Page 38 - 1960-02
P. 38
Pag. 2 DRUMUL
Nr. !597
Nici o echipă de montatori Să luăm din timp măsuri
cu sarcinile neîndeplinite ! pentru a obţine o recoltă
sporită de
Organizaţia de bază de la Etăţii muncii, să scurteze tim* montează acum mal mult cu 10 In cursul acestui an, în re- obţinerea unei recolte 'întârziate,
atelierul de montaj din cadrul pul de montaj şi astiel să re- baterii dé radiatoare ca în luna giunea noastră, se .va cultiva la apariţia de boli şi dăunători
ianuarie a,c. -
secţiei turnatone a uzinei „Vie- ducă cheltuielile de manoperă şi ou legume şi zarzavaturi o şi ia obţinerea undi "cantităţi de
tona -Galan şi-a pus drept scop, să mărească productivitatea __Comuniştii, aşa cum am spus, suprafaţă de 6.200 ha,, de legume mici la hectar. - —
pentru îndeplinirea ritmică a sar- muncii. Prin iniţiativa comuni^ sînt exemplu în muncă. Tov. Pe-
cinilor de producţie, şă ridice Iru Ţolea, café lucrează Ia baiu pe oare se va obţine o pro- Nepregătirea din .timp a jţă-
fiecare echipă de montatori la tilor' s-a trecut la o mai bună cul dé probe individuale la ra
nivelul realizărilor medii ale diatoare, a redus, singur, numă ducţie de cel puţin 56.000 sadniţelor, întîrzierea semănatu-
fruntaşilor. Pentru atingerea organizare a muncii. Pentru ca rul ^elementelor porozafe cu 10
acestui ţel, era necesară desfă fiecare muncitor, fiecare echipă bucăţi. Asemenea Iui esté tov, tone de legume şi zarzavaturi, lui, lipsa arâtufii adinei de
şurarea unei munci politice şi să lucreze în mod ritmic, au fost Achim Cârăbulea, frezor şi alţii. Dşşi creşterea rapidă a suprafe- toamnă pe terenul care se va
organizatorice susţinute să dea luate jnăsuri ca fiecare loc de Exemplul lor a fost urmat şi de ţelor cultivate cu legume în sec- cultiva cu legume, a ’îngraşă-
răspunsuri clare şi precise la muncă să fie aprovizionat cu ceilalţi muncitori. Acum sînt torut socialist este evidentă, nu căinţelor şi a irigatief dtte de
problemele pe care le ridica sar cele necesare pentru ca în timpul fruntaşi în muncă şi tov. Chir-
cina de îndeplinire a planului lucrului oamenii să nu fie puşi malis Stetios, Teodor Ciupitu şi acelaşi lucru se poate s-pupe şi asemenea la obţinerea unei pro-
de producţie. In acest scop, agi în situaţia de a alergi după alţii.
tatorii au fost instruiţi, pe^baza piese sau scule şi astfel- să piar despre sporirea producţiei la ha ducţii scăzute la hectar.
cunoaşterii situaţiei concrete de dă timp preţios. Muncitorii au Noi nu. am făcut lucruri deo Producţia medie de legume la
la fiecare loc de muncă. Ei au fost îndrumaţi să-şi organizeze sebite. Ne-am străduit însă ca hectar — atît pe specii cît şi pe Acestea sînt numai .o parte din
fost îndrumaţi să arate oame astfel lucrul îneît să aibă totul munca politică şl organizatorică to talu l.culturii de legume — cauzele, care fac ca legumicultu
nilor cauzele rămânerii în urmă, la îndem-înă. Tot în acest scop să fie strîns legată de sarcinile eâte încă scăzută în multe ra să nu fie peste tot rentabilă.
s-a făcut şi o mai raţională re de producţie, să exercităm un locuri. Se impune deci, ca în O ajta deficienţă care se con
să le ceară părerea, să discute partizare a sarcinilor de produc control permanent asupra condu acest an, să acordăm o atenţie stată este şi aceea că unele Uni
cu ei în mod tovărăşesc şi să le ţie pe^oameni; fiecare om fiind cerii administrative, să luăm la deosebită sporirii producţiei la a ţ i cultiva cu legume- suprafeţe
indice căile lichidării rămînerii pus să muncească acolo, unde timp măsurile cele mai potrivite hectar. mici. Ncexistînd ' brigadă sau
în Urmă, cum se poate organiza pentru îndeplinirea ritmică a echipă legumicola, cultura legu
mai bine munca şi cum se poate [IHIIH Blhu» planului, să mobilizăm Şi să în Dacă multe unităţi socialiste melor nu este întreţinută cores
produce mai mult. sufleţim şi mai mult colectivul s-au orientat' just sporind an de punzător, -producţia dfe legume
Din experienţa nostru în lupta pentru înfăptu an suprafeţele cultivate cu legu obţinută este astfel scăzută.
Munca politică perseverentă irea sarcinilor de producţie. Şi me, nu au dotat însă cultura, le • Exemple grăitoare de unităţi
şi îndrumarea concretă, tovără organizaţiilor de partid în viitor noi ne vom strădui să care au înţeles că legumicultu
şească a oamenilor în rezolva muncim cît mai bine ou oame gumelor cu utilajele, maşinile şi ra trebuie să se facă pe supra
rea practică şi operativă a pro felii iii 'hi!' IkfejllilillKiilililI: ! nii, să întărim tot mai mult le îngrâşăminteie necesare. Acest feţe mari şi în acest caz să se
blemelor ridicate de îndeplinirea găturile cu masa largă de mun fapt a atras după sine obţinerea asigure lucrul pentru echipa Sau
planului de producţie, exemplul poate să dea cel mai mare ran citori şi astfel să ne putem în unor producţii scăzute şi târzii.
însufleţitor al comuniştilor, au dament. Acum, muncitorii vin deplini cu cinste sarcinile de
făcut ca în rîndul muncitorilor la lucru cu 5-10 minute mai de prôdüctie pe anul 1960. Să analizăm care sânt cauzele brigada respectivă în toată -pe
din secţie să se producă o mo vreme pregătindu-şi locul de
bilizare generala pentru rezolva muncă în aşa fel îneît să lucre IO SIF CRAŞCA actuale care contribuie la obţi rioada de vegetaţie, pot fi a-
rea sarcinilor. Treptat, treptat ze cu cît mai mult spor.
oamenii au început să munceas secretarul organizaţiei de bază nerea unor recolte scăzute şi im mlntite G.A.G. - din Sîntandrei,
că mai bine, mai cu spor, să-şi Pentru a avea cît mai puţine
realizeze normele şi chiar să le rebuturi, maiştrii de schimb con P .M .R . din Atelierul de montaj plicit a unor venituri scăzute G.A.6. Sebeş şi altele. Dar .în
trolează acum amănunţit pro
ducţia terminată şi care urmea al uzinei „Victoria"-GâIan la hectarul de legume. timp ce la G.A.G. Sebeş s-au
ză a fi livrată h magazie. Acea
stă măsură a făcut ca defectele Una dintre aceste cauze este Gonstruit peste 900 m.p; de ră
lipsa de răsadniţe, mai ales a sadniţe noi, conducerea G.A.C.
Comunistul Teodor Clontiiţ de ia uzina „Victoria" Călan celor destinate pentru repicarea Sîntandrei nu se gîndeşto să-si
este şeful unei echipe care lucrează la prelungirea cazanelor. răsadului. In regiune avem în asigure din timp nici măcar mi
Datorită bunei organizări a muncii sarcinile lunare de plan
ale echipei sînt depăşite cu 10— 14 la sută. medie 70-80 m.p. răsadniţe la nimul de răsadniţe la hectar.
ha. ceea ce este foarte puţin. O altă problemă, care trebuie
Practica fruntaşilor în producţie să stea în preocuparea imediată
depăşească. Toţi acei care să se descopere şi să se reme şi exemplul unităţilor socialiste a conducerii gospodăriilor .colec-
intrau rînd pe rînd în co dieze la tiftip. In fiecare zi se Noi membri şi candidaţi Viitorii elevi din Bulgaria, au demonstrat că tive este ca împreună cu orga
loana' fruntaşilor au fost face analiza acestor détecté cu
e necesar ca la fiecare hectar de nele tehnice să facă o analiză
stimulaţi şi popularizaţi, iar muncitorii dig schimbul respec de partid muncitori legume produs prin răsad să a- economică pe specii'de legume
cei care mai rămîneau în urmă tiv, arătîndu-li-se cauzele ce
vem col puţin 250-300 m.p. ră şi să extindă acele specii câre
au fost sfătuiţi să nu se des le-au dat naştere, cine anume se Pentru organizaţiile de bază Peste 1.000 de tineri munci sadniţe, In acest fel vom putea s-au dovedit — în Unitatea res
curajeze, să munceasoă cu mai face vinovat şi cum trebuie să diin comuna GeoagiU, primirea tori din întreprinderile indus
multă perseverenţă, pentru că muncească pe viitor pentru a nu de noi membri şi candidaţi de Datorită preocupării pe care triale ale regiunii Hunedoara planta în cîrnp tot răsadul re- pectivă —• a fi mai rentabile,
numaii astfel vor putea să-i ajun se mai ivi asemenea defecte. partid constituie o preocupare o a.re organizaţia de bâză din sînt înscrişi pînă acum pentru
Măsura luată a dus la întărirea de seamă. gospodăria agricolă colectivă a urma în anul viitor clasa picat ceea ce este o garanţie si fără însă a scădea procentul; şi
gă pe fruntaşi, şi chiar să-i disciplinei în muncă, la întărirea Geoagiu pentru editoarea candi VHI-a a şcolilor medii serale şi
răspunderii muncitorilor faţă de Zilele trecute organizaţiile de daţilor de partid, aceştia reu fără frecvenţă. In vederea ¦ad gură pentru obţinerea unor pro suprafaţa celorlalte specii.
şi întreacă. Aceasta a" creat o în calitatea producţiei, obişnuindu-i bază din gospodăriile agricole şesc să se pregătească temeinic miterii în clasa VIH-a serată
sufleţire în rîndul colectivului să facă ei înşişi controlul muncii colective din satele Geoagiu şi în vederea primirii lor în partid, a muncitorilor care n-au absol ducţii mari şi timpurii. . In preocuparea organelor de
atelierului nostru, râ dus la ob lor, să fie exigenţi. Gelmar au primit în rândurile îndeplinindu-şi totodată sarcini vit şcoli profesionale, în. centre
ţinerea de succese îmbucură candidaţilor de partid pe co le trasate de organizaţia de ba O alta cauză a randamentului conducere trebuie şă stea şi ex
toare. Munca politica şi organizato ză. De curînd, au fost primiţi tinderea legumelor timpurii şj
scăzut la ha. este şi lipsa de
Sare sînt rezultatele muncii personal calificat în această cul forţate care asigură unităţilor
tură. Trebuie şti.ut că legumicul venituri mari.
tura este o agricultură speciali O altă problemă de care tre
zată. Nici într-o ramură nu sînt buie să ţină .seama unităţile pro
depuse de comunişti? Principa rică desfăşurată de către orga lectiviştii fruntaşi Ioam Mădeam în rîndurile membrilor de par le industriale au fost organizate aplicate mai atent şi simultan ducătoare, este eşalonarea pro
lul rezultat al activităţii organi nizaţia de partid a dus la obţi şi Gheorghe Gulda. Alţi .6 co tid colectiviştii Nicolae Manea 14 cursuri de pregătire. toate mijloacele agrotehnice ca ducţiei. Unităţile contractante
zaţiei de bază este acela că în nerea de rezultate bune şi în re lectivişti fruntaşi din gospodă şi Teodor Ivan, care prin activi Majoritatea întreprinderilor se la cultura legumelor. Putem întîmpină mari greutăţi din a-
prezent toate echipele de montă- zolvarea sarcinilor privind îmbu riile agricole colective din Geoa preocupă de asigurarea condi
torf îşi îndeplineso sarcinile de nătăţirea calităţii producţiei, re giu şi Gelmar au cerut organi tatea lor şi prin felul cum au ţiilor necesare pentru ca viito chiar spune că fiecare plantă cest punct de vedere întrucât
producţie şi realizează chiar de ducerea cheltuielilor de manope zaţiilor de'bază să-i primească esie îngrijită individual. Aceasta există perioade fără producţie
păşiri însemnate. In luna ianua ră şi creşterea productivităţii în rîndurile candidaţilor de fost pregătiţi din .-.punct ..de „Ve rii etevi-muncitori să poată freâ- presupune o cunoaştere amănun sau cu producţie puţină şj pe
rie, de pildă, nici una din echipe muncii. Dacă în luna ianuarie partid. Printre aceştia se nu verita cursurile şi să se poath ţită a cerinţelor plantelor faţă rioade- în care ,apar mari canti
nu a rămas ou sarcinile neîn rebutul a fost redus de la 1,50 mără şi tov. Elena Homoro- dere -p'oli-tic -şi -ideologic,-au,.do pregăti. Conducerile şcolilor de climă şi sol, o cunoaştere a tăţi de legume. In felul acesta,
deplinite. Rezultatele muncii po la sută cît este admis la 1,45, în dean şef de brigadă. medii serate de ia Combinatul dezvoltării şi creşterii fiecărei legumele nu pot fi desfăcute in
litice 'sînt concretizate în cele primele 8 zile ale lunii februarie vedit că merită încrederea şi specii în pa.rte. Aşa stînd lu tegral, din care cauză, tie ca le
obţinute în producţie. Planul pe el a scăzut Ia 1,41 la sută. La siderurgic Hunedoara şi uzina crurile, fiecare unitate socialistă ridică şi se alterează în stoc, fie
luna ianuarie a' fost depăşit cu probele colective de presiune a cinstea de a deveni membri de „Victoria" Călan au organi trebuie să aibă un grădinar că nu le ridică şi în acest caz
12 la sută, far pe sortimente 'a radiatoarelor că urmare a aten producătorul are. pierderi. In -a-
partid. zat cursurile de pregătire pe priceput. cest an se pune în mod deose-
,b|eiti ^problemtraebelţşiaelonsăSrii produc-ă
FLORIGA DRAGAN .hecOt.araltsăa„ csaeuzdodăbţi&cnadărreeofldapCcrCeodcuacţ,!ilade
fost realizat astfel ? radiatoare ţiei cu care se lucrează şl a unei De la Geoagiu, pentru Hunedoara două schimburi: dimineaţa şi seă'zutâ este şi aceea că nu se
măi bune organizări a muncii, seara. Cadrele didactice ale şco asigură din timp sămînţâ în can
110 la su tă; cazane pentru în
călzire centrală 153 la sută; pie numărul de elemente cu poro- Conştienţi de importanţa ma le din luna februarie să strîngă lilor medii şi secţiilor sera titate suficientă şi de calitate chiar de Ia îrisamîntarea în ră-
se sanitare 106 la sută şi caza zităţi a scăzut de la 29 la 24, re a fierului vechi, lucrătorii sa- şi să predea I.C.M.-ului o can le de la Călan, Simeria, superioară, nu se verifică va- sadniţe.
ne pentru băi 108 la' sută. eliminîndu-se lucrările de de
montare şi montare ce trebuiau natorului T.B.G. Geoagiu au i- titate de peste 4.000 kg. fier Uricani, Brad şi Alba lulia oarea culturală a acestei semin Ţinând cont de toate ceie de
Dar noi nu ne-am oprit la făcute în plus. Aceasta a dus niţiat mai multe acţiuni de vechi. Acţiunea pentru colecta ţe şi nu se tratează cu substan mai sus, cultivatorii de legume
aceste realizări. Munca noastră la reducerea cheltuielilor ele ma strîngere a acestuia. Astfel, ei s ' a u °f6r^ s& fttâl în mod vo- ţe insecto-fungicide contra.dău
a fost orientată spre ajutorarea noperă şi la creşterea producti- { au reuşit ca numai în oursul rea fierului vechi connutinnuuaă vor putea realiza o producţie
oamenilor să reducă procentul vitătii muncii. In fiecare zi se lunii ianuarie şi în primele zi F. DRAGAN j luntar cursurile de pregătire a ridicată la hectar.
de rebut prin îmbunătăţirea' oa-
corespondentă muncitorilor. nătorilor. Aceste lipsuri duc la Ing. N. C IN D EA
^^^5^^^o ^ëôôoôoôôc5ôo ôcôrô^m raoo^^acdcxxxxxxxxxxxx> D o ooooootx> 3< xxxx> ocxxxxxxxx5O otxxx50 XXX
Activitatea cultural — educativă care — pînă Ia întrebarea noastră — riului. De cine au vrut să rîdă, spre organizează o recenzie, ri seară li O contrihuţie mai a,ctivă a lucrăto
terară, o consfătuire cu cititorii, cum rilor de la sfatul popular în activita
nici nu auzise. exemplu, spectatorii din Băcia în funcţionează concursul „Iubiţi cartea" tea' cultufală se imputie. Aceasta âr
ele. constitui un îndemn de a-şi aduce
Am citat doar cîteva exemple de drama „Năpasta“ ? De Io n ? ( I ) A- contribuţia şi alţi lucrători de !a ce-
Despre faptul că biblioteca trebuie lelaţe instituţii din comună. ,
din Săcia să fie concretă şi să modul superficial în care lucrează tunci de care alt persbnagiu? Sau ia să sprijine învăţămîntul agricol, prin
prezentarea materialului bibliografic Nu este suficient sâ
cadrele didactice .din B ăcia pe linia ¦ ce ajută p e . colectiviştii din Băcia necesar cursanţilor, că trebuie să analizăm numai
sprijine munca de transformare so
activităţii culturale. Celelalte exem rîsul din ' comedia „Slugă la doi stă cialistă a agriculturii în sat, că toa activitatea culturală
te acţiunile întreprinse de bibliotecă
reflecte cerinţele locale ple pe care le-am putea - da, sînt a- pîni“ ? La nimic. trebuie să servească un scop , precis, Comitetul comunal de partid şi co-
tovarăşul Silvestru era străin. mifetui executiv al sfatului popular
semănătoare. Dacă urmăreau elemente de comedie, comunal au analizat în ultimele dbuâ
Biblioteca raională din Hunedoara luni (decembrie şi ianuarie), iieccre
In anii trecuţi, Ia Băcia, activitatea alta dacă participanţii lă cursuri îşi ales conştiinciozitatea cu care acestea U na din cauzele pentru care se cum s-au gîndit, oare nu ie găseau va trebui să instruiască şi să îndru cîte o dată, activitatea cullurat-edu-
cultural-educatlvă a cunoscut succese însuşesc materia predată, nu i-a pre muncesc pe iărîm cultural. munceşte astfel, este determinată de tovarăşii' de la B ăcia în piese ca me pe viitor cu mai multă răspunde cativă de pe raza comunei. In urina
cu care, pe drept cuvînt, la timpul ocupat niciodată asigurarea frecven faptul că directorul ş c o lii' n-a contro „Fata tatii cea frumoasă“ , „Bărbatul re bibliotecarii săteşti, să nu' sc mul- analizelor făcute s-au elaborat hotă-
respectiv, s-au putut mîndri toţi lo ţei, asigurarea unei continuităţi în Este adevărat că tovarăşul loan lat felul cum acestea se achită de fără opinci", „în do iala" etc., piese ac ţumeasă numai să-i cheme la biblio rîri menite să ducă la îmbunătăţirea
cuitorii satului. A existat aici un cor asimilarea cunoştinţelor. Deşi la cer Herţ, directorul şcolii, s-a în g rijit să sarcinile trasate. tuale, legate de viaţă şi preocupările tecă; ci să şi verifice practic cum a- activităţii culturale. Acestea sînt lu
puternic care a fost premiat cu un cul agrozootehnic sînt înscrişi 33 d e ' repartizeze fiecărui cadru didactic sar satului, piese care sînt' prevăzute de ceştia se descurcă în munca cu cartea. cruri pozitive. Dar pentru ca a-
acordeon, formaţii de teatru, de dan colectivişti, numărul celor carc-1 frec cini precise în munca culturală şi a nalizele efectuate să se resimtă însă
suri, se organizau cu regularitate con ventează este mic j uneori chiar numai întocmit şi un grafic pe zile a acestor Numai rîs de dragul altfel şi în repertoriul formaţiilor ar Şi lucrătorii sfatului în activitatea culturală, era de , da
ferinţe, se prezentau spectacole ar 5-6. Ceea ce constituie însă o greutate în sarcini — grafic afişat la direcţiunea tistice de amatori ? G ăse au ! A lipsit popular pot să activeze toria atît a comitetului comunal de
tistice etc. însuşirea cunoştinţelor, este faptul că şcolii. Despre felul cum se îndeplinesc rîsul ui? însă orientarea artiştilor înspre un partid .cît şi a comitetului executiv
participarea la lecţii chiar şi a aces însă zilnic aceste sarcini se poate la căm inul cultural al sfatului popular ;comttnal •să urmă
Ş i în anul 1959 au fost obţinute u- tui număr mic de colectivişti, este discuta. Trebuie spus că la căminul cultural teatru care să vină în sprijinul co.lec- rească mâi cu perseverenţă cum se
nele succese frumoase. Form aţia de neregulată ; la o lecţie participă unii din B ăcia,. deşi tovarăşul Alexandru .tiviştilor şi al ţăranilor muncitori In activitatea culturală ce se des înfăptuiesc hotărîriie liiate.
teatru, echipele de dansuri, romînă şi colectivişti, la alta alţii. De pildă, tovarăşului Alexandru Rusu, responsabilul formaţiilor de tea din Băcia. făşoară la cămin o contribuţie im
maghiară, au prezentat spectacole în Rusu, profesor de limba romînă, i-a tru, nu se achită ‘ cu destulă' răspun ¦ A-prezenta spectacole teatrale numai portantă pot şi trebuie să-şi aducă şi Spre exemplu, comitetul executiv a
localitate şi în deplasare. D ar toate De asemenea, o actualizare mai con fost repartizată sarcina de a răspunde dere de_garcina încredinţată, totuşi o • de dragul de a sttrni .rîsu l publicului lucrătorii sfatului popular. Este ade hotărît ca de activitatea învâţămîht i-
acestea au fost. Să vedem cum se cretă a lecţiilor, o tratare mai legată de activitatea echipei de teatru. Gum vărat că o parte din aceştia, cum sînt Iui agricol să răspundă fehiîicianul a-
desfăşoară în prezent activitatea de de problemele gospodăriei agricole co sc achită tovarăşul Rusu de această oarecare preocupare pentru activitatea fără a, urm ări conţinutul bogat în idei al tovarăşele Ştirbu şi Tîrnăveanu, au gricol Buşe M aiin, iar la căitiinele
educare a maselor de colectivişti şi lective din localitate, ar face ca a- sarcină ? Nesatisfâcător. in primul teatrală există. D ar această preocu pieselor de teatru; fără a urmări cuţ şi participat în anu! trecut la repetiţiile culturale să se afişeze la loc v iz i
de ţărani muncitofî din sat. cestea să fie mai interesante şi mai rînd pentru că formaţia de teatru pe ca pare care constă în alegerea unor cum ajută un asemenea-spectacol, .în echipei de dansuri, sprijinind activi bil planul activităţii căminului. Gum
folositoare pentru cursanţi. re dînsul a „instruit-o", a pregătit pen tatea acestei formaţii. Este nejUstifi- s-au îndeplinit aceste sarcini ? Ele au
tru festivalul bienal de teatru „1. L . piese pentru a fi pregătite, nu este bi seamnă : a rupe activitatea • culturală ca tă . însă atitudinea tov. .Ştirbu, con rămas în dosare, aşa cum de altfel
tabil la sfatul popular, de a nu-şi lă au rămas şi celelalte.
ne orientată şi mai ales îndrumată. de sarcinile noastre politice şi eco sa soţia să activeze la cămin. Dim
potrivă, e de datoria tov. Ştirbu (şi Pentru ca activitatea culturâl-ebi-
In loc ca responsabilul formaţiilor nomice, înseamnă a face teatru de aceasta mai ales că timp de două cativă din comuna B ăcia să fie
luni a folosit în scopuri personale a- mai bine orientată, mai concretă şi
Cum în su şe sc cursanţii Pentru ca învăţămîntul agricol să C aragiale“ o piesă care nu era pre teatrale, să îndrume tineretul şi cei dragul teatrului. cordeonul căm inului cultu ral), să par mai eficace, atît comitetul corhunal
lalţi rpembri ai acestor formaţii î n ' ticipe la activitatea culturală a satu de partid, cît şi comitetul executiv al
lui. sfatului popular comunal vor trebui să
r e g u lile agrotehnice aibă eficacitate, lectorii trebuie să văzută în repertoriu. spre alegerea unor piese de teatru ca Cum a in s t r u it b ib lio t e c a îndrume .mai îndeaproape această mun
urmărească nu numai ca lecţia' să fie De asemenea, este un lucru neper- că şi să controleze permanent cum
In satul B ăcia activează două pregătită şi predată, ci şi dacă ea este Să luăm un alt exemplu. Tovară re să militeze pentru ‘înfăptuirea sar raională pe bibliotecarul mis ca tov. Buşe M arin, tehnician a-
cercuri ag rico le : unul agrozootehnic însuşită de către cit mai mulţi cursanţi. şul profesor Em il Silvestru răspunde cinilor politice' şi economice ce stau din B ăcia ? gricoi, să nu cunoască nici măcar sarcinile trasate sînt duse Ia îndepli
şi unul legumicol. L a cercul agrozoo Aceasta este o condiţie esenţială pen de formaţia de cor. In acest scop, în faţa colectiviştilor şf a ţăranilor cîte cercuri ale învăţăm întului ag ri
tehnic, unde sînt înscrişi 33 de colec tru a putea spune că învăţămîntul a- pentru a se perfecţiona ca dirijor, a col funcţionează în sat, aceasta fără nire. Un control m ai eficient şi o
tivişti, lecţiile sînt predate de către gricol se desfăşoară bine. fost recomandat şi urmează ia Sime muncitori din , s a t ,' a ' recomandat pu L a biblioteca comunală din Băcia a mai vorbi de contribuţia sa la buna
tovarăşa Tudor Alexandra, profesoa ria secţia externă de dirijat a şcolii desfăşurare a acestor cursuri şi la ac îndrumare mai concretă vor ducă la
ră de ştiinţele naturale la şcoala de 7 C adrele d id a ctice să tiu populare de artă din Petroşani. Gum nerea în scenă a dramei „Năpasta" există .m ii- de volume. A ici a fost tivitatea cultural-educativă de la că
ani din comună. Pînă de curînd au se achite forma! de răspunde şi cum pune în practică de 1. L . Garagiaie.' De asemenea, ti numit (de, către secţia de învăţămînt minul cultural. o activitate culturală vie, permanen
fost predate la acest cerc un număr sarcinile activităţii tovarăşul Silvestru cunoştinţele că neretul ( din s a t . la îndemnul utemis- .ş i cultură a Sfatului popular raio tă şi cu finalitate.
de 8 lecţii, ceea ce e un fapt pozitiv. c u ltu r a le pătate la Sim eria ? Nici cum. De tului Alexandru Dragoţă, ,s -a hotărît nal Hunedoara) ca bibliotecar, din .... ION GIOBOTA
Pozitiv este de asemenea şi faptul că ce? S im p lu : la căminul cultural din să pregătească — sub îndrumarea ni luna octombrie a anului „trecut, tov.
lectorul caută să sc pregătească cît L a şcoala de 7 ani din B ăcia îşi Băcia nu există nici o formaţie de.cor mănui — comedia „Slugă Ia doi Ion Silvestru. L a numirea acestui. to
mai bine pentru lecţii, folosind în a- desfăşoară activitatea 9 cadre didacti stăpîni“, de "Garlo LGoldoni." varăş' în funcţia' de bibliotecar, biblio
ccst scop şi m aicrialul intuitiv nece ce : profesori, învăţători, educatoare. Tovarăşul E m il Solea — spun ce
sar. Aceste lucruri, deşi sînt pozitive, Dacă acestea, în majoritatea lor, asi lela-« cadre didactice — este res întrebaţi de' ce 'âu hotărît'- punerea teca raională a ţinut să-l instruiască.
ele nu ne îndreptăţesc însă să credem gură procesului de învăţămînt un nivel ponsabilui colectivului de conferen
că învăţămîntul agricol se desfăşoară destul de ridicat, nu aceeaşi apreciere ţiari. Ge fei de responsabil o fi to pe scenă a acestor douădpiese,- ni srn' In acest scop ’ tov. Silvestru a stai
varăşul Solea, nu ştim. De fapt nic
bine. Ş i iată de ce. In general, ambii dînsul nu ştia că are această responsabi răspuns,' sim p lu : • hm vru t să facem la bibliotecă raională 4 zile. P e par-
litate. Este limpede deci cum şi-a
ca" piiblicttl să rîd ă D G e reflecta 1ace a-; curs, ' pînă în prezent, • tovarăşul -Sil-
stă ‘ afirmaţie3? E a rteflectă faptul că,- vestru. a mai 'stat 4' zile - pentru a fi
pe ‘ dp o parţe, ‘ nu este înţeles sensul t instruit' şi orientat.' Este greu de ghi
pozitiv' al rîs.uluj într-o 'piesă de tea-;> cit- în 'acest c a z e C m ii. I-a; instruit pe
tril, ş i ,' î n a l'd o ile a rînd, c ă ‘ este o . tovarăşul Silvestru biblioteca, raipna-
lectori nu urmăresc de la S lecţie Ia ' se poate face ‘ privind aportul şi mai putut duce la îndeplinire o sarcină de slabă*' oriefttare' * în “ alegerea xeperto- ' l ă , . eînd acesta - nu ¦cunoaşte cum se
