat şi numele tui Lan venit socotitor; Cin Un-djan lesul — era 'acuni heroglifă ea se desenează zilnic una din excepţie — de la copii la bă-

Satul din Cing Yue era pe Fin-sen. Toată lumea îl cunoştea e responsabilul unei mori ; Lo „iha“ (mare): Hîrtiuţele arătau heroglifeie care au circulat în 'trîni învaţă azi la Cing Yue.

vremuri poate cel mai sărac pe Lan, ca pe un om de ispra­ Hu-iien e administratorul unei apoi desenul unui simplu, pă­ cursul săptăpiinii in „mişcarea

'din regiune. Pămîntul lutos, să­ vă, harnic şi descurcăreţ. Avea cantine, etc. etc.. Sute de foşti trat' şi oamenii. învăţau cum să hîrtiuţelor“. lat-o împodobită cu Programul I I : 14,07 „R ealizările oa­
menilor muncii oglindite în creaţia
rac şi pretenţios, cerea o mun­ o singură meteahnă. Nu-i plăcea neştiutori de carte au terminat scrie „lo" ( intrare), ca a doua pretenţioasa heroglifă. „siari" compozitorilor noştri“ ; 15,40 Cîntece
despre mineri şi oţelari; 16,50 Curs de
că istovitoare: omul a fost ne­ să înveţe. Socotea că e deajuns şcoala elementară şi s-au în­ zi pictorii s ă ’ taie pătratul' în (a ginefi). Dinspre capătul limba rusă; 17,30 Sfatul m ed icu lui:
Lupusul erifematos ; 17,35 Cînfece ma­
voit să-şi găsească o sursă su­ să cunoască atitea heroglife cît scris la diverse alte şcoli pro­ două părţi egale cu o linie ver­ străduţei se arată bălrînul Uan rinăreşti; 17,50 In pas cu ştiinţa: M a­
teriale noi în tehnica rcactorilor nu­
plimentară de ciştig în culege­ să-şi iscălească numele. Lan fesionale, sau chiar la şcolile ticala, schimbînd înţelesul hero- Lien-cin. Vine să-şi ia prânzul. cleari ; 18,30 „Răsună cînlecul nosiru",
emisiune de cîntece pioniereşti; 19,00
rea ciupercilor — vestitele ciu­ Eîn-sen ?... chibzuiau oamenii medii. glifei în „chiing“ (mijloc). Păşeşte agale şi gînditor; cînd Actualitatea în ţările socialiste; 20,05
Ginta Ioana Radu; 21,15 Concert de
perci de Kirin. Exploataţi cu sirînşi în adunarea brigăzii. Dar Încetul cu încetul, lupta cu Insistente şi îndrăzneţe, hir- ajunge în dreptul cantinei, un
cruzime de moşieri, culegătorii el nu ştie carte şi nici ta şcoa­ neştiinţa de carte a devenit o tiuţeîe se iveau pretutindeni: pe pionier din „grupa de serviciu“, iarnă; 21,45 Album artistic; 22,00 Me­
de ciuperci din Cing Yue n-au lă nu. se îndeasă. E harnic, nu-i mişcare de masă. Oamenii au pereţi, pe scaunele din casă, la i se adresează: „Uan şu-şu.*)
¦vorbă, dar o să ajungă cel mai început să înveţe heroglifeie li­ marginea K an-ului'"’), pe apa­ Te rugăm să ne spui ce hero­ lodii populare romîneştij 22,30 Mo­
avut nici posibilitatea nici nul de la altul, urmînd lozinca ratul . de radio, pe masă Ungă glifă este acolo" — şi pionierul
timpul să-şi însuşească bu­ din urmă om din sat. Adunarea „Poporul să înveţe de la popor“. cana cu orez etc. In toiul mun­ arată cu rnîna spre uşă. Bătrî- ment poetic: Nazim Hikmet; 23,15 Sca-'
nurile culturale: Abia trăiau l-a refuzat. Asta l-a întăritat pe Bărbaţii învăţau, de la neveste, cilor agricole, cei care lucrau nut zîmbeşte ghiduş, ptiveşte câ­
de azi pe mîine. După e- L an: „Auzi! Să ajungă el cel nevestele ele la bărbaţi, fraţii la plug, araţi cu ochii la Hie­ teva clipe superior în juru-i, a- ră de canţonete şi serenade. ,
liberare pămînturile ¦ moşie­ din urmă om din sat..}" Lan s-a de la surori, părinţii de la copii. roglifa zilei" prinsă, pe grindei poi exclamă cu. 'glas ta re: este
rilor au fost împărţite, apoi s-au apucat să înveţe cu îndirjire. în ­ Cei mai zeloşi învăţători s-au sau agăţată în coarnele bivoli­ „siari“, vezi bine! Pionierii se Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ;
înfiinţat primele cooperative a- văţa pînă noaptea tîrziu, uimin- dovedit a fi micii şcolari în- lor'; cei care prăşeau îşi petre­ înclină şi îi mulţumesc. Uan
gripolp şi nivelul de trai a în­ du-şi vecinii. A terminat cursul cepînd de la clasa a lll-a în ceau privirile. peste heroglifă li­ şu-şu intră în cantină cu capul 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
ceput să crească vertiginos. Era de bază pentru cunoaşterea he­ sus, care se ţineau scai de pă­ pită de ei înşişi pe cozile sa­ sus, minăm. Parcă ar vrea să
însă prea grea moştenirea trecu­ roglifelor, a terminat într-un rinţi scriindu-le heroglifeie şi pelor iar cînd se îndreptau din spună: „Hei dacă aţi şti voi cine-i 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
tului ca să poată fi înlăturată din- şale, să mai răsufle, ochii lor batrinul Uan. Nti mai e nici pe gramul IU; 14,00; 16,00; 18,00;
curs rapid şcoala elementară punindu-i să le citească. Silit
troclată. Numai in satul iov. Cian,
de primul grad şi continuă să

de pildă,, erau peste 1.500 de înveţe mai d ep a rte) 'acum ci- destui oameni în Cing Yue ca- * ) kan = pat chinezesc. * ) şu-şu = unehiiil-unchiule. 21100 23,00 (prdgrăm’ul II)