Page 39 - 1960-02

H t. 1597 DRV MV L $ n rj/\r ip.M vU it Pag. 3

„Reducerea consumurilor Plenara Sub seninul colaborării
internaţionale
specifice şi îm bunătăţirea Comitetului

calităţii — su rse im portante raional U.T.M.
de economii“
PUBLICATE La Haţeg, a avut toc ieri o Calendarul pblitic al anului numai întrevederi ou primul mii popoare, pentru promovarea
permanenţă exemple mobiliza­ rezultatele vor fi şi mai buqe. şedinţă plenară a Comitetului 1960 înscrie o dată importantă: niisitru Nehrti, cru preşedintele cauzei păcii în întreaga lume.
In ziarul nostru nr. 1540 din toare. De asemenea, merite deo- Colectivul de muncă este hotă- raional U.T.M. In cadrul aces­ Călătoria lui N .S. Hruşciov în Prasad şi ou alte oficialităţi,
5 decembrie 1959 a fost publi- rît să facă paşi mari în această teia, tov. Elena Badea, res­ ţările Asiei. Şeful guvernului dar şi numeroase cpntacte ou Ţinta principală a acestei vi­
sebite se cuvin agitatorilor, care direcţie. Dovada o constituie an­ sovietic a pleoat la 10 februa- poporul indian. Pe lîngă cu­ zite a lui N. S. Hruşciov în ţă­
au militat deosebit de activ
rile Asiei o constituie însă Indo­

cat un articol cu titlul de mai pentru reducerea consumurilor gajamentele pe care şi le-au ponsabilă a sectorului de evi­ rie spre Indonezia unde va face vîntarea în parlament, • N. S, nezia, unde şeful guvernului so­
luat pentru acest an brigăzile vietic va rămîne aproximativ
fcus, în care erau criticate cîteva specifice. de producţie. Aşa, de pildă, la denţă, -a ¦prezentat raportul cu o vizită' de prietenie. In drum Hruşciov va lua ouvîntut la un zece zile, purtând convorbiri cu
întreprinderi din regiunea noas- In luna decembrie a anului privire la desfăşurarea alege­ spre Indonezia N. S. Hiruş- miting de masă, va vizita e'x- preşedintele şi primul ministru
tră pentru preocuparea insufici- depănat, fiecare muncitor s-a rilor organelor conducătoare In ciov va vizita India şi Birma- poziţia agricolă internaţională Sukarno "şi vizitînd numeroase
enţă faţă de reducerea consumu- trecut, s-a pornit acţiunea de re- angajat să economisească în fie­ organizaţiile de bază U.T.M. din nia, iar la înapoierea din Indo- la care -participă 13 state şi localităţi şi insule. Preşedintele
rilor specifice. Printre întreprin- ducere a greutăţii articolelor ta­ care lună 1,5 kg. fire, iar secţia raionul Haţeg. Plenara, în ur­ neziâ va vizita Agîanistanul. doua organizaţii internaţionale. Sukairno a d e c la ra t„ G a preşe­
derile vizate în articol se nu- bricate. Fireşte că prin aceasta încheiat să economisească 2 kg. ma' discuţiilor, a adoptat măsuri Această expoziţie este vizitată
mără şi fabrica de ciorapi din se obţin însemnate economii de aţă lunar. Cum aceste angaja­ pentru îmbunătăţirea activită­ Au trecut patra, ani de cînd de delegaţi din toate statele In- dinte al Republicii Indonezia
Sebeş, în a cărei activitate s-au materie primă. Posibilităţile nu mente au prins viaţă încă de ţii comitetelor U J.M . din în­ N; S.- HruşcioV a vizitat cîteva diei, din Bengal şi Bombay, sînt profund saflsfăcut de faptul
manifestat multe deficienţe, a s-au epuizat însă, aşa că în a- pe acum, există certitudinea că treprinderi .şi de la, sate. din ţările Asiei şi în această Galeutta şi KeralaY Este lesne câ dl. Hruşciov a găsit posibil
căror urmare a fost înregistra- ceasţă direcţie colectivul de realizările viitoare Vor fi mai perioadă prietenia dintre Uni- să ne imaginăm importanţa a- să accepte inivitâţia noastră. El
rea unor apreciabile depăşiri de muncă al fabricii mal poate face valoroase decît cele de pînă a- T aburi unea Sovietică şi ţările fade- cestei expoziţii pentru viaţa în­ se va bucura.de o primire foarte
consumuri de fire. încă mult. cum. de rambleu pendante din Asia s-a adîmoii diei dacă se ţine seama că 80%' călduroasă din partea poporului
continuu. Aportul pe oare ţările <4in populaţia^ acestei ţări tra­ indonezian“. La rindul său pri­
De la publicarea articolului au Că reducerii consumurilor spe- Ar fi bine însă dacă agitaţia La secţia construcţii metali­ independente .din Asia şi Afri- ieşte la sate; expoziţia se a- mul ministru adjunct Djuanda a
trecut mai mult de două luni. cifice I se acordă o atenţie spo- vizuală şi-ar aduce un aport mai ce a Uzinei de reparat utilaj ca îl aduc la cauza menţinerii dresează deci la aproximativ declarat: „Noi am folosit efec­
S-au luat oare măsuri de în- rită o dovedeşte şi faptul că în însemnat în această acţiune. In­ minier diin Petroşani, s-a ter­ 300.000.000 de oameni. Această tiv cît se poate de bine ajuto­
dreptare ? S-a îmbunătăţit acti- prezent, faţă de anul trecut, în­ tr-adevăr, în fiecare secţie se minat ieri confecţionarea a 100 păcii, sprijinul pe care îl acor­ expoziţie reflectă concis între­ rul economic şi tehnic acordai
vitatea colectivului fabricii? Iată dicele de consum este defalcat găsesc expuse la cele mai vizi­ bucăţi tuburi de rambleu, pen­ dă iniţiativelor de pace ale ţă­ cerea între cete două sistema nouă de guvernul şi poporul so­
fciteva întrebări care constituie pe faze de fabricaţie. In secţia bile locuri multe lozinci, dar a- rilor socialiste —- a căror po­ vietic fără nici un fel de condi­
tema articolului de faţă. circulare — secţie de bază — proape toate au caracter gene­ litică externă ţine seama de mondiale, felul'în oare se dez­ ţii. Noi dorim să sprijinim în-
de exemplu, indicele de consum ral, nemobilizator. Or, fiecare interesele tuturor ¦popoarelor lu­
Să pornim de Ia două cifre, poate fi urmărit zilnic. Acest Iu* secţie are angajamente precise, mii — atîrnă greu în balanţa voltă agricultura lOr. Departe, trutddul eforturile pe care le de­
Prima — 10.000 kg. fire — re- cru dă posibilitatea să se ia mă- care pot fi popularizate. Acelaşi
prezirttă cantitatea de materie suri acolo unde se constată o lucru se poate face şi cu anga­ raportului de forţe pe arena in­ dincolo de strada Mathură pune poporul Uniunii Sovietice
primă cbnsumată în primele 9 depăşire, permite ţinerea unei jamentele unor muncitoare frun­ ternaţională. în acest an, oînd
luni ale anului trecut, ca ur- evidente mai clare a preţului de taşe. va avea loc o conferinţă la ni­ Road, unde se află expoziţia, pa­ • pentru întărirea păcii generale,
mare a depăşirii consumului spe- cost. vel înalt, cînd se va dezbate
vilionul sovietic atrage aten­ eforturi • care vor avea o influ­

ţia'. In acest’ pavilion, milioane- enţă concretă asupra conferinţei

!citic. A doua — 762 kg. fire La reducerea consumurilor Oricum, în activitatea colecti­ tru diferite exploatări miniere problemă realizării dezarmării şi le de vizitatori pot vedea,. „Harta la nivpl înalt“.
reprezintă economia de materie specifice contribuie într-o măsu-
primă înregistrată în luna de- ră însemnată micşorarea pro- vului fabricii de ciorapi din din Valea Jiului. Tot ieri, la vor fi luate în discuţie alte pro­ electrificată a Uniunii Sovieti­ D’iti pu'nct He vedere econo­
cembrie, ca urmare _a reducerii centului de rebut. Cu cît acesta bleme internaţionale majore, ex­
sub cifra planificată a consu- va fi mai mic, cu atît mai mari Sebeş se observă o îmbunătă­ aceeaşi secţie, s-a terminat şi primarea unui punct de vedere ce", „Stepa flămândă prinde mic, Indonezia se bucură de uri
murilor specifice. Prin urmare, Vor fi economiile de materie pri- ţire simţitoare. Rezultatele ob­ executarea a 250 m.l. de lanţ comun de căire ţările socialiste
ne găsim în faţa a două rezul- mă. Da>- reducerea rebutului pre­ ţinute în luna ianuarie, nu se ri­ dublu calibrat, pentru tran­ şi ţările independente din Asia viaţă“, diferite tiptiri de ma­ larg sprijin — îa’ fel ca şi alte
tate diferite, din două perioade supune o calificare din ce în ce dică însă, la nive'ul posibilită­ cu o populaţie de sute şi sute
de timp diferite, obţinute de ace- mai ridicată a muncitorilor. De de milioane, aire o însemnăta­ şini agricole etc. Iii cartea de state independente din Asia şi
Iaşi colectiv de muncă, cu ace- aceea, In ultimul timp, la fa- te deosebită. impresii a pavilionului expozi­ Africa, din partea Uniunii So­
Ieaşi posibilităţi materiale. Fap- brlca de ciorapi din Sebeş s-a ţiei, Shri Băii Ram Bhagat, ad­ vietice. Dobînzile extrem de re­
tul că de Ia pierderi s-a ajuns acordat o deosebită atenţie pre­ ţilor. Prin urmare, mai este încă sportoarele cu raclete de la Problemele comune oare’ unesc junct al ministrului de finanţe duse la" creditele pe termen lung
ia economii, este desigur îm- gătiril cadrelor de muncitori, ţările socialiste Şi ţările inde­
bucurător şi dovedeşte că s-au Pentru anul acesta, vor fi or- mult de făcut şi dacă ţinem sea­ preparaţia Lupeni. S-au evi­ pendente din Asin atl fost su­ a n o ta t: „Trebuie să preluăm care se ridică la sute do milioa­
luat măsuri care au avut darul bliniate de N. S. Hruşciov la
să înlăture lipsurile semnalate, ma de posibilităţile şi forţele de denţiat în executarea acestor lu­ sesiunea din 14-15 ianuarie a foarte multe lucruri din expe­ ne de dolari constituie elemente
care dispune acest colectiv tî- crări tovarăşii Iuliu Toth, -Teo- Sovietului Suprem al U.R.S.S. rienţa Uniunii Sovietice, mai deosebit de importante pentru
Pînă spre sfîrşitul anului tre- năr, sîntem siguri că se vor ob­ „Acestea sînt — a spUs N. S.
cut, numărul rîndurilor supli- ţine realizări şi mai frumoase. fil Kiss, Vasile Mardare, Con- Hruşciov — problemele luptei consolidarea independentei Indo­
mentare Ia ciorapi era mult prea pentru întărirea continuă a pă­ ales în domeniul utilizării ştiin­ neziei în momente cînd această
mare, din care cauză se tăcea Ing. N. AN DRON ACHE , stantin Pădureanu şi alţii. cii ale luptei împotriva do­ ţei şi tehnicii, pentru a accelera . ţară are de făcut faţă nu numai
minaţiei colonialiştilor, pro­ dezvoltarea economiei noastre, sabotajului economic al fostelor
risipă de fire. Lucrul acesta a ganîzate 2-3 cursuri de minim blemele întăririi continue a ţinînd seama, fireşte, de parti­ puteri coloniale, dar şi măsurile
fost sezisat în articol şi ca ur- independenţei economice şi cularităţile noastre naţionale“. legate de lichidarea rămăşiţelor
mare s-au luat măsuri pentru tehnic şi un curs de calificare, • politice a statelor care şi-au In schimb’, pavilionul american rebele care fuseseră încurajate
remedierea acestei deficienţe. Re- dobîndit libertatea şi indepen­ caută să demonstreze „prospe­ de ţările participante la 'blocul
zultatul a fost cel dorit. In luna care vor funcţiona în afara ore- ritatea“ fermierului american, militar S.E.'A.T.O. Din punct
decembrie 1959 s-au economisit denţa.
nuttiai pe această cale aproape lor de program şi |a care vor Nu s-ati stins încă ecourile
100 kg. fire de bumbac, iar în
participa muncitoarele noi, fără călduroasei primiri făcute de

nici o calificare, rirea producţiei şl realizarea de econo­ prezentând televizoare şi incuba­ de vedere politic, revendicarea

Am enumerat cîteva măsuri Călătorul atent, care coboară din mii, nu se observă şi lă colectivul de toare, dar omiţîrid predarea de ¦Indoneziei de a-şi redobîndi te­
— e drept cele mai importante autobus în centrul coitlunel GHelar, ob­ inovaţii. Ultima sa şedinţă a avut loc cunoştinţe care să-i înveţe p'e ritoriul său, Irîanul de Vest, este
— care au fost luate în ultimul servă pe faţada unei Clădiri din cen­ la data de 28 noiembrie 1959. ţăranii indieni să-şi însuşească sprijinita de Uniunea Sovietică
timp la fabrica de ciorapi din trul comunei o gazetă de perete frumos cele mai bune metode de culti­ şi de celelalte ţări socialiste.
Sebeş pentru reducerea consu- încadrată, închisă în geam şi lucrată Acest lucru a făcut ca o parte din vare a pămîntului.
murilor specifice, măsuri care au cu mult gust. Pe cadranul negru se propunerile de inovaţii din anul freciit Ultima parte a vizitei Iui
contribuit la obţinerea rezultate- Să nu fie luate în studiu (deşi în
lor amintite, poate citi un supratitlu, scris îng rijit, registru figurează câ fiind îri studiu). De asemenea. N. S. Hruşciov N. S. Hruşciov în ţările Asiei,

va Vizita uzina de la Bhilai, con este consacrată opririi în Af­

luna ianuarie a.c. peste 200 kg. Dacă aceste măsuri vor fi a- cu litere alb e: „Evenimentele zilei“ , Mal râu însă este faptul că aceftstă poporul indian oamenilor de struită cu ajutorul Uniunii So- ganistan, care de asemenea se
atitudine a colectivului de inovaţii faţă stat sovietici K. E. Voroşilov, vietice, care va ’da o producţie bucură de un larg ajutor din
î ' re> ......... plicate cu consecvenţă şi dacă apoi, ceva mai jos, titlul gazetei pro-
priu-zise „D in activitatea m inerilor". de munca inovatorilor a dus la descu­ F. R. Kozlov şi E. A. Furţeva, de un milion de tone anual, ceea partea Uniunii Sovietice.
.... lin rol deosebit In obţinereavor mai fi luate şi aiteie — de-
Fără îndoială că o asemenea titu­ care .au confirmat. întărirea, con­ ce este echivalent cu întreaga Opjnîa publică mondială ur­
acestor rezultate l-au avut co- oarece condiţiile existente cer a- latură stîrneşte curiozitatea. Un prilej rajarea oamenilor, la scăderea entu­ tinuă a prieteniei sovieto-indie- producţie actuală de oţel a In ­
muniştii care au constituit în cest lucru — cu siguranţă că ftiai minerit de ă afla cele trial noi ziasmului! ne şi iată că poporul indian diei. măreşte cu interes călătoria şe­
evenimente din activitatea minerilor trăieşte o nouă şi strălucită ma­ fului guvernului sovietic în ţă ­
--------------------- 3H2--------------------- din Ghelar nici că se poate. Dar, după A r fi bine dacă conducerea minei Călătoria lui N. S. Hruşciov rile Asiei, mesajele de pace, de
ce am citit primul articol, ml-am dat
Cea m ai bună muncitoare seama că n-am fost destul de prudent: s-ar preocupa mai atent de activiza­ nifestare a acestei prietenii. în Birmania se înscrie de ase­ bunăvoinţă şi de prietenie pe
din secţie purta data de 7 august 1959. Eveni­
mentul era de mult depăşit. rea colectivului de inovaţii. Vizita în India cuprinde nu menea pe linia apropierii între care ie duce popoarelor Orien-
i . .......?p•.t‘ 4 tului, ale căror legături cu ţă­
Este de prisos să mai adaug că a-
Cînd a intrat pentru prima Trebuie să mai arătăm cum I „ceaţă" care aduce num ii de rile socialiste se dezvoltă conti­
dată in fabrică — aceasta s-a munceşte ea, ce stă la baza rea- nuu. Popoarele din lumea în­
intimplat acum doi ani — Ele- Uzărilor remarcabile pe care le ceeaşi dală o purtau toate celelalte ar­ treagă îi urează mesagerului pă­
cii succes în 'misitiriea sa nobi­

ticole. * lă, folositoare tuturor popoare­

na Zahan era atît de timidă, obţine. Productivitatea' oricărei în- Ceaţa ia naştere dimtr-un li- le executate la strungurile caru- lor.

incit zile de-a rindul n-a schim­ Unul din „secretele<l Elenei Ce părere are colectivul gazetei de treprinderi constructoare de ma- chid şi diri aer debitate sub pre- sel, la maşinile de găurit ră­ m PROBMMUL B L
bat mai mult de cîteva cuvinte Zahan constă în folosirea din perete şi comitetul de partid ă! itiinei şini depinde de viteza cu care siune într-un amestecător, iar diate, la maşinile de rabota.t şi
cu tovarăşele sale de muncă. In plin a capacităţii maşinii. A- (jhelar despre „Evenimentele zilei“ . sînt strunjite piesele. Prelucra- de acolo, printr-un ajutaj — la alte maşini-unelte. „Ceaţa“ 13 F E B R U A R IE 1301)
schimb, era numai ochi şi u- tea pieselor are loc la viteze pe muchia de aşchietoare a seu- dă un mare randament la pre-
rechi. Se vedea de pe atunci do- cest lucru, duce, pe de o parte, Tărăgănare nemaiîntilnite, de aceea mu- lei. Jetul de lichid, dispersat ie- lucrarea pieselor de fontă şi la
chilie de aşchiere a ’ soulei se şind din ajutaj cu o viteză ce . strunjirea pieselor cu cuţite ar-
rinţa ^ ei de a pune stăpînire pe la sporirea numărului de ciorapi. Anul trecut, Ia cabinetul tehnic a!
încheiaţi în unitate de timp, iar
xiltă parte la obţinerea minei Ghelar au fost înregistrate un încălzesc foarte tare. depăşeşte de 300 ori viteza je- mate cu plăci de aliaj-dur la Programul 1: ,6,45 Salut voios de
meserie. Poate că tocmai acest pe
Pentru răcirea cuţitului se tului care cade liber, se extinde strungurile agregat şi semiau- pionier • 8,00 Din presa de astăzi j
lucru a făcut ca în scurtă, vre- economii de ată. număr de 31 propuneri de inovaţii.

me să fie pentru prima oară e- MasUm ^ are o viteză de ro- Anul acesta, numai în luna ianuarie, foloseşte de mult o metodă des- considerabil. Temperatura „ce- tomate. 9,40 Oîntece patriotice; 10,30 Şcoala

videnhată şi apoi nelipsită din taţie consiantă_ Prin urmare, au fost înregistrate 6, Teitlele tratate tul de simplă : în timpul lucru- ţii“ atinge adesea 0 grade. C ă-1 Este interesant următorul cal- şi viaţa (reluare) 11?03 L'ifeduri din
.pentru sporirea producţiei, nu cuprind şl probleme electromecanice şi ciclul „Călătorie de iarnă" de Schu-’
mulurile / / iintaşe or. se actl0nează asupra vUe. probleme de minerit. lui cuţitul este udat în perma- zînd pe aşchiile incandescente oul. După cum se ştie, pînă la bort; 12,20 Cotidiene; 13,05 Concert
Acum este cea mai bună mun- de p rîn z ;.1 4 ,0 0 Melodii populare so­
. , ,, Se poate spune deci, că colectivul nenţă cu diferite soluţii de apă. şi îrt zona de contact a scufei sfîrşitul septenalului parcul de vietice ; 14,40 Gîntece de prietenie j
ciloare din seclia de încheiat zei de rotai>ie> ct asuPra dls' acestei mine este preocupat de căutarea 15,4'0 Concert de 'muzică din operete j
fabricii de ciorapi din Sebeş. tanţei dintre doi ciorapi. Acest noului. Printre cei mai activi cercetători Metoda este simplă, dar strun- cu piesa, particulele de lichid maşini-unelte al U.R.S.S. va ou- 16.15 Vorbeşte M oscoVa; 17,25 M uzi­
că din baletul „L a cu l •lebedelor" de
Dovadă stau rezultatele obţinu- lucru l-a înţeles Elena Zahan se numără Nicoiae Vîţă, ing. Aitel garii şi-au pus întrebarea dacă se transformă pe ioc în abur, prinde 2,5 milioane de maşini Ceaikovski j 18,30 . Program interpretat
te de ea în luna ianuarie. In Em il, Valentin Forte şi alţii, de M aria Lătăreţu şi Ion L'uca Bană-"
loc de 50 perechi de ciorapi, cit şi-l foloseşte din plin. Pentru este ea oare şi perfectă? Intr-un absorbind căldura. aşchietoare de metal. Dacă s-ar
Păcat în s l că preocuparea pe care
trebuia să realizeze peste plan aceasta este nevoie insă de schimb un strungar foloseşte Acolo, unde la unele operaţii, folosi „ceaţa“ numai acolo un-

găleţi întregi de emulsie, ulei în condiţiile răcirii obişnuite de prelucrarea se execută la

şi p'etrol. Lichidul udă piesa şi sînt necesari 8—15 litri de e- „uscat , s-ar economisi în de-

aşchiile. în jur zboară picături, mulsie pe minut, noua metodă ours de un an un miliăt"d de
in fiecare zi, conform angaja- multă atenţie, de îndeminare, o manifestă muncitorii, inginerii şi p’e duşumea apar băltoace de permite reducerea acestei can- ruble.
ţeanu; Î9,05 'Muzică de dans i 20,10

meniului, ea a realizat 120 pe- de lucru fără întrerupere, tehnicienii pentru soluţionarea cît mai ulei, iar aerul se îmbibă ou tităţi lă 50—700 gr. pe oră. Recent, la Gorki ă avut loc Pe teme internaţionale; 20,30 Cine
ştie cîştigă (re lu a re ); 21,15 Muzică de
rechi. Şi ea are aceste calităţi. judicioasă a problemelor legate de spo- vapori. „Ceaţa“ ajută la prelungirea o consfătuire tehnico- ştiinţiîi-' d a n s ; 22,30 Sonata în si minor de
Liszt.
Mai există şi un alt incon- duratei de funcţionare a soulei cg ja an luat parte repre-
Programul I I : R'4,30 Gîntece şi jocuri
C u aceleaşi a g re g a te , m etal mai m u lt şi mai b u n ! venient. La multe operaţii este de două—patru ori faţă de ră- tentanţi ai uzinelor de aittomo- populare rom îneşti; 15,30 Muzică co­
rală rom înească; 16,15 Muzică uşoa­
Scurtmd durata, reparaţiilor absoluf imposibilă folosirea gre- cirea obişnuită. Marele număr bile, ai institutelor politehnice ră ; 17,00 Din cîntecele şi dansurile
popoarelor; 17,30 Sfatul m edicului!
sării şi a răcirii. In acest caz de experienţe efectuate au ară- şj (]e cercetări ştiinţifice din

piesele sînt prelucrate la „us- tai că se reduce considerabil şi U.R.S.S.. Pe baza rezultatelor

oat“ din care cauză Sculele se consumul de lubrefiant. Din ă- experienţelor efectuate atît la

uzează repede, iar uneori pie- ceasta oauză sînt necesare nu- Gorki, cit şi la Ivanovo, parti- Vegetaţiile adenoide şi polipii n a z a li;

Agregatele siderurgice fiind necesar, se organizează munca economiseşte cel puţin o zi la sele se deformează. mai 0,5—2 gr pe oră pentru acîpainţii la consfătuire au reco- 18,05 Concert interpretat de fa n fa ră ;

în continuu supuse focului, ne­ pe specialităţi (zidărie de şamo- fiecare reparaţie capitală. In anii Marelui Război pen- răci şi a unge cuţitul armat ou mandat aplicarea în prodtlcţie a' 19,00 Muzică populără romîneâscă diri

cesită reparaţii şi recondiţionăfi tă, reparaţii de utilaje, construc­ Măsurile şi îmbunătăţirile a- tru Apărarea Patriei inginerul placă de aliaj dur, pentru a e- metodei de răcire ou „ceaţă“ M untenia; 19,30 Muzică din operete;

periodice. Aşa cum reiese din ţii metalice etc.), pentru a se e- duse în acţiunea de reparaţii şi G. I. Pokfovski din Novosi- vita apariţia de mici fisuri şi a sculelor aşchietoare. 21.15 L a sfîrşit de săptămînă, cîntec,-

documentele plenarei C.C. al xecuta mai multe lucrări deoda­ elanul muncitorilor, inginerilor birsk a efectuat cîteva expe- rupt uri. Rezistenţa cuţitului spo- — ---------- joc şi voie bună ; 21,50 „Fapt divers?"

P.M.R. din 3—5 decembrie anul tă. încă înainte de a se începe şi tehnicienilor, s-au soldat cu u- rienţe reuşite de răcire a seu- reşte de 2,5 ori. (însem nări de. reporter); 22,00 Muzică

trecut, siderurgiştii trebuie să reparaţia se asigură o serie de nele succese importante. In lu­ lei cil un lichid dispersat sub' Rezultatele cercetărilor sînt de d a n s ; 23,05 Simfonia nr.4 în La

realizeze anul acesta un însem­ piese şi subansamble recondiţio­ na ianuarie, de pildă, timpul formă de ceaţă. Atunci comuni- promiţătoare. Noua metodă a CIR EM ITIB B U M major „Ita lia n a “ de Mendelssohn-Bar-

nat spor de producţie pe seama nate cu care se înlocuiesc o par­ planificat de staţionare a furna­ carea despre această inovaţie a ieşit din cadrul laboratorului 13 F E B R U A R IE 1960 tholdy; 23,47—0,50 Muzică de dans.
utilizării cît mai eficiente a vo­ te din ansamblele ce trebuie re­ lelor pentru reparaţii a fost cu trecut neobservată. Acum .oîţi- pentru a fi aplicată în secţii,
lumului şi suprafeţelor de pro­ mult redus. Bunăoară, Ia furna­ va ani însă, Moisei îsakoVici direct în producţie. In p'rezent, DEVA : Tizok; ALBA IU LIA: m m m mmmmmk
ducţie ale agregatelor. Una din parate, redtictndu-se astfel tim­ lul nr. 5 repărajiile au lost exe­ Kluşin, docent îa Institutul po- la Uzina de automobile din Ivan cel groaznic / Avalanşa ;
condiţiile principale care contri­ pul planificat de staţionare pen­ cutate în numai 10,40 ore în loc litehnic din Gorki, aflînd des- Gorki aproximativ 70 de ma- B R A D : Pentru 100.000 de PENTRU 24 ORE:
buie la creşterea gradului de fo­ de 24 ore cît era planificat, la pre această metodă, a început şini-unelte Sînt înzestrate du mărcii HAŢEG: Dragoste pe
losire a agregatelor, este scurta­ tru reparaţie a agregatelor. furnalele 3 şi 6 timpul de staţio­ s-0 studieze CU p'asiune. noile instalaţii. Economiştii şi notei HUNEDOARA: Secretul Vremea în ours de încălzire
rea timpului planificat de repa­ nare pentru reparaţii a fost re­ şefii de secţii au oalculat avan- âifrului / IL IA : Frunze ro­ uşoară. Gerul mai mult noros.
raţii şi îmbunătăţirea calităţii Incepînd din luna trecută, s-a dus cu 33,3 la sută, la furnalul împreună cu cercetătorii la- te jele acestei inovaţii: cu aju­ şii O RĂŞTIE; Teodora - Noi­ Vor cădea precipitaţii locale
acestora. trecut ia aplicarea unei noi me­ nr. 2 cu 37,5 la sută etc. In tim­ boratorillui pentru construcţia torul instalaţiilor se realizează le aventuri ale motanu­ sub fonmă de lapoviţă şi ploaie.
tode de lucru la reparaţia cup­ pul economisit Ia staţionarea de maşini şi scule al institutu- o economie anuală de 100.000 lui încălţaţi PETRO ŞAN I: Temperatură în creştere uşoa­
Ţinînd cont de sarcina impor­ toarelor Martin de 185 tone. furnalelor pentru reparaţii, în lui, M. I. Kluşin, începe cerce- ruble. In anul 1960 alte 40 de Ştrengarii7 Secretul ciţru- ră, ziua între 1 şi 7 grade, iar
tantă care le revine în această Este vorba de atacarea unor lu­ luna ianuarie, pe întreg sectorul ţările teoretice, fiind ajutat de maşini-unelte ate uzinei vor lu­ tui i S E B E Ş ; Pe ţărmuri noaptea între minus 2 şi mi­
direcţie, muncitorii şi tehnicie­ crări de întreţinere înainte ca furnale s-au elaborat peste 700 lucrătorii laboratorului de aş- ora cu „ceaţă“, îndepărtate i SIMERIA : Ava­ nus 6 grade. Vînt p'otrivit din
nii din cadrul serviciului meca­ agregatul să fie oprit. Ţinînd tone de fontă. ciiiere de la uzina de ailtomo- lanşa ; BARU M ARE: Cei 44; sectorul sudic. Dimineaţa şi
nicului şef al Combinatului si­ cont că o parte însemnată din bile din Gorki. Prin urmare, unde trebuie fo- TEIUŞ: Burghezul gentilom; seara pîclă şi ceaţă locală. .
derurgic din Hunedoara, precum timpul de reparaţii a cuptoare­ Este bine ca experienţa cîşti- losită în primul rînd „ceaţa“? ZLATNA: Cerul infernului;
şi ceilalţi lucrători de la între­ lor este necesar pentru curăţi­ gată privind reducerea timpului Cercetările oamenilor de ştiin- La prelucrarea pieselor cu p.ra- PENTRU URMĂTOARELE
ţineri din secţiile combinatului, rea camerelor de zgură, după de reparaţii la furnale să fie g e ­ ţă şi ale inginerilor au antre-
noua metodă de lucru, o parte
dovedesc o mai mare preocupa­ din zgura ce se depune în ca- neralizată şi aplicată la toate Nfit şi pe studenţii institutului guri dispuse unilateral, la fre- APOLDU DE S U S : Favo­ 3 ZILE

re faţă de reparaţii. Pe baza gra- merele de zgură a cuptoarelor reparaţiile ce se execută la agre- politehnic. Ei au început să iu- zarea pe baza’ de marcare’, la ritul 13; CALA N : Torentul; Vreme schimbătoare, favora­
licelor de reparaţii planificate , se evacuează înainte ca agrega­ gatele si utilajele combinatului. c.reze la elaborarea Unei insta- rectificarea plană, la a'soitţirea LONEA : Vizita tui N. S. bilă precipitaţiilor. Temperatura
A. ZAHAR1E laţii pentru producerea „cetii“, a tot felul de scule, la’ operaţii- Hruşciov in America.
se asigură din timp materialul tul să fie oprit. Prin aceasta se în uşoară scădere.