Page 4 - 1960-02
P. 4
Pag 4 ro^mwTHSWAîWKTOO^^ DR!!mir. SOCIALISMOW l BSM BBM KBSBBBBa ta s m ^ s s m B s s s to M tm s m i i zaejxs^m^sasw^ PMr. 15 8
mwrftcrwgiwfjw»«*i-j»»¦^¦g^ay^ ajBgw *®RK’" •..—rizc&ansaa
Alie delegaţii ale partidelor yn du.* tt ALA * tí Jl. * • tiJL* ^
comuniste şi muncitoreşti
au sosit la Moscova
ROŞCOVA 1 (Agerpres). — menea delegaţia Partidului Mun
TASS anunţă ; La 31 ianuarie cii din Albania în Irunte cu En-
au sosit la Moscova pentru a ver Hodja, prim-secretar al C.C.
participa Ia Consfătuirea repre al P.M.A. In calitate de invi-
zentanţilor partidelor comuniste taţi, la consfătuire au sosit
membrii delegaţiei Partidului
Muncii din Coreea în frunte cu
Kim Ir, membru al Prezidiului
C. C. al Partidului Muncii din
şi muncitoreşti din ţările socia Anastas Mitcoim va pleca
liste aie Europei cu privire la la Havani
schimbul de experienţă în do
Dilta oaoM oF de stat sovietici în Indiameniul agriculturii, delegaţia
Partidului Comunist Bulgar, în Coreea, prim - vicepreşecfinte al
frunte cu Todor .Hvkov, prim- Cabinetului de Miniştri al R. P MADRAS 1 (Agerpres). — După spectacol oaspeţii sovie a sosit la Madras, venind din MOSCOVA 1 (Agerpres). —• al U.R.S.S., a acceptat invitaţia
secretar al C.C. al P. C. Bul D. Coreene şi delegaţiei Parti tici au urcat pe scenă şi au răs Mysore, Ekaterlna Furţeva, de TASS anunţă: Anastas Mikoian guvernului Cubei de a viziţa
dului Popular Revoluţionar Mon TASS anunţă: La 30 ianuarie plătit pe interpreţii minunatului putată în Sovietul Suprem al va pleca ia Havana unde în pri republica pentru a inaugura Ex
gar, şi delegaţia Partidului So gol în frunte cu J. Ţedenbal, K. E. Voroşilov şi F. R. Koziov spectacol cu oalde aplauze. U.R.S.S. mele zile ale lunii februarie se poziţia realizărilor U.R.S.S. în
prim - secretar al C. C. al au vizitat una din cele mai mari va deschide expoziţia sovietică. domeniul ştiinţei, tehnicii şi cul
cialist Unit din Germania în P.P.R.M., preşedinte al Consi uzine de stat pentm construcţia ? ? turii, care se va deschide în
de vagoane din India, situată la A. I. Mikoian, prim-vîcenreşe- capitala Cubei.
frunte cu Walter Ulbricht, prim- Pirambor, suburbie a oraşului MYSORE 1 (Agerpres). — MADRAS 1 (Agerpres). —• dinte al Consiliului de Miniştri
Madras. TASS anunţă: la 80 ianuarie au TASS a n u n ţă : La 31 ianuarie
secretar al C.C. al P.S.U.G. liului de Miniştri al R. P. Mon sosit Ia Mysore E. A. Furţeva,
Maşina deschisă în care că deputată în Sovietul Suprem al a avut Ioc la Madras un miting
La Moscova a sosit de ase- gole. lătoreau înalţii oasoefl a par U.R.S.S., şi persoanele care o de masă al locuitorilor oraşului
curs străzile împodobite sărbă însoţesc,. în cinstea Iul K. E. Voroşilov,
-m. ¦ F. R. Koziov şl E. A. Furţeva,
Adunarea d@ Stai a li- P. Ungare ? la care au participat aproxima Vizita delegaţ’et de oameni
MADRAS 1 (Agerpres). — tiv 250.000 de oameni. Locuito
şs«a înshesaf lucrării© toreşte ale acestui mare oraş de stat sovietici în S.U.A.
situat pe litoral. Mii de locui
TASS an u n ţă: La 81 Ianuarie, rii Madrasului au salutat cu
BUDAPESTA 1 (Agerpres). unilaterală considerabilă a for- tori ai oraşului Madras au sa K. E. Voroşiiov şl F. R. Koz toată căldura pe oaspeţii sovie NEW YORK 1 (Agerpres). — ling, a oferit un dineu în cin
— La 30 ianuarie, Adunarea ţelor sale armate. lutat cu căldură pe conducă fov au vizitat în continuare Ma- tici. TASS a n u n ţă: La 30 ianuarie, stea oamenilor de stat sovietici.
torii sovietici, oferindu-le flori. drasul. Dimineaţa, oaspeţii so Mitingul a fost deschis de delegaţia de oameni de stat din In timpul dineului, care s-a des
de Stat a Republicii Populare In încheierea dezbaterilor, de vietic! au vizitat centrul de in
Ungare a discutat Apelul Sovie- putaţii au adoptat în unanimi- In fata principalei clădiri ad dustrie mică şi meşteşugărească ministrul principal al statului, Uniunea Sovietică, condusă de făşurat într-o atmosferă de prie
tului Suprem al U.R.S.S. adre- tate o hotărîre în care se spu- ministrative a uzinei, oaspeţii din suburbia Madrasului, Hin
11e ca Adunarea de Stat şi gu- sovietici au fost întîmoinaţi do di, creat recent din iniţiativa Kanaradj Nadar care a salutat D. S. Palianski, __ preşedintele tenie, Dowling a salutat ou căl
sat parlamentelor şi guverne- vernul revoluţionar muncitoresc directorul Hiranadani. Ei au fost guvernului Indiei. Ei au vizitai
ţărănesc ungar, împreună cu salutaţi cordial de muncitorii, expoziţia acestui centru în care pe înalţii oaspeţi sovietici în Consiliului de Miniştri al dură pe oamenii de stat sovie
întregul popor ungar salută cu inginerii şi funcţionarii uzinei. sînt expuse produsele a aproxi
lor tuturor statelor lumii-. bucurie iniţiativa Uniunii So- mativ 70 de întreprinderi de numele celor 30 de milioane de R. S.F.S.R., oare se află în Stiaci şi le-a urat succes în călă
vietioe şi se alătură cu entu- K. E. Voroşiiov şi F. R. Koz stat şi particulare. Apoi, oaspe
Karoly K'iss, preşedintele Co- ziasm Apelului Sovietului Su- iov au vizitat cu un deosebit in ţii au vizitat o serie de între locuitori ai statului Madras. tele Unite, a vizitat Universi toria în Statele Unite.
teres diferite secţii ale uzinei. prinderi ale acestui centru fiind
misiei pentru afacerile externe a Prei” f a F 'S-S- adresat paria- întîmpinaţi cu căldură de către In numele municipalităţii ora tatea din New York. Vorbind color prezenţi despre
mentelor şi guvernelor tuturor Directorul uzinei a oferit în muncitori şi funcţionari. măsurile concrete luate de gu
Adunari'i de Stat a R.P. Ungă- stat&Iar dar oaspeţilor sovietici macheta şului şi a tuturor cetăţenilor din In numele studenţilor şi pro vernul sovietic pentru îmbună
unui vagon, executată din argint Dună vizitarea centrului, K. E. tăţirea relaţiilor dintre toate ţă
re. prezentînd în numele corni- Gu aceasta, sesiunea şi-a în de maiştrii uzinei după modelul Voroşilov a declarat că activita Madras, oaspeţii din Uniunea fesorilor, oaspeţii sovietici au rile lumii, despre succesele ştiin
cheiat luorările. vagoanelor pe care le produce tea care se desfăşoară aici con ţei şi economiei sovietice, D. S.
această uzină. tribuie la dezvoltarea economică Sovietică au fost salutaţi de pri fost salutaţi cu căldură de D. R. Polianski a sp u s:
a Indiei şi a urat muncitorilor,
ster propunerea de a se alătura Oaspeţii sovietici au vizitat tehnicienilor şi inginerilor în marul oraşului, Abdul Kader. Sto'ddard, vicepreşedintele Uni Vrem oa ţările noastre, care
• . ,, ; ,. , . numele oaspeţilor sovietici, suc reprezintă sisteme sociale dife
apelului, a sublimat marea im- şcoala de dansuri indiene ,,Ka- cese continue. Apoi a rostit o cuvîntare K. E. versităţii. rite, să arate întregii fumi a*
vanta jele lor în procesul de în
portanţă a hotărârii U-niunîi So iaksetra“ condusă de cunoscuta ¦rfr Voroşilov, care şi-a împărtăşit Corespondentul postului local trecere paşnică. Sîntem convinşi
de victoria noastră în- această
vietice ou privire la reducerea artistă indiană Rukmini Devi. MADRAS 1 (Agerpres). — impresiile din vizitarea unor în de radio l-a întrebat pe D. S. întrecere nobilă pentru crearea
TASS an u n ţă: La 31 ianuarie unei abundente de bunuri ma
Rukminî Devi a salutat cor treprinderi industriale din India. Polianski ce părere are despre teriale şi spirituale pentru po
por.
dial pe K. E. Voroşiiov şi F. R. La 31 ianuarie guvernatorul sistemul de învăţământ din
v Coexistenţa paşnică înseam
Lucrările întîlnirii tineretului Kozfov. înalţii oaspeţi au asis statului Madras, Medhi a oferit , S.U.A. nă că statele cu ideologii opu
tat apoi la un spectacol. se trebuie, totuşi, să trăiască
un prînz în cinstea lui I<. E. A fost ¦un timp, a răspuns
şi studenţilor din ţările regiunii Voroşiiov, F. R. Koziov şi E. A. D. S. Polianski, cînd îi invidiam
Balcanilor şi Mării Adriatice Furţeva. In timpul prânzului pe americani pentru succesele
care s-a desfăşurat într-o at în acest domeniu. Acum, situa
i(TUl rrmmr at rr/eţ fdî il nn pf ian go .. l-a) ţările' f c î r i î / r v regiuniir / i n r î . n .+*»«< bao lcaI r - n nn oa -adriatice mosferă caldă şi prietenească, ţia s-a schimbat simţitor. Uniu
au petrecut împreună cu tineri guvernatorul Medhi şi K. E. nea Sovietică a mers mult îna
vut loc întîtnirr între delegaţiile din Capitală. inte. In prezent, de pildă, Uniu
tineretului şi studenţilor din di
ferite ţări. La Casa de Cultură a A Voroşilov au rostit cuvîntări. nea Sovietică pregăteşte de 3
Studenţilor „Grigore Preoteasa“
s-au întîlnit tinerii din R. P. F. Lucrările' întîlnirii au conti ori mai mulţi ingineri deoît co
Iugoslavia cu tinerii romînî. nuat luni dimineaţa ou discuţii
Delegaţia albaneză s-a întîlnit pe marginea' raportului general. Declaraţia ministrului de Război al legiile şi universităţile din fără războaie. Coexistenţa paş
cu cea italiană la Palatul Pio nică şi întrecerea paşnică nu
nierilor,- iar delegaţiile din R. P. Şedinţa a fost prezidată de în problema dezarmării Angliei S. U.A. In Uniunea' Sovietică exclud ci, dimpotrivă, implică
Bulgaria şi Grecia s-au întîl Luca Valdesa, reprezentant al diferitele forme de învată mini colaborarea activă, schimbul do
nit' ia Casa de Cultură a Tine Federaţiei Tineretului Comunist gratuit cuprind peste 50.000.000 experienţa, relaţii economice,
retului din raionul Stalin. Italian. de oameni. •
culturale şi ştiinţifice' largi.
Duminică du-pă-amiază, la.Ca Au luat cuvîntul Christian Ec- Un al doilea grup de oameni
sa de Cultură a studenţilor fiard, secretar general al FMTD, La întrecere în domeniul re
¦..Grigore Preoteasa“ a avut Ioc Athanasios Kakoianis, preşedin LONDRA 1 (Agerpres). — cat un articol semnat de depu- sterline pentru înarmare. Din de stat sovietici au vizitat. în ducerii armelor şi armamente
deschiderea Expoziţiei interna tele Organizaţiei de tineret a TASS a n u n ţă: Luînd ouvîntul latul laburist William Warbey dimineaţa aceleiaşi zile Institu lor, la Întrecere în producţia de
ţionale de fotografii organizată partidului EDA., deputat în p ar la Universitatea din Oxford, în oare autorul recomandă An- punct de vedere militar, o mare tul de fier şi oţel, luînd cunoş bunuri materiale şi spirituale
cu prilejul întîlnirii tineretului lamentul grec, Vlado Obrado- Harold Watkinson-, ministrul de gliei o politică concretă în do- tinţă de activitatea ştiinţifica a pentru popor! ^— la aceasta vă
şi studenţilor din ţările regiunii vici, membru al Prezidiului Ti Război al Angliei, a declarat parte din cheltuielile noastre se ¦colaboratorilor acestui institut, cheamă oamenii sovietici. Aces
Balcanilor şi Mării Adriatice. neretului Popular din Iugosla că guvernul englez vede în meniul dezarmării. ta este mesajul de bună voinţa
via, Gianni Guiscardi, din par crearea Comitetului pentru de irosesc zadarnic" , In după-amiaza aceleiaşi zi cu care am sosit în ţara dv.
Au luat parte numeroşi tineri tea conducerii Mişcării tineretu zarmare al celor 10 ţări „o nouă Referindu-se te propunerile le, membrii delegaţiei sovietice
delegaţi la întâlnire. lui socialist italian, Sudhandhu speranţă“ în înfăptuirea cu suc Arătând că teoria „factorul au vizitat sediul Organizaţiei La 31 ianuarie, delegaţia oa~-
Chaudhuri, secretar al U.I.S., ces „a dezarmării controlate în prezentate de N. S. Hruşciov cu menilor de stat sovietici a ple
Din partea Comitetului de pre mod echitabil şi atotcuprinză de reţinece“ este 0 aidevă,rată Naţiunilor Unite, cat la Princeton.
gătire a întîlnirii, Bilos Nico- Mihail Ghelmegeanu, preşedin toare“, ceea ce, după părerea priy11,e IJ a dezarmarea generală In seara aceleiaşi zile, cunos
tieî. membru al Prezidiului C.G. tele Comitetului romîn pentru lui, „ar fi cea mai mare reali şi totala, propuneri oare-ţintesc nebunie“ pentru Anglia, Warbey
a! Tineretului Popular Iugoslav colaborare şi înţelegere recipro departe, dar totodată suit cutul reprezentant al cercurilor
a rostit cuvîntul de deschidere. că între popoarele din Balcani, realiste, Warbey ceae guvern u- C0re ca jn reducerii eîec- de afaceri din S.U.A., R. Dow-
Alexandri® Kalidopulos, din lui englez sa întreprindă acţiuni
Sînt expuse numeroase. ima partea organizaţiei de tineret a concrete in aceasta direcţie. In tivului forţelor armate, Anglia
gini care prezintă aspecte din partidului Uniunea Democratică
din Grecia, deputat în Parla să dist rUgă toate armele sale
viaţa si activitatea tineretului mentul grec, Hans Dall, secretar
al COSEO — secretariatul de nucleare şi să interzică impar* -sas-
din R. P. Albania, R. P. Bulga coordonare al Uniunilor Naţio tuI şi eJflportl1;1 acesk)r arm' e.
nale ale studenţilor.
ria, Cipru, Grecia, Italia, R.P.F. zare din a doua jumătate a se ceea ce priveşte politica exter Warbey arată că dacă guver O dec’arafie a lui J. Nehru
•k colului XX“. nă a Angliei, scrie Warbey, „po nul englez ar prezenta un ase
Iugoslavia şi R. P. Romînă. porul englez aşteaptă ca guver menea program în cadrul Co
? La amiază delegaţii la întîl Totodată, ministrul de Război
nire au participat la simpozio al Angliei a spus că atît timp nul să pună capăt pretenţiilor mitetului celor 10 ţări şi la con DELHI 1 (Agerpres). Luînd moartea lui Gandhi 'şi în rrtemo-
Duminică după-amiază, nume nul „Folosirea energiei atomice cît vor dura tratativele Anglia periculoase ale lui Adenauer... ferinţa la • nivel înalt, aceasta cuvîotul la 30' ianuarie ia un ria luptătorilor care au că'zn-t
roşi delegaţi la întîlrtire au a- în scopuri paşnice“. va urma vechea sa politică a Livrările de arme nucleare şi ar constitui o contribuţie hotă- miting care a avut loc ou pri pentru libertatea Indiei, primul
lejul împlinirii a 12 ani de la ministru Nehru a subliniat ca-
sistat. împreună cu tineri din La simpozion au luat cuvîntul „factorului de reţinere“, ou alte rachetă destinate lui Adenauer rîtoaire Ia 9aUza dezarmării, India promovează o politică de
prof. univ. Florin Ciorăscu, di
Capitală, la recitaluri interna rector ştiinţific adjunct al Insti cuvinte va continua cursa înar trebuie să înceteze imediat“. prietenie cu toate statele. După
tutului de Fizică Atomică al cum anunţă postul de radio
ţionale muzicale. La Casa do Academiei R. P. Romîne. care a mărilor pentru care’ se cheltu După părerea lui Warbey în Dedaraţia grupurilor pariam.211 r e Delhi, el a spus că această poli-:
ieşte suma uriaşă de 1,5 miliar domeniul politicii interne guver ale P.C. Francez în legalura tică este determinată nu de tea'«
Cultură a Tineretului din raio de lire sterline. Watkinson a nul ar putea urma exemplul gu cu siiuafia din Algeria ma ci de convingerea Indiei că’
vernului sovietic care a adoptat ea îi este avantajoasa. Aderând
nul Griviţa Roşie, programul re asigurat că „acesta nu este un hotărârea să reducă considerabil
preţ prea mare pentru menţine
rea păcii“. forţele sale armate. El caracte PARIS 1 (Agerpres). - - La gerian Ia autodeterminare şi se la pacte, India ar provoca vraj
Dar numeroşi englezi nu îm rizează această hotărîre drept 31 ianuarie, a avut loc, sub pre exprimă, de asemenea, dorinţa bă faţă de ea din partea unui
„o chemare adresată altor ţări şedinţia lui Maurice Thorez, o de a lichida rebeliunea fascistă anumit grup de ţări. Dacă India'
părtăşesc părerea ministrului şedinţă a grupurilor parlamen din Algeria. Această politică va avea nevoie de arme, a spus
lor cu privire ia căile de asigu de a folpsi o parte din bugetele tare ale Partidului Comunist corespunde intereselor păcii şi Nehru în continuare, mai cu-
rare a păcii. Referindu-se la de lor militare umflate pentru sco Francez, în cadrul căreia Jac- ale ţării. Urmează să se asigure rînd le va oumpăra decât va a-
claraţiile făcute de Watkinson, puri constructive... Pur şi sim ques Duclos a dat citire unui înfăptuirea ei cu hotărîre. dera la pacte militare, deoarece
plu, noi nu ne putem permite
citatului a fost interpretat de vorbit despre „Aspecte din pers ziarul „Daily Worker“ a publi să cheltuim 1,5 miliarde lire raport. In acest scop, se subliniază nu vrea să se lege prin nici un
fel de obligaţii de alte ţări.
tineri solişti vocali şi instrumen pectivele deschise de folosirea -as- Grupurile parlamentare, se în declaraţie, este necesar să se Nehru a declarat în continu
tali şi formaţii muzicale din energiei atomice în scopuri paş spune în declaraţia dată publi pună capăt neîntîrziat rebeliunii
R. P. Albania, R. P. Bulga nice“ şi Paul Drăghicescu, can In legătură cu situaţia din Paraguay cităţii după încheierea şedinţei, din Algeria şi să se ducă trata are că India se află pe calea
ria, R. P. F. Iugoslavia şi didat în ştiinţe tehnice, oare a iau act de faptul că în cuvânta tive cu reprezentanţii patrioţilor înfăptuirii unei revoluţii indu
vorbit despre „rezultaie obţi din Algeria, privitoare la condi striale. Ea construieşte o bază
din ţâra noastră. La Casa de cul nute în utilizarea paşnică a ener MONTEVIDEO 1 (Agerpres). 1870. Reforma agrară pe care rea preşedintelui republicii este ţiile armistiţiului şi Ia garanţi industrială trainică, ceea ce va
fi de asemenea, de folos agri
tură a tinerelului din raionul giei atomice în R. P. Romînă“. TASS anunţă: Ziarul „El Popu o făgăduieşte „mişcarea“ nu se confirmat dreptul poporului al- ile autodeterminării.
culturii.
„Gheorghe Gheorghiu-Dej“, ta -k lar“ publică declaraţia unor referă la împărţirea pământurilor
recital şi-au dat concursul In cursul după-amiezli parti conducători ai Partidului Comu apărtinind latifundiarilor, ci la „Krasnaia Zvezda“ demască uneltirile in Cîiru, noouhţîa se
formaţia de muzică uşoară cipanţii la întîhnrea de la Bucu nist din Paraguay, Oscar Greydt, „colonizarea terenurilor nelocu lui Allan Dulles îndreptate pronunţă împ vtriva
condusă de Theodor Cosma, reşti au făcut o vizită la Insti Aldulio Barthes şi Augusto Can- ite“ din regiunea Chaco. „Aces
tutul de Fizică Atomică al Aca ncte — în care se fac© o ana ta este un vechi plan american bazelor rn liîare eng eze
un cvintet studenţesc de muzi demiei R. P. Romîne. liză a situaţiei din Paraguay. care nu este cîtuşi de puţin în
că de estradă din Sofia şi „Or • A Trăsătura caracteristică a actua interesul ţăranilor“. împotriva U.R.S.S. LONDRA I (Agerpres). —
chesfra Academică Branco Gra- Populaţia Ciprului îşi exprimă
In cinstea participanţilor la lei •situaţii din Paraguay, arată „Mişcarea“, se spune în con MOSCOVA 1 (Agerpres). — me — încălzirea climatului In profunda nemulţumire faţă de
manovîci“ din Belgrad. întâlnirea tineretului şi studenţi TASS anunţă: Ziarul „Krasnaia ternational. Nu putem-, scrie planurile pentru amplasarea pe
? lor din ţările regiunilor Balca autorii declaraţiei, este faptul tinuarea declaraţiei, „nu are nici Zvezda“ comentează discursul ziarul, să nu ţinem seama de insulă a bazelor militare engle
nilor şi Mării Adriatice, Teatrul rostit de Alton Dutles la 26 ia faptul că şeful serviciului de ze după acordarea independenţei
Seară, la Casa de cultură a de Stat şi Operetă din Bucu că „mişcarea revoluţionară din cea mai mică asemănare cu nuarie la New York, la un de spionaj american cere de fapt Ciprului. După cum se ştie pe
tineretului din raionul Tudor reşti a prezentat luni seara un jun oferit de Institutul de aero- în discursul său să se intensî- baza acordului intervenit între
spectacol cu opereta „Lăsaţi-mă Paraguay a intrat într-o nouă mişcarea condusă de Fidel Gas- nautică. Ziarul subliniază că de fice pregătirile de război împo- Anglia, Grecia şi Turcia, Anglia
Viadîmîrescu a avut ioc o se să cînt“. (Agerpres). teamă îa faţa viitorului, condu- triva Uniunii Sovietice. păstrează în Cipru două „zone
rată dansantă Ja care tineri din etapă — etapa luptei armate tro“. Conducătorii ei reprezintă câtorui Direcţiei centrale de in suverane“ unde îşi va instala
vestigaţii din S.U.A. a expus Dulles ne calomniază ţara trupele şi construcţiile militare
pentru răsturnarea şi zdrobirea interesele marilor latifundiari căutînd să ponegrească politica şî unde autorităţile militare en
un întreg program de intensifi ei de pace şi îndeosebi recenta gleze vor fi stăpâni deplini.
regimului dictatorial antinaţio şi capitalişti şi sînt dependenţi care a activităţii de spionaj îm hotărîre cu privire la reducerea
potriva Uniunii Sovietice. Dis forţelor armate ale U.R.S.S. După cum anunţă corespon
nal“. de interese străine. Poporul nu cursul program al lui Aliem Dut Prin reducerea forţelor sale ar dentul din Nicosia al agenţiei
les, scrie „Krasnaia Zvezda", mate, Urtiunea Sovietică ba Reuter un reprezentant al lo
-® ä- Acţiunile militare întreprinse se poate da pe mîna acestor con- monstrează în mod convingă- cuitorilor din satul Akrotiri
cererea lui de a se intensifica tor ?or'inta sa de pace. Dulles (partea de sud-vest a insulei
O d e d a ra fie a C om isiei am ericane pentru de „Mişcarea de la 14 mai“ con- ducători aotidemocraţi — duş- activitatea de spionaj împotriva ests pUn de nervi si se grăbes- Cipru) a declarat la 31 ianuarie
U.R.S.S., ne determină să fim că toţi locuitorii din Akrotiri sînt
tinuâ autorii declaraţiei, au două mani ai unităţii poporului, sd trimită împotriva n o a stră gata să declare grevă dacă a-
cu ochii în patru. Nu degeaba , fa f m Q >jrăzhoiuM
energia atom ică în legătură cu e x p e rie n ţe le aspecte — un aspect pozitiv şi In !încheiere conducătorii Par- inveteratul spion american a ceasta va fi necesară pentru „a
lesvt dm-birlogul sau.-II, sperie n ce Mcta OT * sf”m ‘ cit
5 .U .A . în acest dom eniu altul negativ. Aspectul pozitiv tidului comunist din Paraguay puterea cresclndă a Uniunii So- timp această gheaţă nu s-a to- împiedica includerea acestui sat
¦Jietice şi evenimentul atît. de
îl constituie faptul că ele dau o adresează poporului apelul să
NEW YORK 1 (Agerpres). - reînceapă aceste experienţe. iovitu. â dictaturii. Cel negativ acorde ajutor detaşamentelor de
După cum anunţă coresponden La 29 decembrie anul trecut,
tul agenţiei Associated Press, la —faptul că ele au reprezintă o partizani indiferent de. aparte--
30 ianuarie, Comisia americană arată în continuare corespon
pentru energia atomică a subli dentul, preşedintele Eisenhower mişc e revoluţionară cu a d e îm -n e n ţa lor politică, să extindă
niat în raportul său anual pre a declarat că Statele Unite con
zentat Congresului S.U.A. că sideră că au dreptul să reia ex rat democratică şi populară, mişcarea de partizani prin for-
ea poate începe experienţele cu perienţele nucleare, dar înainte
de a le reîncepe ele vor aduce Piogramul •„mişcăqi“ trece sub marea de noi detaşamente, să
arma nucleară imediat, dacă
la cunoştinţa lumii această ho- tăceri probleme arzătoare cum îmbine lupta armată cu lupta
sînt democratizarea vieţii în ţa - ' organizaţiilor de muncitori, ţă-,
ră şi .anularea neîntîrzială a. răni şi. studenţi, „să transforme
legilor represive. Dimpotrivă, a- actuala' mişcare .armată. într-o
Statele Unite vor hotărî să se tărire. cest |~.ogram orooune restabili- revoluţie democratică antiimpe-
rea constituţiei reacţionare din riallstă şi agrară“. îmbucurăîor pentru întreaga Iu- pit complect. în zona suverană engleză“.
.,.s auiţuuuUttjia ziaiuiui: atr. 6 Maiue ni. 0. lek lp n j jL8b^l8V| Z5. .laxa LÎâUt$ in numetat conlpira aprobării Dlrecfinoil Generale P.Î.T.R. nr, 230.820 din 6 noiembrie 1949. — oparul; întreprinderea Pqligrattcă ;,J Mai" — Devi|