Page 36 - 1960-02
P. 36
Pag. 4 L kl 'AUJ i SOC) AUSAI),' LU l ¦Jp. 159 O
MS. Hruşciov a plecai .iltimoift s llti • x ü î i r r t é l e s i l i ţ i • ju lL lm e J te şliri - x u tim js te ştiri*
spre fridoriezia
MOSCOVA 10 (Agerpres). Moscova. Au fost de faţă Averki •eivoJfarea continuă a prieteniei Capitala Chinei sărbătoreşte cea de-a
TASS anunţă: In dimineaţa zi Aristov, Leonid Brejnev, Ekate- şi colaborării soviefo-ifalien© 1 0 -a aniversare a semnării Tratatului
lei de 10 februarie N. S. Hruş rina Furţeva, Nikolai Ignatov,
ciov, preşedintele Consiliului de Frol Kozlov, Otto Kuusinen, Nu- soviet©-chinez
Miniştri al U.R.S.S., a părăsit ritdin Muhitdinov, AHhai! Sus-
Moscova îndreptîndu-se pe bor lov, Nikolai Şvernik, Klimenl Cuvîntăritelui K.E. Voroşilov, G„ PEKIN 10 (Agerpres). — Ca prieteniei chino-sovietice sra des
dul unui avion „IL 18“ spre In Voroşilov, Piotr Pospelov, Alek- pitala Chinei sărbătoreşte cea chis o expoziţie ilustrînd priete
donezia. sandr Kosîghin, miniştri ai
U.R.S.S. şi alte persoane ofi şi N ,S. Hruşciov ia recepţia din 9 februarie de-a 10-a aniversare a semnării nia şi colaborarea celor doua
N. S. Hruşciov va face o vi ciale. Tratatului de prietenie, alianţă mari popoare, strălucitele reali
zită de prietenie în Indonezia fa
invitaţiei Iui Sukarno, preşedin Printre cei prezenţi la aero MOSCOVA ,10 (Agerpres). — la ţiilo r ’d in tr e n o i, 'şM. in a i m u lt în ultima perioadă între Uroku şi asistenţă mutuală între R. P. zări ale Uniunii Sovietice în
port se aflau diplomaţi străini, nea Sovietică şi Italia s-au îm Chineză şi U.R.S.S. dezvoltarea industriei, agricultu
te şi prim-ministru al Republi membri ai ambasadei indonezie TASS anunţă :. Klimeinţ Voroşi cu c it la baiZa a c e s t o r r e la ţ ii ă bunătăţit relaţiile economice. rii, ştiinţei şi tehnicii.
cii Indonezia. ne în frunte cu Adam Malik, am El a subliniat că nivelul dezvol Agenţia China Nouă anunţă
basadorul Indoneziei în U.R.S.S., lov, preşedintele Prezidiului f o s t p u s p r in c ip iu l n e a m e s t e c u tării comerţului la care s-a a- că în aceste zile, în multe ra Această dată memorabilă este
în drum spre Indonezia, la in membri ai ambasadei indiene la juns între cele două ţări nu ioane din Pekin au loc confe sărbătorită şi în întreprinderile
vitaţia guvernului Republicii In Moscova în frunte cu S. Than, Sovietului Sup'rem al U.R.S.S., lu i în t r e b u r ile in te r n e . constituie o limită. rinţe despre succesele ştiinţei şi industriale, în instituţiile şi In
dia şi a guvernului Uniunii Bir- însărcinat cu afaceri ad-interim tehnicii sovietice. Teatrele din stitutele de învăţămînt superior
mane, N. S. Hruşciov va vizita al Indiei în U.R.S.S., membri ai salutând la recepţia care ta avut Noi, italienii, ă spus Giovanni Popoarele tuturor ţărilcr, in capitală şi studioul de televiziu din Pekin. La uzina de aparatu
India şi Birmania, iar apoi va ambasadei Birmane la Moscova clusiv poporul italian, a decla ne din Pekin au pregătit pro ră telefonică din Pekin a înce
pleca spre Djakarta, unde va în frunte cu U Cin, ambasado loc la 9 februarie pe preşedinte Gronchi, avem o, poziţiei favo rat N. S. Hruşciov, nu au altă grame speciale consaciate prie put săptămîna prieteniei chino-
sosi la 18 februarie. rul Uniunii Birmane în U.R.S.S., cale decît oalea păcii şi a teniei chino-sovietice. La Casa sovietice.
membri ai ambasadei afgane la le Republicii Italia, â s p u s V i rabilă faţa de' orice formă ide coexistenţei paşnice, întrucît
La înapoierea sa din Indone Moscova în frunte cu Abdul Ha- cealaltă cade duce la nebunia
zia N. S. Hruşciov va vizita Af kim Sahalami, ambasadorul Af zita dv. în U.R.S.S. are d mare dezarmare ou Condiţia’ Ca! eă să războiului cu arma rachetă şi
ganistanul, fiind invitat de re ganistanului în U.R.S.S., pre arma nucleară. Iată de ce, a
gele Muhammed Zahir Şah al cum şj numeroşi corespondenţi importanţă şi vă juca fără în ofere toate mijloacele;'şi garan subliniat el, guvernele noastre
Afganistanului şi de guvernul sovietici şi străini. trebuie să dea dovadă de înţe
afgan. doială un rol pozitiv în îmbu ţiile necesare, să fie o dezar lepciune şi să nu exagereze di
La sosirea sa Ia aeroport vergenţele, ci să tindă la o a-
In călătoria sa N. S. Hruş N. S. Hruşciov a fost salutat de nătăţirea continuă a relaţiilor mare ăidevăriaită.- propicre, să caute soluţii reci
ciov este însoţit de Andrei Gro- asistenţă cu aplauze. Un grup proc acceptabile.
mîko, ministrul Afacerilor Exter de copii au oferit buchete de dintre ţările noastre. Urez ca vizită mea, datorită
ne al U.R.S.S., Nikolai Mihai- flori şefului guvernului sovietic Hruşciov a remarcat că Uniu
lov, ministrul Culturii al şi persoanelor care îl însoţesc. Apreciem cum se cuvine ’do schimbului de păreri pe care nea Sovietică şi Italia au o ba
U.R.S.S., Semion Skacikov, pre •A fost mişcător momentul cînd ză comună pentru a colabora
şedintele Comitetului de stat N. S. Hruşciov şi-a luat rămas rinţa dv. de ă găsi Căile unei ham avut. zilele acestea, să în problemele internaţionale. El -8§B-
pentru relaţiile economice exter bun de Ia nepotul său, micuţul a arătat că constituţia Republi
ne de pe lîngă Consiliul de Mi Nikita. rezolvări raţionale a probleme contribuie nu numai lă îmbu cii Italia, proclamă renunţarea
niştri al U.R.S.S., Gheorghi Ju- Italiei la război ca instrument
kov, preşedintele Comitetului de La ora ,9,30 conducătorii so lor internaţionale şi considerăm nătăţirea relaţiilor 1talo-sovie prin care se atentează la liber Rezulíatele îndeplinirii planului de sfcaf
Stat al Consiliului de Miniştri vietici s-au îndreptat împreună tatea aiitor popoare şi ca mijloc al R. Cehoslovace pe arml Í 9 5 9
al U.R.S.S. pentru legături cul că Uniunea Sovietică şi italia tice, ci şi la o mai mare în de rezolvare a problemelor in
turale cu ţările străine, şi alte ternaţionale. In ce priveşte
pot să colaboreze cu succes nu ţelegere între ţoale naţiunile, o Uniunea Sovietică, a remarcat
numai în domeniul dezvoltării declarat Gronchi. N. S. Hruşciov, la baza politi
cii ei externe se“ află principiul
relaţiilor dintre cele două ţări N. S. Hruşciov care a luat PRAGA 10 (Agerpres). — 45.400 milioane coroane, adică
După cum anunţă agenţia Cete- a depăşit investiţiile din 1958
ale noastre, ci şi în asigurarea apoi cuvîntul, a subliniat că ka, Direcţia de stat de statisti cu 15,6 la sută. Planul investi
că a dat publicităţii comunica ţiilor a fost îndeplinit aproxima
păcii generale. între Uniunea Sovietică şi Ita tul cu privire la rezultatele în tiv cu 102 la sută.
deplinirii planului de stat de
In cuvîntarea sa de răspuns, lia, nu există astăzi divergenţe dezvoltare a r onomiei naţionale Volumul circulaţiei mărfurilor
a Republicii Cehoslovace pe a-
persoane. cu N. S. Hruşciov spre avion şi Giovanni Gronchi a spus că care să le împiedice să dezvol niîl 1959. în cadrul comerţului exterior a
Pe' aeroportul Vnukovo, îm şi-au luat cu căldură rămas bun planul septenal sovietic contri te relaţii de prietenie. In industrie, planul produc crescut cu 15,8 la sută în com
ţiei globale a fost depăşit cu
podobit cu drapele de stat ale de Ia şeful guvernului sovietic. buie la apropierea între popoare. Noi, a spus N. S. Hruşciov, 1,9 la su tă; volumul producţiei paraţie ou 1958.
industriale a crescut în compa
U.R.S.S., N. S. Hruşciov a fost La oră 10,05 avionul a deco După scurta mea vizită în am avut un schimb de păreri raţie cu anul 1958 cu 10,9 lă Venitul naţional al Ceho
condus de numeroşi reprezen lat de pe aeroportul Vnukovo sută faţă de 8,8 la sută cit pre slovaciei a crescut aproximativ
U.R.S.S., a spus Gronchi, plec plăcut şi folositor cu preşedin vedea planul.
cu 5 la sută în comparaţie cu
cu Convingerea că popoarele so tele Gronchi. Mi-am format Im 1958.
tanţi ai oamenilor muncii din îndreptîndu-se spre Taşkent. vietic şi italian sînt animate presia că preşedintele Italiei
-BH- de aceeaşi dorinţă profundă dc este realist şi adept al regle
N. S. Hruşciov a sosit la Taşkent pace. Această Constituie prin mentării paşnice a problemelor
cipala premisă şi un bun augur internaţionale.
TAŞKENT 10 (Agerpreş). — dreaptă spre India, Birmania, pentru adînpirea continuă a re N. S. Hruşciov a relevat că
TASS transm ite: Lâ Taşkent Indonezia şi Afganistan.
— capitală Uzbek’istănului —¦ -ES3-
a sosit N, S. Hruşciov, preşe Se crede că şeful guvernului
dintele Consiliului de Miniştri sovietic vă părăsi Taşkentul în Cuvîntarea preş 10 M oscova leninist al coexistenţei paşnice La sfîrşitul anului, sectorului Mari manevre navale
al U.R.S.S., oare, împreună cu dimineaţa zilei de 11 februarie, postul de televiziune a statelor cu orînduiri sociale socialist în agricultură îi reve
persoanele ce-1 însoţesc, se în plejoînd lă Delhi. diferite’. nea 84,4 la sută din terenurile americane în regiunea
MOSCOVA 10 (Agerpres). — unii Sovietice şi doreşte ca re
TASS anunţă: Poporul rus a fă laţiile dintre cele două ţări să se Poporul sovietic,- a spus N. S. agricole. Mării Caraibelor
cut un foarte mare progres, a lărgească şi să se îmbunătăţeas Hruşciov, nutreşte sentimente Volumul total al investiţiilor
de simpatie' şi prietenie faţă de NEW YORK 10 (Agerpres).
poporul italian şi îi doreşte în şi reparaţiilor capitale în întrea •— Presa americană publică in
formaţii despre marile manevre
©amasuii d e ş t i i n ţ ă s@ declarat preşedintele Republicii că. Aceasta nu este numai ura mod sincer binele. ga economie naţională a fost dş navale programate de S.IJ.A.
pentru februarie şi martie în re
p ro n u n ţă îm p o triv a re lu ă rii Italia, Giovanni Gronchi, în cu rea mea, ci şi a întregului po ----- -------- ---- --------- 235' giunea Mării Caraibelor, Rcfe-
vîntarea rostită marţi la postul por italian, a spus Gronchi. rindu-se la primele exerciţii, ca
© n p e rle n fe i» n u o S e a ră de televiziune din Moscova. Cu Lysrărîle conferinfes trip*.. artie de re s-au desfăşurat în cursul săp-
vîntarea lui a fost ascultată în Preşedintele a vorbit ele ase ia Geneva în problema încetării tămînii trecute în apropierea
NEW YORK 10 (Agerpres). In telegramă se subliniază că tafa televizoarelor de milioane menea telespectatorilor sovietici coastelor coloniei americane
— Un grup de oameni de ştiin despre dezvoltarea economiei Ita Porto-Rico, im purtător dc cu-
ţă de frunte .americani, au adre perspectivele detectării şi iden vînt al forţelor armate ale
sat secretarului de stat al tificării exploziilor nucleare de telespectatori din capitala so liei. @xperîerafei®r cy arma nucleară S.U.A., a declarat că ele au a-
S.U.A., Herter,’ o telegramă în subterane de proporţii mici s-au vietică şi din alte oraşe ale vut ca temă „debarcarea, ataca
care obiectează energic împo îmbunătăţit considerabil şi se rea şi ocuparea unor obiective
triva propunerii americane (ă- cere guvernului Statelor Unite R.S.F.S.R. Preşedintele a spus Preşedinfeie Gronchi GENEVA .10 (Agerpres). <— periilor, au continuat să insis importante aflate sub controlul
nunţată în presă), de a nu ex să studieze ou toată atenţia noi că acest progres a fost făcut nu TÂSS anunţă: Lă 9 februarie, te ca pentru luarea de probe să unor forţe dizidente“. La exer
tinde moratoriul cu privire la le perspective ’de ’interzicere numai în refacerea economiei, ci a plecai fa Leningrad lă Geneva a avut loc o şedinţă se prevadă două categorii de ciţiile menţionate, au participat
exploziile experimentale nuclea oontrolafă ă tuturor experien şi în asigurarea unei vieţi mai ordinară ă conferinţei celor trei zboruri deasupra teritoriilor sta 2.000 de soldaţi ai infanteriei
re, inclusiv cele subterane. • ţelor nucleare înainte ’de ă re bune, în crearea unei economii MOSCOVA 10 (Agerpres). puteri în problemă' încetării ex telor participante lă ăicOrd şi ă- marine, 6 nave de război, elicop
lua’ experienţele.; mai bune. TASS a n u n ţă: Gipvanni Gron perienţelor cu larma nucleară. n u m e N u numai zboruri per tere şi nave de debarcare,, pre
chi, preşedintele Republicii Ita La şedinţă a fost discutată pro manente pe trasee dinainte sta cum şi avioane cu reacţie. A-
•SSSxS- Preşedintele Gronchi a subli lia, a plecat în seara zilei dc blema efectuării zborurilor sp'e- bilite, ci şi pe trasee special ceste manevre, scrie „New York
niat că Italia priveşte cu sim 9 februarie cu trenul din Mos ciale cu avioane pentru luarea' stabilite pentrU fiecare caz în Post“, au fost organizate clin or
Sub semnul patie progresul economic al Uni cova Ia Leningrad. Gronchi este probelor de produse radidăctive parte', cînd apare un eveniment dinul Casei Albe în urma reco
însoţit de soţia şi fiul sau, de rezultate în urma exploziilor- suspect. mandării unanime a comitetului
Timp de trei săptămîni, o de gul popor indian de sute de mi ns Giuseppe Pella, ministrul Aface nucleare. în raportul conferinţei mixt af şefilor de state majore
legaţie de oameni de stat şi po lioane de oameni. In ţoale loca rilor Externe, contele Luca Pie- de la Geneva1 a experţilor din Reprezentantul sovietic S. K. nle S.U.A. care a studiat ches
litici din Uniunea Sovietică în lităţile unde au poposit membrii trage de pe acum concluzii defi tromarchi, ambasadorul italiei Ţărapkin a declarat că propu tiunea cu Consiliul securităţii
frunte cu Kliment Voroşilov, delegaţiei sovietice au avut loc nitive. Oricum, e fapt cort că ea în U.R.S.S., şi alte persoane ofi 1958 se menţionează că pentru nerea de a se stabili două ca naţionale. Scopul manevrelor
preşedintele Prezidiului Sovietu înflăcărate mitinguri de priete se înscrie printre evenimentele ciale. tegorii de trasee pentru zboru este „de a demonstra regimului
lui Suprem al U. R. S. S., Frol nie, în cadrul cărora vorbitorii care contribuie lă slăbirea în îndeplinirea’ acestei sarcini, rile avioanelor nu corespunde lui Castro şi naţionaliştilor din
Kozlov, prim - vicepreşedinte al şi-au exprimat de fiecare ’dată cordării internaţionale şi este înaltul oaspete este însoţit de procedurii prevăzute în aicest Panama’ posibilitatea S.U.A. de
Consiliului de Mjniştri âl Uni dragostea şi respectul lor faţă salutată de către opinia publică asemenea de Nikolai Organov, (luarea de probe), este suficient domeniu în raportul conferinţei a transporta în cîteva ore în
unii Sovietice şi Ecaierina Fur de poporul sovietic, constructor iubitoare de pace din întreaga preşedintele Prezidiului Sovietu de ia Geneva a experţilor şi că oricare din zonele acestei regiuni
ţeva, membră a Prezidiului So al comunismului, au mulţumit lume. lui Suprem a! R.S.F.S.R., Vale- ca în acest sc'op zborurile să propunerea de ă se stabili tra un număr mare de soldaţi şi ar
vietului Suprem al U.R.S.S. a din inimă pentru ajutorul fră rian Zorin, locţiitor al ministrului seul după ce ă apărut un eve mament greu“. „New York Post“
făcut o vizită "de bunăvoinţă în ţesc acordat statului indian pen Intr-un alt capăt al pămîntu- Afacerilor Externe al U.R.S.S., se efectueze pe trasee dinainte niment suspect nu va asigura adaugă că se aduc numeroase
Republică India. In prezent se tru prosperarea economiei sale, lui, în Cuba, o altă manifestare Semion Kozîrev, ambasadorul rapiditatea acţiunilor, lUoru asu întăriri şi la baza americană de
află la Moscovă într-o Vizită ofi pentru faptul că guvernul şi sta a spiritului coexistenţei paşnice. U.R.S.S. în Italia, şi alţii. stabilite. pra' căruia ău insistat întotdeau la (îuanianamo, aliată în Cuba,
cială Giovanni Gronchi, preşe tul sovietic promovează cu con Tovarăşul A. I. Mikoian a des na ’chiar şi reprezentanţii occi
dintele Italiei. Anastăs Mikoian, secvenţă o politică de coexisten chis Expoziţia sovietică de la Reprezentanţii S.U.’A. şi An dentali.
prim-vicepreşedinte ăl Consiliu ţă paşnică. Comunicatul comun Havana, prilej minunat pe care gliei, contrar recomandării ex-
lui de Miniştri al U.R.S.S. ă că dat publicităţii la sfîrşitul vizi îl are poporul cuban, eliberat Următoarea şedinţă va a-vea
lătorit piuă în depărtată Cuba tei subliniază faptul că cele două acum un an do dictatura iui Ba -J2X- loc la 10 februarie.
pentru a participă la deschide state Vor promova şi de aici îna
rea în capitala acestei ţări, Ha inte o politică de colaborare ba Procesele meteorologice vor putea f i
vana, ă unei expoziţii sovietice. zată pe prind oiile coexistenţei
paşnice, vor face tot ce depinde observate pe scara întregii
S-ar părea la prima vedere, de ele pentru a contribui la apă noastre planete
că aceste evenimente n-ău nimic rarea şi consolidarea păcii în
comun unul eu altul, ele petre- lumea întreagă. Guvernul indian tista, de a cunoaşte adevărul MOSCOVA 10 (Agerpres). — mosferă, se vor putea obţine nu O expediţie aeriană sovietică
cîndu-se în ţări diferite, la mari şi-a exprimat satisfacţia şi a sa adevărat despre Uniunea Sovie IA S S anunţă: Sateliţii grei ai numai hărţi sinoptice pentru un la mari latitudini
distanţe una de cealaltă. Si to lutat propunerile de dezarmare tică, ţara care ani dc-a rîndul a Pămintiilui deschid perspecti anumit moment, ci se vor putea
tuşi, toate evenimentele amin formulate dc către Uniunea So fost prezentată de către presa ve strălucite în soluţionarea stabili principalele tendinţe în
tite mai sus, şi ele nu sînt sin vietică ca şi hotărîreă să de a reacţionară în mod denaturat, problemei prevederii timpului
gurele, sînt o mărturie elocventă efectua' o nouă şi importantă re răuvoitor. Pe lîngă faptul în sine pe perioade mai îndelungate, evoluţia lor pe scara întregii LENINGRAD (Agerpres). ¦— lunii martie la' nord de insula1
a politicii de destindere a în ducere unilaterală a forţelor sale al inaugurării expoziţiei, acest scrie ziarul „Sovetskaia Avia Wranghel o nouă staţie ştiimţifir
cordării internaţionale, care do armate. eveniment oglindeşte noile rela ţia". planete. TASS anunţă : Au început pre că în derivă, care. va primi de*,
mină în ultima vreme climatul ţii stabilite între Uniunea So numirea „P.N.-9“.
internaţional, evenimente care, Opinia publică din italia ca vietică şi Cuba în ultima vreme Ziarul arată că aşa cum sta Ziarul conchide că, în îmbi gătirile pentru organizarea unei
fiecare separat şi- toate luate îm şi toţi cei ce se bucură de fie în condiţiile existenţei în frun ţiunile meteorologice automate Expediţia la mari latitudini
preună, contribuie într-o măsu care victorie a politicii de coe tea Consiliului de Miniştri al instalate în regiuni greu acce nare cu tehnica calculului, sa expediţii aeriene la mari lati va efectua' înlocuirea explorato
ră considerabilă la o cunoaştere xistenţă paşnică, urmăreşte în acestei ţări a patriotului Fidel sibile permit să se stabilească rilor polari de pe staţia ştiinţi
mai bună a popoarelor, la apro aceste zile vizita oficială pe care Castro, care ă luptat cu abne diferite fenomene meteorologice teliţii Pămîntului vor contribui tudini, care a fost denumită fică în derivă „P.N.-8“. Cerce
pierea lor şi ca urmare, la tri o face în Uniunea Sovietică pre gaţie pentru răsturnarea regi şi să se poată transmite prin tătorii de la această staţie lu
umful politicii de înţelegere în şedintele Italiei, Gronchi. Ma mului dictatorial al lui Batisia. radio date în legătură cu ele, la soluţionarea într-o mai mare „Nord-12“.
tre state cu orînduiri sociale di rea majoritate a poporului ita Această luptă a fost încununată şi satelitiii grei ai Pămîntului
ferite, la victoria spiritului coe lian consideră, şi pe bună drep în cele din urmă de succes, po>- vor da posibilitatea să se obser măsură a problemelor prevede Această expediţie a primit mi
xistenţei paşnice. tate, că această vizită nu e că porul cuban păşind pe calea unei ve starea şi evoluţia proceselor
lătorie diplomatică obişnuită, ci vieţi noi. Aşa după cum subli meteorologice care se petrec la rii precise a timpului. siunea dc a înfiinţa la mijlocul
Intr-adevăr, vizita de bună una de o importanţă mult mai niază şi tovarăşul Mikoian, po orice înălţimi şi pe o perioadă
mare, care poate contribui într-o porul sovietic nutreşte senti îndelungată pe scara întregii -?ss-
voinţă pe care solii poporului so măsură însemnată la însănăto mente de prietenie faţă de oa noastre planete.
şirea situaţiei internaţionale în menii muncii 'din Cuba şi ur Declarafiile noului procuror crează în condiţii grele. De lă
vietic au făcut-o recent în In ansamblu, lă strîrigereă şi întă măreşte cu satisfacţie succesele Ziarul scrie că un sistem al începutul derivei, staţiei „P.N.-
rirea’ relaţiilor, dehprietenie dintre sale pe drumul făuririi unei cătuit din 3—4 sateliţi va per
dia confirmă odată în plus re vieţi prospere, lipsite de exploa mite să se efectueze observaţii general al Algeriei 8“, care a început în aprilie
popoărele Uniunii Sovietice şi tare. asupra atmosferei Pămîntului 1959, banchiza a parcurs un
laţiile de strînsă •prietenie care Italia, Fără îndoială, vizita e în din păturile superioare spre ce
plină desfăşurare Şi nu putem Toate evenimentele amintite' le inferioare ale acesteia. drum extrem de întortochiat,
există între aceste state. Inalţji mai sus se înscriu printre cele
mai importante din ultima vre folosind mijloacele speciale PARTS 10 (Agerpres). La 9 drul legii fără o severitate exce care ă totalizat numai 260. km.-
oaspeţi sovietici au fost primiţi me pc linia destinderii interna oferite de luminotelinică, de fo februarie a avut loc ceremonia sivă, dar şi fără manifestări de în linie dreaptă. In oursul deri
ţionale şi ele sînt în mod firesc tografie, cinematografie şi tele vei, banchiza s-a spart în mod
cu mare căldură de .către între salutate rle către toţi cei cărora viziune, arată ziarul, cu ajuto instalării noului procuror gene slăbiciune.
!c sînt scumpe destinele păcii rul sateliţilor grei di Pămîntu ral al Algeriei, Schmelck. Aces Procurorul general a condam frecvent.
şi coexistenţei paşnice. lui se va putea stabili ce proce
se meteorologice au loc In at ta a rostit o cuvîntare în care nat cu asprime pe organizatorii Concomitent, expediţia la mari
GONST. MACOVF.I s-a referit la recentele evenimen rebeliunii. Adevăraţii vinovaţi ai latitudini „Nord-12“ va proceda'
te din Algeria. tulburărilor, aţîţătorii, provoca la debarcarea pe timp' scurt a
torii, precum şi aceia care i-au cîtorva grupuri de oameni de
Subliniind, după cum trans ştiinţă pe gheaţă. Ei vor efec
mite agenţia France Presse, că ajutat în mod conştient, a spus tua' un ciclu de lucrări ocea-
în perioada rebeliunii din Alge el, vor apare în faţa justiţiei. nografice, glaciologice şi geo
ria au fost săvîrşite serioase fizice. In diferite puncte ale O-
In încheiere, procurorul gene
atentate la securitatea statului, ral a declarat că vor fi luate oeanului îngheţat de Nord, vor
de asemenea măsuri mai efici
crime şi încălcări ale legii, care ente împotriva a ceea ce el a fi instalate noi staţii radiome-
numit „terorismul“, înţefegînd
nu pot rămîne nepedepsite, prin aceasta acţiunile armate ale teorologice şi radioge-amanduri
Schmelck a declarat că justiţia
îşi va îndeplini datoria în ca patrioţilor algerieni. automate.
Redaejla j l adm inistraţia ziarii iul s 6tr. 6 Mă rile o r, 9. Telefo n; I8S !1591 75. Taxa plătiră in nuitu-i ai c./.iL n n aprobării Direcţiunii Generale P .l . f . R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea P o lig rafică „1 M al" — Deva