Page 40 - 1960-02
P. 40
t'a g. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI i Nr. 1597
i«anrosmesi»'*’*t/r»w»s^iSB3HBf«wsspssroL0a*sxsMBaHrac^^
>i • jattiiTtelfi s i - .. • j u l tl m e t s s Ü r i - juuuru&U ş t i r i Tovarăşul Oh. Apostol
s-a înapoiat în iară
Joi riimiVieaţă, s-a înapoiat în La sosire, în gara Băneasă, au
Capitală, ^venind din Italia, to fost de faţă tovarăşii Petre Bo-
varăşul Gheorghe Apostol, mem riîă, Nicolae Ceauşescu, Leonte
bru a! Biroului Politic al C.C. Răutu, membri ai C.C. al
al P.A4.R., care a reprezentat P.M.R., activişti de partid.
Partidul Aluncitoresc Romîn la
cel de-al IX-lea Congres al Par (Agerpres).
tidului Comunist Italian.
N. S. Hruşciov a sosit la Delhi Vizita preşedintelui Gronchi Dezarmarea generala si letali
în U. R. 5 . 5 .
(O nnare din pag. l-a) mate de vizitele în Uniunea So Skacikov, I. A. Benediktov, am LENINGRAD II (Agerpres). lui Sovietului Suprem al
vietică ale oamenilor de stat din basadorul U.R.S.S. în India, şi — TASS anunţă : in seara zilei U.R.S.S., Gheorghi Popov, de
putat al Sovietului Suprem ai
Deşi dlşţanţa care desparte India, care s-au bucurat totdeau de alte persoane oficiale. de 10 februarie, a părăsit Lenin R.S.F.S.R., Nikolai Smirnov, pre din diferite tari ale linii
Uniunea Sovietică de India ră- na şi se vor bucura şi pe viitor gradul plecînd la Moscova, pre şedintele Comitetului Executiv al
rnîne aceeaşi, cu fiecare an creş de o primire ospitalieră şi cor Din partea Indiei, la întreve şedintele Republicii Italia, Gio- Sovietului orăşenesc Leningrad Senatorul Clarck critică ticipanţii occidentali la Comite
te şi se întăreşte o torţă care nu dială în ţara noastră. dere au fost de faţă K. P. S. vannf Gronchi cu soţia, fiul şi şi alţii. poziţia pasivă tul celor 10 ţări pentru dezarma
ţine seama de nicl-o distanţă. Menon, ambasadorul Indiei îri persoanele care îl însoţesc. re sînt nemulţumiţi de faptul că
Această forţă, a arătat N. S. După ce a relevat însemnă U.R.S.S. şi alte persoane ofi Nikolai Smirnov a mulţumit a guvernului american pînă în prezent Statele Unite nu
Hruşciov, este năzuinţa comună tatea deosebită a întăririi şi dez ciale. La gara Moscova înaltul oas
a poporului sovietic şi a cehii voltării continue a contactelor pete şi persoanele care îl înso şefului statului italian pentru vi
personale dintre oamenii de stal întrevederea a avut un carac
ter deosebit de prietenesc. zita la Leningrad. Preşedintele
indian spre stabilirea unei depli din Uniunea ..Sovietică şi Repu In aceeaşi zi, preşedintele ţesc au fost conduşi de Ivan Gronchi a rostit o cuvîntare de faţă de propunerile au un plan concret de dezar
blica India, N. S. Hruşciov şi-a Consiliului de Miniştri al Spiridonov, membru al Prezidiu- răspuns. sovietice
ne înţelegeri între cele două ţări, exprimat speranţa că colabora U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a fă mare. *1
spre întărirea şi dezvoltarea rea dintre Uniunea Sovietică şi cut o vizită primului ministru -------------- m WASHINGTON 11 (Ager
prieteniei dintre popoarele noa India va creşte şi se va întări pres). — Luînd cuvîntul în se White a răspuns că şi celelal
cu fiecare an spre binele popoa al Republicii India, Jawaharial Proşedirofete Gres&chs a p ă r ă s it natul Congresului american, se te puteri occidentale care fac
stre. Acum, putem 6pune cu ma relor celor două ţări şi în Inte spre Roma natorul Clarck a subliniat din parte din Comitetul celor 10 „se
re satisfacţie că India şi Uniu resul păcii în întreaga lume. Nehru. N. S. Hruşciov a fost nou că în Statele Unite este află aproape în acelaşi stadiu
nea Sovietică nu sînt pur şi sim însoţit de A. A. Gromîko, N. A. MOSCOVA 11 (Agerpres). — kovo. Pe frontispiciul clădirii ae răspândită o variantă denatura ca şi_ Statele Unite“. Luîn'd în
plu vecine. Ele au devenit bune -k TASS anunţă: La 11 februarie roportului se aflau portretele lui tă a propunerilor privitoare la considerare situaţia care există
vecine şi mari prietene. î Mihailov şi de alte persoane. dezarmarea generală şi totală în momentul de fată, a spus
Din partea Indiei, la întreve White, Statele Unite nu văd nici
N. S. Hruşciov a exprimat un fel de greutăţi în elaborarea
profunde mulţumiri Iui Nehru dere au fost de faţă N. A. Pillai,
pentru invitaţia amabilă de a vi DELHI 11 (Agerpres). - - secretar general în Ministerul A- a părăsit Moscova, îndreptîndu- Giovanni Gronchi, N. S. Hruş pe care le-a prezentat şeful gu unei „poziţii rezonabile a Occi
zita din nou India şi a transmis TASS anunţă: La 11 februarie, facerilor Externe al Indiei, K. se spre Roma, prin Varşovia, ciov, K. E. Voroşilov. vernului sovietic, N. S. Hruş dentului“ pînă la începerea lu
poporului şi guvernului Indiei preşedintele Consiliului de MU P. S. Menon, ambasadorul In preşedintele Republicii Italia, ciov, la 18 septembrie 1959, de crărilor comitetului celor 10.
un salut călduros, prietenesc din nîştrl al U.R.S.S., N. S. Hruş diei în U.R.S.S. şi alte persoane Giovanni Gronchi, care a între Pe aeroportul Vnukovo au la Tribuna Adunării Generale a
ciov, a făcut o vizită preşedin sosit pentru a-1 conduce pe pre Organizaţiei Naţiunilor Unite. Stortiugal norvegian
partea poporului şi guvernului telui Republicii India, Rajendra oficiale. prins o vizită oficială în Uniu şedintele Giovanni Gronchi, Eroi Senatorul Clarck a cerut ca pu OSLO 11 (Agerpres). —
blicaţia oficială a Congresului
Uniunii Sovietice. Prasad. N. S. Hruşciov a fost întrevederea s-a desfăşurat nea Sovietică la .invitaţia Prezi Kozlov, Ekaterina Furţeva, Alek- — „Congressional Record“ să TASS anunţă : In Stortingul din
Nădăjduim, a spus el, că vi însoţit de A. A. Gromîko, N. A. într-o atmosferă caldă, priete diului Sovietului Suprem al sei Kosîghin, miniştri ai U.R.S.S. cuprindă declaraţia sa în care Norvegia s-au încheiat dezbate
Mihailov, G. A. Jukov, S. A. nească. U.R.S.S. şi alte personalităţi oficiale. An sînt citate cu fidelitate cuvîntă- rile dc politică externă la care
zitele noastre la dv. vor îi ur fost de asemenea prezenţi di rile Iui N. S. Hruşciov. au luat cuvîntul peste 20 de de
Preşedintele Giovanni Gron plomaţi străini şi numeroşi re putaţi. Numeroşi deputaţi au
Cuvîntarea lui iV. 51 Hruşciov chi a stat în Uniunea Sovietică prezentanţi ai presei. Nu putem să ne justificăm salutat reducerea de către Uniu
6 zile. EI a vizitat Moscova şi pasivitatea, se spune în decla nea Sovietică a efectivului fo r
în Parlamentul indian Leningradul, s-a întîlnit cu con La ora 14,30 (ora AAoscovei), raţia senatorului, invocînd pre ţelor sale armato cu o treime şi
r DELHI TT (Agerpres). TASS priveşte nivelul "dezvoltării eoo* N. S. Hruşciov, că am ii feri ducătorii statului sovietic. In ur pe aeroport a sosit cu un auto textul că N. S. Hruşciov s-ar slăbirea care s-a conturat în în
ma întâlnirilor a fost dat publi turism „ZIL-111“ — de la reşe putea pronunţa împotriva siste cordarea internaţională. Finn
cităţii un comunicat comun so- dinţa sa din Kremlin — preşe melor do control şi inspecţie ca Moe, preşedintele Comisiei de
re sînt baza oricărui plan de de politică externă şi constituţiona
a n u n ţă : Luînd cuvîntul lă 11 nbxniei şi oulturii lor naţionale. ciţi dacă ar fi lichidate toate vieto-italian şi a fost semnat un dintele Giovanni Gronchi, înso zarmare eficient. Dimpotrivă, ru lă a Sloriingului, s-a referit
N. S. Hruşciov a subliniat că blocurile militare, pentru că ele acord cultura! între U.R.S.S. şi ţit de K. E. Voroşilov. şii au dovedit că sînt interesaţi printre altele, la problemele re
februarie N. S. Hruşciov, pre poporul sovietic se bucură de în crearea unui asemenea sistem ducerii armamentelor. Nimeni
şedintele Consiliului de Miniştri succesele popofa'relor Africii, A- nu duc la prietenie între popoa Italia. Comandantul gărzii de onoa dc control şi inspecţie ca parte nu împiedică ţările occidentale,
al U.R.S.S. ă ţinut o cuvîntare siei şi Amerioif Latine'. Simpa integrantă a oricărui acord lo a spus el, să urmeze exemplul
în Parlamentul indian. Bl a de tiile noastre, a arătat el, au re, ci la încordarea relaţiilor in La 11 februarie, ca şî în ziua re a prezentat raportul preşedin ial şi permanent cu privire la Uniunii Sovietice şi să-şi redu
clarat că la apropiatele trata fost totdeauna şi vor fi de par dezarmare. In cuvîntarea sa ros că forjele armate fără a-şi slăbi
tive în problema dezarmării ge tea unor state ca Cuba, care îşi ternaţionale. Salutăm politica de sosirii sale, pe bulevardele şi telui. Au răsunat imnurile de tită la Organizaţia Naţiunilor puterea de nnărare. „Consider,
nerale şi totale' Uniunea So apără printr-o luptă activă in Unite, N. S. Hruşciov a decla a subliniat el, că măsura pe ca
vietică va face tot ce-i va sta dependenţa naţională şi econo pace şi neparticipare la blocuri străzile principale din Moscova stat ale Republicii italia şi U- rat : Trebuie să se creeze un
în putinţă pentru ca aceste tra mică. sistem de control asupra tutu re a luat-o Uniunea Sovietică
tative să se încheie cu elabo pe care o duce India. au ieşit mii de locuitori ai capi niunii Sovietice. ror măsurilor de dezarmare, ca nu poate să ou prezinte imoor-
rarea şi semnarea unui tratat Uniunea’ Sovietica, ă 'conti re să fie instituit şi să funcţio ta n ţă “.
cu privire la dezarmarea gene nuă t N. S. Hruşciov, a acor Şeful guvernului sovietic a talei sovietice pentru a-I condu K. E. Voroşilov s-a apropiat neze în conformitate cu etapele
rală şi totală. El a adăugat că dat totdeauna şi intenţionează în care urmează să se înfăptu In orice caz, a declarat
Uniunea Sovietică este gata să să acorde şi pe viitor ajutorul declarat că mijlocul cel mai ra ce pe şeful statului italian. Nu de microfon şi a rostit o cuvîn iască dezarmarea“. Finn Moe, noi nu trebuie să jus
procedeze la o asemenea dezar cel mai prietenesc şi dezintere tificăm continuşrea cursei înar
mare ou instaurarea unui con sat şi sprijin tuturor ţărilor ca dical de preîntîmpinare a războ meroşi locuitori ai Moscovei e- tare. A răspuns preşedintele La conferinţa de presă din 27 mărilor. Actuala evoluţie a eve
trol riguros şi că soluţionarea re luptă pentrtî libertate şi in iului, de lichidare a pericolului rau prezenţi şi pe aeroportul Vnu- Gronchi. septembrie de la Washington, nimentelor, a subliniat el, recla
problemei depinde acum de pu dependenţă, împotriva înapoie Hruşciov a declarat: „Avem în mă în mod imperios încetarea
terile occidentale. rii economice’ de veacuri. Sîn- militar, este dezarmarea gene vedere în mod obligator, atunci cursei înarmărilor.
tem călăuziţi ’de dorinţa since cînd va începe dezarmarea, o e-
N. S. Hruşciov a relevat că ră de a contribui prin toate mij rală şi totală. Nu încape îndo tapă corespunzătoare de control E. Loevlien (Partidul Comu
în ultimul timp s-a realizat o loacele ca popoarele 'din fostele pentru fiecare etapă de dezarma nist din Norvegia), a subliniat
anumită destindere în în-corda'- ţări coloniale să obţină cît mai ială, a spus el, că înfăptuirea Cea de-a 25-a sesiune a Consiliului re, adică prezenţa reprezentanţi că Norvegia nu trebuie să fie o
rea internaţională. In conştiinţa grabnic adevărată independenţă programului de dezarmare ge de tutelă a luat sfîrşit lor celorlalte state şi controlul simplă observatoare în acţiunea
popoarelor, a spus el, în min economică şi să-şi ridice în ma nerală şi totală ar deschide o acelor regiuni care sînt supuse de dezarmare, deşi în această
ţile oamenilor politici şi de stat, re măsură nivelul de trai. etapă nouă în dezvoltarea socie NEW YORK 11 (Agerpres). trimiterea în cursul acestui an controlului potrivit înţelegerii.
care se’ situează chiar pe pozi tăţii omeneşti — etapa păcii fă — La New York a luat sfârşit a unei misiuni în Africa de Şi această situaţie va exista pe problemă principala răspundere
ţii ideologice opuse, se bucură Şeful guvernului U.R.S.S. şi-a ră războaie, fără cursa înarmă cea de-a 25-a sesiune a Gonsi Est. Toate statele membre ale toată durata procesului dezar o au marile puteri. Noi trebuie
de tot mai multă consideraţie a- exprimat speranţa că pe a- rilor cu arme rachetă şi nu liului de tutelă afl O.N.U. De Consiliului de tutelă cate ntl'-şi mării pînă la deplina lui desă- să luptăm activ pentru dezarma
devărul de necontestat că co cea-stă bază justă colaborarea cleare. fapt puterile colonialiste au exercită tutela" asupra vreunui vîrşire“.
existenţă paşnică a statelor este dintre U.R.S.S. şi ţările slab zădărnicit lucrările acestei se teritoriu, au consimţit în prea re, a subliniat el.
un fapt istorie, o necesitate vi dezvoltate din punct de vede Sperăm, a, continuat N. S. siuni. Ele nu ah trimis în mod labil să propună ca din această Faptul că aceasta nu a fost Loevlien s-a pronunţat pentru
tală care ă apărut îri etapă ac re economic se va dezvolta ne Hruşciov, că apropiata conferin intenţionat reprezentanţi speci o rezervă întâmplătoare în răs
tuală ă dezvoltării societăţii o- contenit. ţă a şefilor guvernelor U.R.S.S., al; ai autorităţilor administrati misiune să facă parte Uniunea punsul la întrebarea corespon încetarea experienţelor cu arma
meneşti. Principiile „Pan cea Si S.U.A., Marii Britanii şi Fran ve de pe teritoriile de sub tu 'Sovietică. In ultimul moment dentului, se confirmă'prin aceea nucleară, împotriva aducerii ar
la“ şi-au făcut driflm în istorie N. S. Hruşciov a subliniat că ţei, asupra convocării căreia s-a telă, au refuzat să prezinte ul însă, în urma manevrelor din că reprezentantul U.R.S.S., Kuz- mei atomice pe teritoriul Norve
şi în aceasta un mare merit pe măsură ce Uniunea Sovieti ajuns deja Iă o înţelegere, va timele date cu privire la situa neţov, a repetat răspunsul lui giei. Guvernul, a subliniat el,
revine Indiei, iubitoare de pa că îşi îndeplineşte planul sep- aborda într-un mod constructiv ţia de pe teritoriile Ruanda U- culise ale ţărilor coloniale, şi Hruşciov la 7 octombrie 1959 la
ce. tenăfl, ea va putea rezerva pen rezolvarea celor mal importan rundi şi Camerunul britanic şi în primul rînd afle Statelor Fi Organizaţia Naţiunilor Unite“. trebuie să declare încă o dală
tru acordarea de ajutor, inclu te probleme internaţionale şi în în felul acesta au împiedicat dis nite, s-a propus candidatura P a că Norvegia nu vrea să aibă
Scoţîrid în evidenţă sch'imbă- siv Republicii India, o cantita primul rînd problema dezarmă cutarea activităţii autorităţilor raguayului. Dispunând de ma •k arma atomică. In legătură cu a-
te tot mai mare dc resurse ma rii. administrative din partea de ceasta, ar fi cazul ca Norvegia
Est a continentului african. joritate în Consiliu, puterile co WASHINGTON 11 (Ager să dea dovadă de iniţiativă în
N. S. Hruşciov a subliniat că lonialiste au reuşit să includă pres). — La conferinţa de pre
Uniunea Sovietică şi India au Consiliul de tutelă s-a ocu în componenţa acestei misiuni să care a avut loc la 10 februa crearea unei zone denuclearizate
interese comune în cauza mă pat şi de problemele legate de S.U.A., Noua Zeelamdă şi sta rie la Dopartamentul de Stat, din care să facă parte şi ea.
reaţă a luptei pentru asigura tul Paraguay. A fost aleasă de corespondenţii l-au a s a lta t1li
rea unei păci trainice. asemenea Republica Arabă U- teralmente cu întrebări pe Whi In cuvîntul spu de răspuns,
nită. te, purtătorul dc cuvînt al De Lange, ministrul Afacerilor Ex
partamentului de Stat pentru terne, a declarat că în lumină
Deşi Uniunea Sovietică este problemele presei, cerîndu-i să apropiatelor tratative internaţio
membră permanentă a Consiliu nale, reducerea forţelor armate
ale Uniunii Sovietice trebuie pri
lui de tutelă, ea nu a fost a- vită ca un fapt pozitiv. O ţară
care intenţionează să comită în
in preajma celei de-a 10-a leasă niciodată în misiunile tri viitorul apropiat o agresiune, a
aniversări a semnării mise la faţa locului, iar Statele
Unite şi-au prezentat candidatu
rile căre s-ău petrecut în ulti teriale. tratatului sovieto-chinez ra a 9-a oară. Această practică precizeze poziţia S.U.A. în pro spus ei, nu ar proceda lă o ase-:
mii ani în ţările Asiei, N. S. Preşedintele Gonsiliului de care contravine Cartei O.N.U. a blema dezarmării şi, cînd în sfâr
Hruşciov ă sp.uăî Credem că MOSCOVA 11 (Agerpres). - China şi U.R.S.S. a devenit mai provocat nedumerire în rîndu- şit această poziţie va fi adusă menea reducere masivă a forţe
într-o perioadă istorică apropia Miniştri al U.R.S.S. a declarat TASS anunţă : La 10 februarie, puternică ca orieînd. rile delegaţilor statelor afro-a- la cunoştinţa publicului. White
tă vă veni un timp cînd sta că relaţiile dintre Uniunea So la Casa prieteniei ou popoarele In încheierea reuniunii a a- statice oare consideră că prin s-a eschivat de fapt să răspun lor sale armate. 1
vietică şi India sînt un exemplu dă la aceste întrebări. Lui Whi
Referincîu-se la obligaţiile
Norvegiei în cadrul N.A.T.O.,
Lange a declarat că acestea nu
tele Asiei care încă ieri se ă- de coexistenţă şi colaborare paş din ţările străine a avut loc o vut loc un spectacol la care aceasta prestigiul Gonsiliului de te i s-a_ cerut să comenteze in conţin indicaţii concrete în cc
reuniune consacrată apropiatei şi-au dat concursul artişti so tutelă al O.N.U. este submi formaţiile apărute la 10 februa priveşte acceptarea armei ato
fIau în situaţia' de colonii asu nică.
aniversări a 10 ani de la sem vietici şi chinezi. rie în presa americană că par- mice.
prite, vor face parte din sta Am declarat în repetate rîn- •k nat în mod serios. sus
tele înaintate ale lumii în ce duri şi declarăm şi acum, a spus narea tratatului de prietenie, a- —
liariţă şi asistenţă mutuală în PEKIN 11 (Agerpres).
tre Uniunea Sovietică şi Repu După cum transmite agenţia Val de greve
în Argentina
Lucrările conferinţei tripartite blica Populară Chineză. China Nouă, la 10 februarie
Forţa dătătoare de viaţă a cu ocazia apropiatei aniversări
de la Geneva a 10 ani de la semnarea trata
alianţei noastre demonstrează tului de prietenie, alianţă şi a- BUENOS AIRES 11 (Ager
GENEVA 11 (Agerpres). — comandările experţilor în ceea întregii lumi rezultatele pe care sistenţă mutuală dintre U.R.S.S. pres). — TASS anunţă : Sindi
le poate avea colaborarea a şi R.P. Chineză, Go Mo-jo, pre catul muncitorilor constructori
TASS anunţă: La 10 februarie ce priveşte efectuarea de zbo şedintele Academiei de Ştiinţe din Argentina, care uneşte
două mari ţări în dezvoltarea e- a R.P. Chineze, a oferit o re 300.000 de oameni, a declarat
a avut loc şedinţa ordinară a ruri speciale au fost respinse conomiei şi culturii, a declarat cepţie în cinstea oamenilor de la 10 februarie o grevă genera
cunoscutul savant sinolog Ilia ştiinţă sovietici care acordă a- lă de 24 de ore. Constructorii
conferinţei celor trei puteri de reprezentantul sovietic care Osanin, care a luat ouvîntul jutor R.P. Chineze la rezolva cer majorarea salariilor, renun
la reuniune. rea unui număr de probleme ţarea la amestecul în treburile
ou privire la încetarea experien a arătat că pentru obţinerea ştiinţifice. sindicatelor, eliberarea din în
Mihaii Olescenko, reprezen chisoare a liderilor sindicali şi
ţelor cu arma nucleară. produselor radioactive prin e- t a n t al colectivului Teatrului Luînd ouvîntul la recepţie, a muncitorilor.
Mare, care a făcut un turneu Go Mo-jo a subliniat marele
Reprezentanţii S.U.A. şi An fectuarea de zboruri' speciale rol pe care l-a jucat tratatul De trei zile continuă greva
gliei au insistat ca pentru ob este cu totul suficient să se în China, şi cunoscutul artist sovieto-chinez în problema men generală a muncitorilor portuari
ţinerea probelor de produse ra folosească traseele dinainte sta chinez Mei Lan-fan au arătat că ţinerii păcii în întreaga lume din Argentina. Din cauza grevei,
dioactive să se efectueze zbo sub soarele prieteniei arta ce şi în dezvoltarea economică Şi activitatea în 57 de porturi ale
bilite. In sprijinul acestei teze lor două popoare frăţeşti înflo cultural;5 a ambelor tari şi a ţării este aproape complect para
reşte. chemat la întărire a continuă a lizată.
ruri n-u numai pe direcţii dina el a citat declaraţia oamenilor unităţii lagărului socialist în La Phenian continuă să se sească cetăţeni coreeni repa
inte stabilite, aşa cum preve de ştiinţă americani din care In ultimii 10 ani, a spus Mei Au declarat grevă de aseme triaţi din Japonia în patiHe.
deau experţii, ci şi pe trasee rezultă că norul radioactiv are Lan-fan, prietenia şi colabora nea muncitorii din transporturi
speciale care să se stabilească proporţii considerabile şi de rea noastră s-au dezvoltat mul
ori dc cîte ori se va întîmpla uri aceea pentru detectarea lui a-
eveniment suspect.
Aceste încercări ale delegaţii jung traseele permanente stabi
lor occidentale de a revizui re- lite dinainte. tilateral, alianţa măreaţă dintre frunte oi.i Uniunea Sovietică. din oraşul Mendoza. IN CLIŞEU : Li En-son îşi îmbrăţişează copiii.
Rcdncţin pi administraţia ziarululs str. 6 Martie nr. tí, Telelon ; i8 8 ji8 9 ! 75. laxa plâliiâ in nnm-tui con innn aprobnrli Direcjiunii Generale P , I .I . R . nr. 936.320 din 6 noiembrie 1919. — tip aru l.: întreprinderea Uo iiyralică „ i Alai'* __ Oeva
