Page 37 - 1960-02
P. 37
,?osJa-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAI
N. S. Hruşciov a sosii la Delhi
DEL HI 11 (Agerpreş,). — Co şedintele Republicii India, B. Luînd cuvîntul la aeroport,
respondenţă specială : Joi, 11 Radhakrishnan, vicepreşedintele preşedintele 'P rasad a salutat
februarie, a sosit la Delhi, pre Republicii India, J. Nehru, pri cordial pe N. S. Hruşciov în nu
şedintele Consiliului de Aliniştri mul ministru, şi alte persoane o- mele poporului şi guvernului In
al U.R.S.S., N, S. Hruşciov. Eil îiciale, 'printre care primarul o- diei şi în numele său personal.
este însoţit în călătoria sa în raşului Delhi, numeroşi parla După vizita pe care ne-aţi fă
India, Birmania, Indonezia şi mentari aparţinînd tuturor parti cut-o acum 4 ani, a spus Pra
Afganistan, de Andrei Gromîko, delor politice. Pe aeroport, erau sad, am aşteptat cu nerăbdare
ministrul Afacerilor Externe, Ni- de asemenea prezenţi şefii mi- această a doua vizită a dv.
kolai Mihailov, ministrul Cultu siunilor diplomatice acreditaţi Ia Prasad a relevat cu satisfac
Vineri 12 feb ru arie 1960 4 pagini 20 bani rii aî U.R.S.S., Semipn Skaci- Delhi, precum şi alţi !membri ai ţie că în aceşti ani India şi U-
Anul XII Nr. 1597 kov, preşedintele Comitetului de corpului diplomatic. niunea Sovietică s-au apropiat
rAnai)invj.uuiCT^«Jiii uiWMJu.imTgiHwwMta Stat pentru relaţiile economice Apariţia lui N. S. Hruşciov şi mai mult şi colaborarea din
externe de pe lîngă Consiliul de pe scara avionului „11-18" a fost tre ele în domeniul economiei şi
Ieri, în regiunea LA C . Ş, HUNEDOARA Miniştri al U.R.S.S., Gheorghi salutată cu aplauze puternice de dezvoltării industriale a început
noastră cei prezenţi. să aducă roade. • •• 1 ¦,t:
CITIŢI ÎN PAG. IV-a Jukov, preşedintele Comitetului
vw v' După ce a fost salutat de pre Dar, tot atit de importantă ca
• Cuvîntarea lu! N; S . Hruş- de stat al Consiliului de Miniş şedintele Prasad şi de primul şi această colaborare, a spus in
O rouă maşină ciov în Parlamentul indian; ministru Nehru, N. S. Hruşciov continuare Prasad, este poziţia
de încărcai O noua decada, noi succese tri pentru legături culturale cu a trecut în revistă compania de noastră comună în problemele
o Preşedintele Gronchi a pă onoare. internaţionale, mai cu seamă în
Ieri, in abata ju l nr. 10 al răsit Moscova plecînd spre Ro ţările străine, şi de alte per problema menţinerii păcii între
sectorului I de la m ina Lonea, ma. Au fost intonate imnurile de ţări. Rolul pe care Uniunea So
a fost pusă in funcţiune o soane. ’ stat ale U.R.S.S. şi Republicii vietică îl are în ultimul timp în
m aşină de încărcat de tip India. acest domeniu, sub conducerea
G .N .L Introducerea noii m aşini Oţelarii se menţin ale celor două secţii în cursul primei Pe aeroportul Paf am, din a- excelenţei voastre, se bucură
de încărcat, constituie incă un fruntaşi decade din luna februarie, şînt v a propierea capitalei indiene, au pretutindeni de aprobarea una
pas pe drum ul m ecanizării lu loroase. venit în întîrripinarea şefului gu nimă. Vă dorim din toată inima
crărilor m iniere la mina. L o Succesele obţinute în luna trecută vernului sovietic R. Prasad, pre succes în toate aceste eforturi.
nea. de către oţelarii hunedorenl, se men Cele 893 tone lam inate cu care şl-'au
ţin şi în această lună. După prima depăşit planul lam inatofli de la lam i -sesas!- N. S. Hruşciov, preşedintele
Concurs pe teme decadă, bilanţul activităţii lor arată norul de 800 mm., precum şi cele Consiliului de Miniştri al
tehnice un plus de plan de aproape 3.490 tone 1.050 tone laminate date peste plan OMSTE& ZILEI OEIFElMS inHUOHKl U.R.S.S. a rostit o cuvîntare de
oţel Martin şi peste 180 tone oţel e- la bluming, 's în t oglinda muncii pline răspuns în care a spus printre
C o m ite tu l U .Ţ .M . a l :'minei lectrjc. de avînt a celor 'două colective, pre La înălţimea sarcinilor altele : • - ' ;. =v>-' w ' 1"
Lupani a organizat ieri la clu cum şi rezultatul preocupării de zi
bul sindica tu lu i minier, in ca Rezultatele acestea bune îi situează cu zi a fiecărui muncitor pentru buna Ziuă ceferiştilor este întîmpi- cu două ziile înaintea încheie tru alte două locomotive şi gru (Continuare In pag. IV-a)
drul joii tineretului, un concurs şi de această dată pe oţelari în frun desfăşurare a procesului de producţie. nată de muncitorii de la Atelie rii primei decade.
„C ine ştie , c iş tig ă " , pe teme, de tea întrecerii socialiste ce se desfă rele G.F.R, din Smieria cu pa de pompe., unde s-au evi Festivalul
securitatea m uncit, şoară între secţiile combinatului. Aplicînd măsurile noi succese în muncă. In sec Unde partide de’ reparaţii din
tehnico-organizatorice ţia II, vagoane', bilanţul pe lu această secţie sînt mult avan denţiat montaior ii Romulus bienal de teatru
L a acest concurs, care d avut L a baza succeselor obţinute stau na trecută s-a soldat ou însem sate cu lucrările. Spre exem
drept scop o cunoaştere m ai te mărirea greutăţii şarjelor, scurtarea du Cocsarii hunedoreni au încheiat pri nate depăşiri de plan. Astfel, au plu, partida condusă de Ni- Magda şi Adalbert Gulaci. „ l.L X a ra g ia le “
m e in ic ă a n o rm elo r 'de te h n ic a ratei de elaborare a lor şi însufleţirea ma decadă a lunii februarie cu un fost reparate peste prevederile cotae Florea, după ce şi-a în
securităţii, au participai m embri cu care muncesc oţelarii în întrecerea plus de producţie, faţă de prevederile planului, 4 vagoane- RK (repa deplinit planul decadal în bune Succese la fel de frumoase, M ădăştia Inferioară
a l ; b rig ă zilo r d e tin e re t 'de la socialistă. planului, de 864 tone cocs metalurgic. raţii capitale) şi 19 vagoane condiţiuni şi înainte de termen,
m ină. Acest lucru dovedeşte că rezultatele R.P. (reparaţii periodice). a mai reparat piese peste plan, au înregistrat şi muncitorii gru In cadrul concursului de la Nădăş*
Laminate peste plan bune obţinute de ei în cursul lunii pentru încă două locomotive. tia Inferioară, echipa de teatru a
Artişti sovietici la trecute au constituit doar un prelu La secţia I-a locomotive, ca Pentru decada a doua a lunii pei de lăcătuşi condusă de Ni- căminului cultural din Nâdăştia
Petroşani Printre secţiile Combinatului siderur diu la un şir de noi victorii. Succe urmare a măsurilor luate, pla februarie, a reparat piese pen- Inferioară a prezentat piesa „R ă
gic din Hunedoara, care au raportat sul lor se datoreşte aplicării obiecti nul decadal de îndrumare la colae Măniuţ de la sectorul de fu iala“ de Tiberiu Vornic, cea din Nă-
Ie r i, 5 ’s o s ii la P e tro ş a n i u n cu clteva zile mal devreme îndeplini velor din planul de măsuri tehnico- dăştia Superioară, piesa „Logodnă fur
grup de artişti ai Circului m a rea planului de producţie pe luna tre organizatorice, folosirii mai bine a tim probă a locomotivelor reparate reparat vagoane. Ei au confec tunoasă" de Ferency Endre, iar for
rc d e S ta t "din M o s c o v a şi ai cută, se numără şi laminoarele de pului de lucru şi ridicării pe o treap a fost respectat. Este elocvent maţia de teatru din Hăşdat — piesa
Circului de S ta l din Bucureşti, 800 şi 1000 mm. Realizările pe care tă superioară a întrecerii socialiste. faptul că toate cele trei loco ţionat şi predat, în cinstea Zi „Deşteaptă pămîntului".
iri ve'derea p rezen tă rii unor le-au obtinut colectivele de laminatori motive planificate pentru a fi
spectacole pentru m ineri. Artiş îndrumate la probă în primele lei ceferiştilor, 4 vagoane căru Echipa de teatru a căminului cultural
tii rom ini s-au înapoiat recent 10 zile ale lunii februarie, au din Nădăştia Inferioară a fost promo
cioare. M. SA B IN vată în faza următoare.
efectuat, proba în bune condi-
corespondent M ARKAZS VICTOR
ţiuni. .Ultima locomotivă, cu
Mecanic de locomotivă
seria 40.047, a ieşit la probă
De curînd a intrat în rin- tia de distribuţie, a început
duTile mecanicilor de loco
motivă de ta depoul C.F.R. să năvălească afară aburul.
Simeria utemistul Petre tu
ia. Nu are decît 23 de ani —• Cind a ajuns în staţia Orăş-
e cel mai tînâr mecanic din
depou — dar se bucură de tie, a demontat supapa şi i-a
multă apreciere din partea
colectivului. pus o garnitură nouă. Un
Pină a ajunge să stâpî- defect mic, dar care dacă
n-ar fi fost observat la timp,
dacă n-ar fi fost înlăturat i-
m-ediat, putea avea urmări
nedorite. '
in ţară din turneul întreprins nească locomotiva, a rrtundt Intrebindu-l cind a trăit corespondent
in U .R .S.S. Ziua ceferiştilor m u lt: mai intii ucenic, apoi cele mai puternice emoţii
P rim ul spectacol va avea loc meseriaş in depou, fochist, e- el a răspuns zimbind, a i
este întîmpinată cu lev la şcoala de mecanfici sinceritate: Vaidei
sim b ă tă . şi însfîrşit, mecanic autori
rezultate bune în zat. — Atunci cind şeful de L a concursul ce a avut loc Ia V a i
O după-masă tură, tovarăşul Emit Măgu- dei, raionul Orăştie, s-au prezentat e-
de basm model muncă şi de către Călătorul pe calea ferată reanu, mi-a s.ous că peste chipele de teatru ale căminelor cultu
are un singur g ln d : să-şi citeva ore voi pleca cu un rale din Romos, Pişchinţi, Romoşel şi
tînărul strungar cumpere bilet şi să ocupe loc V a id d ;
In vagon. Cel care conducă tren de marfă de la Simeria
M ircea Susan de trenul, mecanicul, trăieşte Căminul cultural din Romos a pre
multe emoţii. El trebuie să la Ilia. zentat două piese de teatru: „Cel din
C olectivul bibliotecii raionale la depoul G .F .R . stea in permanenţă de ve urmă" şl „Fata tatii cea frumoasă".
ghe pentru ca trenul ce i Emoţia, li era îndreptăţită.
d in B rad a organizat ieri - in Sim eria. E L s-a an s-a încredinţat să ajungă la Acesta era primul său drum, Pe locul I au fost clasate echipele
destinaţie în cele mdi bune primul său examen practic, de teatru ale căminelor culturale din
sala Casei -raionale de cultu gajat ca în. cinstea condiţiuni. 'Această înaltă prima afirmare în muncă. Romos, cu „F a ta tatii cea frumoasă"
conştiinţă profesională îl stă- şi Vaidei cu „Nunta Ioanei".
ră, o după-m asă de : basm m o acestei sărbători să pîneşte şi pe tînărul Petră In pregătirea profesională,
Jula. I. POPA
del. dea lucru de cali Petre Jula a primit un pre corespondent
In cadrul acestei acţiuni, a tate superioară şi ţios ajutor din partea 'conul- ’ Şoimuş
fost prezentată dram atizarea ' să reducă mult ci niştilor Andrei lambor şi Eu
basm ului „Scufiţa roşie". fra de rebut. gen Cernău, sub a căror în-
P entru popularizarea acestei IN F O T O : M ir
form e de activitate cu cartea cea Susan strun-
in rindul copiilor, au fost in vi jind o piesă. _ j
taţi să asiste la spectacol toţi
bibliotecarii com unali d in raion.
Sfîrşitul lunii ianuarie i-a drumare si-a făcut stagiul de
mmi&Bmixiiaanjtivxntinfmn adus cea mai mare bucurie * fochist. L a faza intercomunală de la Şoi-
autorizarea de mecanic pen muş, au participat formaţiile de tea
Fier vechi pentru tru toate trenurile şi pantele In cinstea „Zilei ceferiş tru ale căminelor culturale din Bojholt,
oţelării periculoase dvn ţară. Comisia tilor“ el s-a angajat să eco cu piesa „O noapte albă“ de Valeriu
Ancheta noastră: . M u n t CO f t l t m i i m ? “ Luca, Bălata — cu piesa „Cei care
de examinare a regionalei nomisească cit mai mult com rămîn singuri“ de Lu cia Demetrius şi
C.F.R. Timişoara, l-a apre bustibil convenţional şi să
De la început în ritm de melc I? Ieri, Ia Comitetul orăşenesc de ciat ca cel mai bun mecatiiâ remorce trenuri cu tonaj spo Şoimuş cu piesele „Cremena le ştie
partid Deva a avut loc o şedinţă de rit. Angajamentul a şi în pe toate" şi „Cuiul lui Pepelea".
lucru cu conducătorii întreprinderilor de locomotivă autorizat In ceput să ptMtidă viaţă,
din localitate în vederea impulsionă Concursul s-a desfăşurat într-o at
rii acţiunii de colectare a fierului ultima vreme. \ S. AfUNTEANU mosferă sărbătorească. Pe locul I a,
vechi. Cu această ocazie, s-a stabilit i corespondent fost clasată formaţia de teatru a că
In anul 1960 constructorii din luăm ’doar clteva fapte. Spre lor. Păcatul este că ueşi la une ca în cadrul fiecărei. întreprindere să De atunci au trecut puţine minului cultura! din Bălata.
Valea Jiului trebuie să execute sfîrşitul lunii decembrie s-a ţinut le lucrări cum sînt noua: şcoală se formeze colective de 5-7 oameni,
numai pentru Combinatul carbo- în Valea Jiului o şedinţă cu din Uricani, drumul Lupeni — care să se ocupe de colectarea fie zile. In acest timp, el a şt D. G A R A Y corespondentă ¦
nifer lucrări în valoare de circa constructorii pentru prelucrarea Filatură şi altele, deşi există rului vechi. De asemenea, s-a stabilit
50 milioane lei, din care 30 mi- cifrelor de plan pe anul 1960. ca la acţiunea de colectare a fierului fost trimis de mai multe ori
iioane lei vor fi folosiţi la con- La această şedinţă a participat proiectele şi documentaţia ne vechi să participe toate organizaţiile
strucţii de locuinţe, 16 milioane şi conducerea trustului. Cum era cesară nici acum nu au început să remorce trenuri de marfă
ia diverse lucrări edilitare etc. firesc aici trebuia mai întîi să lucrările. Iată deci o stare do U.T.M .
Se voj; executa şi da astfel în se facă o amplă analiză a mo lucruri care face ca grupul de Tot ieri, cu secretarii organizaţiilor de tonaj greu. Pe toate le-a
folosinţa minerilor, 757 aparta dului cum s-au desfăşurat lucră şantiere din Lupeni să înregis
mente cu o suprafaţă locuibilă rile în anul 1959 şi ce măsuri treze rămîneri în urmă care cu de bază din cartierele oraşului şi cu condus în cele mai bune con
de 19.800 m.p. şi se vor începe trebuie luate pentru îmbunătă greu vor putea fi recuperate. Deşi
lucrările la alte 344 apartamen ţirea activităţii în noul an. A- diţiuni. Au fost şi cazuri cînd
te ngi cu termene de predare în cest lucru se impunea cu atit timpul e friguros totuşi pe şan
tiere pot fi executate lucrări toar- a avut mici defecţiuni la lo
te importante. Să luăm spre e
comotivă, dar pe care le-a
înlăturat repede, ca un om
cu multă experienţă. Astfel,
pe cind remorca trenul 2.801
anul viitor. Se va construi o mai mult cu cit conferinţa ra xemplu, instalaţiile sanitare, c- conducerile şcolilor medii şi elemen Intre staţiile Aurel Vlaicu şi
şcoală elementară în cartierul ională de partid a arătat că pe iectrice şi de încălzire. Sînt, tare, s-a stabilit un plan de acţiune Orăştie, a observat că din
spre exemplu, pe şantierul din pentru colectarea fierului vechi din supapa de. aspiraţie de la cu-
Livezeni din Petroşani, o canti şantierele din Valea Jiului se Petroşani blocurile 7, 8, 10, 11. curţile cetăţenilor.
nă la Vulcan ş. a. De aseme mai manifestă încă multe'lipsuri 12 şi 13 şi blocurile 12 şi 13 din
nea, în acest an sînt prevăzute în domeniul aprovizionării, ca
a se executa o seamă de lucrări lităţii lucrărilor, respectării g a Petrila cu un. număr de 252 a-
auxiliare ca tencuieli exterioare, licelor de execuţie, disciplinei partamente care nu au putut ii
drumuri de acces, atei, canali în muncă etc. Despre toate a- date în folosinţă la timp tocmai Veşti din cooperaţia
zări, asfaltări etc. cestea nu s-a spus însă nici un pentru că lucrările de instalaţie
Avînd în vedere volumul mare cuvînt în şedinţa amintită. S-a' nu au fost terminate. E drept că de consum
de lucrări ar fi trebuit ca la ora arătat doar cîte apartamente în ultimul timp s-au luat unele
actuală pe şantierele din Valea trebuie .construite în acest an măsuri pentru terminarea aces Materiale de construcţie re a fructelor ale U.R.C.C., s-au
în Valea Jiului şi... totul s-a tora dar totuşi munca se desfă expediat ieri 10 tone de ma
Jiului să se desfăşoare o inten terminat. şoară încă cu încetineală. In In scopul satisfacerii necesa giun şi alte produse.
să activitate. Situaţia este insă special instalatorii de calorifere rului de materiale pentru' con-,
alta. Cele cîteva schele şi cîte o. Şi cînd te gîndeşti că puteau au înregistrat o serioasă rămîne- strucţiile săteşti, la depozitele P en tru
brigadă răsleaţă de dulgheri sau ti discutate atîtea lucruri şi cîte re în urmă. Şi cauza principală U.R.C.C. din ÎHa şi Hunedoara
zidari sînt singurele semne ale propuneri de măsuri puteau fi constă în aceea că se dă o slabă s-au primit ieri două vagoane transportul produselor
existenţei şantierelor. In rest li făcute pentru îmbunătăţirea atenţie muncii instalatorilor, ou carton asfaltat, trei vagoane
nişte. O asemenea linişte dom m uncii! Aşa stînd lucrurile este controlului şi îndrumării lor. La ou ciment şi 5 vagoane cu ţi Pentru transportarea rapidă
neşte în special pe şantierele de explicabil de ce munca pe şan acest lucru duce şi slaba aprovi glă. Aceste mărfuri au şi fost a achiziţiilor de ouă, păsări,
construcţii din Lupeni. Aici se tiere este sub nivelul posibilităţi zionare a şantierelor cu materia distribuite pe reţeaua Unităţilor etc. de la magazinele săteşti,
lucrează în prezent doar la 3 lor. Iată numai cîteva. La LU- le de instalaţii. de desfacere. spre centrele muncitoreşti, con
blocuri unde se execută tencuieli peni, de pildă, planul pe acest siliul de conducere al U.R.C.C.
interioare, şarpantele, montarea an prevede darea în folosinţă a Iată deci o parte din neajun Produse alimentare a hotărît ca cefe treti maşini
tîmplăriei exterioare etc. Cam a- 144 apartamente noi, 170. apar- surile ce se manifestă la ora T. V. ou tonaj redus, primite
eeleaşi lucrări se execută şi pe tamente la Vulcan, construirea
actuală pe şantierele de con-
şantierul din Vulcan, la cele 13 a încă 66 apartamente din fon- strucţii din Valea Jiului. Este De la baza de recepţie din recent, să fie repartizate în fo Hfel IEX <0IUIRI§ SI
case în şir c u ,lin total de 50 a- durile întreprinderilor, termina- necesar ca atît "direcţia de inves- Haţeg a fost expediată ieri o losinţă uniunilor raionale ale
partameiite. Aceasta dovedeşte rea alimentării cu apă g oraşu- tiţii din cadrul 6 .G.V.J., Trustul cantitate de 15 tone fasole pen cooperaţiei de consum din ra
că pe şantierele de construcţii lui Lupeni, construcţia unei şcoli de construcţii, cît şi conducerile tru unităţile comerciale din Va ioanele Alba şi Orăştie şi ba
din Valea Jiului încă de !a în- noi cit 16 săli de clasă la Uri ' şantierelor să rezolve cît mai lea Jiului. Această cantitate a zei interraion afle din Deva. In-
ceputui anului s-;a pornit la lu- câni, a unui drum spre Filatură urgent problemele amintite pen- fost achiziţionată recent de la cepînd de ieri, aceste maşini au
cru în ritm de melc. Şi după şi altele. Pen'tru multe din lu- tru că încă de la început de an ţăranii din raionul Haţeg. început să efectueze transportul
cum se pare conducătorii acestor crările amintite nu există încă constructorii să poată lucra din produselor achiziţionate.
Tot pentru .Vailea Jiului, de
şantiere se împacă cu acest ritm. proiectele necesare, şi nici nu plin. fa unităţile de semiindustrializa-
Care să fie oare cauză? Să se cunoaşte locul de amplasarea I. MANEA