Page 41 - 1960-02
P. 41
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE., riNIŢI-VĂf Concurs Să executăm cu ră spundere
muI internaţional lucrările pregătitoare pentru
pentru radioamatori campania agricolă
de prim ăvară
In cinstea zilei de 7 mai —
Ziua radioului — radioclubul
central din Uniunea Sovietică
organizează un conours inter Muncă însufiefifă ia G .A .S . C ălan
naţional telegrafic pe unde
Anul XII Nr. 1598 S îm b ătă 13 feb ru arie 1980 4 pagini 20 bani scurte cu participarea radio',- In aceste zile de iarnă, colec la plantele din cultura mare. In
TWlVii-i1r/aflEST amatorilor din toate ţările lu tivul de muncitori şi tehnicieni primăvară ei vor însămînţa 45
mii. Acest concurs se va des de la Q.A.S. Gălan, îndrumat ha. cu ovăz, 45 ha. cu mazăre,
Cu aceleaşi a g r eg a te — m etal mai mult şi mai b u n i făşura sub lozinca „Miru-mifr permanent de către organizaţia 510 ha. cu porumb pentru boabe
(lumii pace), şi are drept scop de partid, efectuează lucrările şi 176 ha. cu porumb pentru si
Noul record al oţelarilor întărirea legăturilor prieteneşti pregătitoare pentru buna desfă loz şi masă verde. Sămînţa ne
hunedoreni între radioamatorii din toate şurare a campaniei agricole de cesară cultivării acestor supra
ţările lumii, ridicarea măiestriei primăvară. Gum în acest an, la feţe a fost condiţionată din timp,
Ieri, inginerul Nafan Kraît, şei adjunct al oţelăriei Martin sportive a radioamatorilor şi G.A.S. Gălan se va cultiva cu i s-a încercat puterea de germi
nr. 2 de la Combinatul siderurgic din Hunedoara, ne-a comu stabilirea de recorduri naţiona legume şi zarzavaturi o supra naţie în gospodărie şi pentru a
nicat noul record în producţia de oţel realizat de oţelarii hune le în domeniul legăturii radio faţă de 70 ha., muncitorii asigu se convinge de calitatea ei, au
doreni în acest an. şi racliorecepţie. ră de pe acum condiţii pentru trimis probe la laboratorul de
obţinerea unui răsad viguros, cantroilul seminţelor de la Alba
Oţelarii de la secţia O.S.M. nr. 2 a Combinatului siderurgic La acest concurs vor partici capabil să producă rod bogat. Iul i-a.
din Hunedoara — ne-a comunicat tov. ing. Natan Kraft — în- pa şi radioamatorii de la radio In acest scop, ei au reparat tocu
trecîndu-se pe ei înşişi, au doborît recordul pe care-1 stabiliseră rile necesare răsadniţelor şi au Pentru fertilizarea solului, în
în ziua de 3 februarie, realizînd în ziua de 11 februarie un nou clubul regional A.V.S.A.P. din transportat bălegarul pentru pa afara celor 500 tone gunoi de
record. In această zi, au fost elaborate 10 şarje rapide cu un oraşul Deva. In acest scop, ra turi, pămîntul de ţelină şi mra- grajd şi 43 tone superfosfat în
tonaj mediu de 215 tone pe şarjă şi s-a realizat un indice de dioclubul regional a luat mă niţa, antena jind 250 m.p. de ră corporate în sol în toamnă, ei
utilizare de 9,60 tone pe m.p. vatră de cuptor şi zi calendaristică. suri pentru organizarea undi sadniţe, pe care vor însămînţa au mai transportat la cîmp 440
expoziţii cu realizări din acti peste cîteva zile sămînţă de ro tone gunoi de grajd.
Durata medie de elaborare a şarjei, în ziua de 11 februarie, vitatea radioamatorilor. Aici şii, vinete, ardei şi alte legume.
a fost de 7,57 ore, iar de la 1 februarie şi pînă în ziua de 11, vor fi expuse construcţii pro Astfel pregătiţi şi cu repara
durata medie de elaborare a şarjelor este de 8,09 ore. In ziua prii de radioemiţăioare, recep Paralel cu efectuarea lucrări ţiile aproape terminate, munci
respectivă, s-au produs peste prevederile planului de produc lor la răsadniţe, muncitorii de torii din G.A.S. Călan vor în
ţie, 720 tone de oţel. Cantitatea de oţel dată peste plan în pri toare, aparate de telecomandă, la G.A.S. Gălan se preocupă şi
mele 11 zile ale lunii curente se ridică la 3.227 tone. aparate de măsură, generatoare de pregătirea condiţiilor pentru cepe şi vor desfăşura în bune
obţinerea unor recolte bogate de
La obţinerea acestui nou record, un aport deosebit au adus de ton, diplome din activitatea condiţiuni campania agricolă de
echipele de oţelari care deservesc cuptorul nr. 1, conduse de
comuniştii Iulian Ispas, Avram Opriş şi Paul Orelt. Oţelarii radioamatoricească, albume şi primăvară.
de la acest cuptor au elaborat, în ziua respectivă, 4 şarje rapide fotomontaje etc. Totodată, radio
şi au realizat un indice de 11,26 tone oţel pe m.p. vatră de cup ii amatorii din regiunea noastră Se pregăfesc intens
tor. Se mai evidenţiază oţelarii din echipele prim-topitorilor :
Axente Marian şi Teodor Caramalis de la cuptorul nr. 2 şi j§ fac intense pregătiri pentru a Membrii gospodăriei colective şi maşinile, transportă zilnic la'
Mihai Tîrpescu de la cuptorul nr. 3, care au elaborat în ziua participa la acest concurs. Ast din Aurel Vlaicu, raionul Orăş- cîmp cantităţi însemnate de gu
respectivă cîte 3 şarje rapide de fiecare cuptor. 1111 tie, au hotărît în adunarea ge noi de grajd şi au condiţionat
fel, zilele trecute pe adresa ra- nerală ca în acest an să obţină toată cantitatea de sămînţă care
182 lingouri laminate jv fy dioclnbului regional A.V.S.A.P. producţii ridicate de la ţoale cul se va însămînţa în campania
din Deva, au sosit 150 scrisori turile. Pentru a realiza acest an de primăvară.
M \ m-C.V» bXMWiMtWV gajament, colectiviştii din salul
de confirmare QSL, expediate Aurel Vlaicu, pregătesc de pe a- Pentru grădina de legume,
Comunistul Petru Taica este şeful unei echipe de control cum toate condiţiile necesare bu
tehnic-calitativ la radiatoare din secţia montaj a uzinei „Vic de radioamatorii din diferite nei desfăşurări a lucrărilor din colectiviştii au reparat ramele
toria" Călan. împreună cu echipa, îşi depăşeşte in fiecare lună ţări. Cele mai multe scrisori au campania agricolă de primăva
fost adresate radioamatorilor ră. Ei au reparat toate uneltele răsadniţelor şi acum lucrează
la amenajarea celor 100 m.p.
răsadniţe.
într-un schimb planul cu. circa 6 la sută. Gheorghe Daradici, Iosif Remete> Pentru produejii mari de cereale
IN FOTO: Petru Taica verificînd radiatoarele.
Ion Ganea şi Ilie Breben. La ria In gospodăria agricolă colec In acest scop, ei au reparat
La laminorul bluming din ca în producţia de laminate sînt FIE» VEGHI PENTRU OŢELARII! dul lor,radioamatorii de la radio tivă din Găoi, munca de pregă uneltele agricole cu care vor lu
drul Combinatului siderurgic obţinute în mod deosebit de clubul regional A.V.S.A.P. din tire a campaniei agricole de pri cra în primăvară şi au condi
Hunedoara, între schimburile schimbul condus de ing. Ilie ţionat întreaga cantitate de să
conduse de ing. Ilie Marcu, can Marcu. El este urmat îndeaproa Deva, au expediat 5Î)0 QSL-uri, măvară se desfăşoară cu însu mînţă. Pentru ca pămîntul să
didat de partid, ing. Viorel pe de muncitorii din schimbul fie mai rodnic, colectiviştii din
Cursan şi ing. Ştefan Olah, u- condus de ing. Ştefan Olah. către radioamatorii din peste 70 i fleţire. Colectiviştii sînt hotărîţi Găoi au transportat la cîmp pes
femişti, se dă bătălia pentru a să înceapă printre primii însă- te !00 tone gunoi de grajd.
se lamina în fiecare schimb întrecerea dintre cele trei Ceferiştii din Simeria carbo-fluid. Aici se folosesc utilaje de ţări. mînţările de . primăvară şi să
peste 155 de lingouri. In aceas schimburi de laminatori de la în frunte noi, care în viitorul apropiat vor per
tă întrecere s-a ajuns să se ob bluming. a dus la obţinerea de mite obţinerea unei producţii spo IAN0U DUM ITRU depăşească producţiile agricole
ţină adevărate recorduri în pro recorduri în ce priveşte numă Acţiunea pornită de ceferiştii de la rite şi de bună calitate. Cum e şi nor
ducţie. Schimbul I condus de rul de lingouri laminate în Simeria de a colecta şi trimite oţelă- mal, paralel cu aceste lucrări, s-au corespondent prevăzute în.planul de producţie.
ing. Ilie Marcu a laminat în tr-un schimb, iar ca urmare a riilor din Hunedoara cantităţi sporite demontat unele utilaje vechi care la
ziua de 11 februarie a.c. 182 de acestui fapt, ia o creştere sim de fier vechi, este îmbrăţişată de tot ora actuală au devenit neutilizabile. Lăcătuşul Ioan
ţitoare a producţiei de lamina mai multe colective de muncitori, or Toate aceste utilaje au fost trecute
lingouri. Schimbul III condusele te. In primele 11 zile ale acestei ganizaţii U.T.M . şi de pionieri din Ia fier vechi şi stau în curtea semi- Săbău de ta sec
regiune. Constructorii siderurgişti de cocseriei de timp îndelungat. Acest
ing. Ştefan Olah a laminat în luni. s-a înregistrat In produc la Hunedoara şi Găîan şi colectivele lucru se întîmplă în timp ce oţelăriile ţia II-a vagoane a
altor întreprinderi din raionul şi ora de la Hunedoara, au mare nevoie de
aceeaşi zi, 175 lingouri. ţia recepţionată mai mult de şul Hunedoara, au colectat în luna fier vechi. Faptul că acest fier nu a Atelierelor C.F.R.
ianuarie peste 500 tone de fier vechi. fost încă colectat şi predat I.C.M .-
Elevii Şcolii medii din Ilia, colecti ului, se datoreşfe unui singur lucru din Sim eria, folo
viştii din satul Bacea, raionul Ilia, au şi anume că nu se cunoaşte încă
Realizările cele mai constante 2.000 tone laminate peste plan. colectat şi au predat depozitului I.G.M. proprietarul. Conducerea semicocseriei sind din plin tim
numai în două zile, peste 5.000 kg. spune că fierul aparţine I.G .S.H .-ului,
-!33- fier vechi. Muncitorii de la Atelie iar tovarăşii de la I.G .S .H . spun in pul de lucru, îşi
rele 6 .F .R . Simeria continuă să se vers. Cert este că cele cîteva mii de
menţină în fruntea acestei acţiuni. Nu kilograme de fier vechi, din lipsă de depăşeşte lunar
INOVATOR FRUNTAŞ norm a cu 18— 20
la sută. P entru a
in tim p in a „Z iua ce
Ioan Berindei, m uncitor la în şinile. Apoi, elev fruntaş la şcoa feriştilor" cu suc
treprinderea de transporturi din la profesională din B rad, uim ea
Brad, este cunoscut acum nu nu profesorii cu perseverenţa sa. In cese cit m ai fru
m ai ca fruntaş în producţie, ci 1949, in ciuda tinereţii, dădea do
şi ca un inovator activ. Acest al vadă de o pricepere pe care o m oase, el este ho-
tărit să facă to
tul pentru a scurta
doilea titlu i-l atribuie tovarăşii stim au pină şi cei m ai oirstnicl mai în cîteva zile, ei au colectat şi interes, zac nefolosite. tim pul de reparaţii
expediat oţelarilor de la Hunedoara Este necesar ca în cel mai scurt a lucrărilor ce i
de m u n că de p u ţin ă vrem e şi a- m uncitori. Ioan B erindei, este o- peste 100.000 kg. fier vechi. se ‘în cred in ţea ză .
timp, această stare de lucruri să fie
num e, de cind el a prezentat ca m ul care in 1955, cu em oţie i n , Angajamentul tinerilor înlăturată. Organizaţiile de partid de In fo to : Ioan
din Dobra la semicocserie şi U .T.M . trebuie să Săbău, dirijează lă
binetului tehnic al întreprinderii glas, se angaja in faţa com uniş mobilizeze pe toţi muncitorii la colec sarea pe roţi a
Cooperativa de consum din comu tarea fierului vechi şi predarea aces unui vagon.
inovaţia „D ispozitiv pentru îndoi tilor care l-au prim it in rindurile na Dobra a predat în acest an I.C.M .- tuia la I.6.M .
ului cantitatea de 8.922 kg. fier vechi, “Q•v.'yV.y.*o”
rea m ecanică a Din carnetul Lor, să lupte
ochiurilor de neobosit pentru
arcuri pentru ve corespondentului fericirea celor ce
hicule". m uncesc.
La această inovaţie, tovarăşul Preocuparea sa pentru îndepli
Berindei s-a gindit m ult. Şi cum nirea sarcinilor de plan, realiză colectat de către utemiştii din comună
să nu se gindească, de vrem e ce rile pe care le obţine in fiecare şi elevii şcolii elementare de 7 ani. Veşti din s&feie regi un © 0 După metoda
îndoirea ochiurilor de arcuri se lună, dovedesc cu prisosinţă că Conducerea cooperativei din Dobra acordului giobai
făcea m anual şi deci cerea un e- n-a uitat angajam entul luat cu Noi m em bri tr-u Albu, Ni-colae Popa, loan al statului, colectiviştii din satul
fort fizic m are şi tim p m ult. Pînă 5 ani in urmă. La realizarea su şi tinerii din organizaţia U .T.M . s-au Aurel Vlaicu, raionul Orăştie, Pe şantierul noului oraş mun
Ia urm ă, i-a dat de capăt, şi re m ei de 458.000 lei (econom iile în angajat ca pînă la data de t martie în gospodăria colectivă Beu şi alţii. au încheiat contracte cu statul citoresc din Călan, mai multe
zultatul i-a uim it pe to ţi: tim pul registrate de întreprindere in a.c. să predea încă 10.000 kg. fier pentru cantitatea de 50.000 kg. brigăzi au început să lucreze
de lucru a fost redus la ju m ă cursul anului trecut), şi-a adus vechi. Muncindu-şi pămîntul cu ma P. POPA grîu, 35.000 kg. porumb, 30.000 după metoda acordului glo
tate. D rept răsplată, conducerea şi el o preţioasă contribuţie. De şinile şi tractoarele S.M.T. şi a- kg. cartofi, 3.000 kg. floarea- bal. Această formă superioară
întreprinderii l-a prem ial pe ino asem enea, prima lună din acest Cind lipseşte simţul plicînd cele mai avansate rgguli corespondent soarelui, producţia de sfeclă dc de organizare a muncii brigă
vator cu su m a de 700 lei. gospodăresc agrotehnice, colectiviştii din A- zahăr de pe 15 ha. şi cea de zilor de constructori are avan
an a încheiat-o cu o depăşire de poldu de Jos, raionul Sebeş, au D ezvoltă sectorul mentă de pe 10 ha. tajul că stimulează şi cointere
Acest harnic m uncitor este fiul pla n de 17 la sută. La semicocseria din Călan se fac obţinut în fiecare an producţii sează pe fiecare munoitor în
m inerului Icronim Berindei din mari lucrări pentru construcţia şi pu de cereale mult mai mari decît z o o te h n ic Gu banii ce-i vor primi, colec realizarea de indici de produc
Brad. De m ic i-au fost dragi ma- I. FAU R nerea în funcţiune a bateriei a 2-a cele realizate de ţăranii munci tiviştii îşi vor cumpăra un ca ţie înalţi, creşterea productivi
tori cu gospodării individuale. Golectiviştii din comuna Pe- mion şi un cîntar bascul, vor tăţii muncii şi reducerea preţu
Aşa, spre exemplu, producţia de treşti, raionul Sebeş, au hotărît construi un patul şi vor termi lui de cost.
grîu a gospodăriei colective, a în adunarea generală pentru da na construcţia grajdului începu
fost anul trecut cu peste 300 kg. rea de seaimă, să dezvolte cit mai tă în anul trecut. Pînă acum 5 brigăzi şi-au
mai mare decît cea a ţăranilor mult sectorul zootehnic, având organizat munca în acord glo
întovărăşiţi sau cu gospodării in vedere că acesta este unul B. ROMULUS bal. Printre acestea se numără
individuale, cea de porumb cu din sectoarele care aduc gospo brigăzile conduse de tov. Ioan
aproape 400 kg., cca de cartofi dăriei mari venituri băneşti. corespondent Gyalay, Marin Suciu, Nicolae
cu 2.200 kg. ş.a.m.d. Bugescu, Dumitru Muscă şi
Hotărîrea luată a început să Comună com ?lect Ioan Zeier. Fiecare din aceste
Acest lucru a constituit un prindă viaţă. De la i ianuarie brigăzi sînt încadrate cu for
stimulent puternic pentru ţăra 1960 şi pînă în prezent, gospo c o o p e r a tiv iz a tă maţii minime de lucru.
nii întovărăşiţi şi cu gospodării dăria colectivă a cumpărat 15
individuale, care convingîndu-se bovine din care 6 vaci de lapte. De la conferinţa raională de —O -
că singura cale spre belşug şi Paralel cu acţiunea de sporire partid şi pînă în prezent, în co
bunăstare este gospodăria colec a şeptelului, colectiviştii de aici muna Draşov, raionul Sebeş, au Fesfiva!ul bienal
tivă, au cerut să fie primiţi în desfăşoară o vie activitate şi în fost înscrise în sectorul coope
marea familie a colectiviştilor. privinţa asigurării adăposturilor ratist al agriculturii încă 905 de teatru
necesare pentru animale. In a- ha. teren agricol; 211 ha. în sa
Aşa se face că recent, au fost cest scop, s-a stabilit locul unde tul Gunţa şi 694 ha. în satul In cadrul fazei intercomunale a con
va fi amplasat grajdul ce se va Draşov. In p_rezent, comuna cursului bienal de teatru ce
discutate şi aprobate de aduna construi anul acesta şi care va Draşov, cu o suprafaţă agrico
avea o capacitate de 60 capete lă de 1.827 ha., este complect a avut loc la Vinţu de ,los,
rea generală a colectiviştilor şi s-au început, în atelierul de cooperativizată.
tîmplărie al gospodăriei colecti au prezentat programe formaţiile de
cererile a încă 56 de familii. Ele ve, lucrările de confecţionare a Din rîndul ţăranilor munci
uşilor şi geamurilor. tori care s-au înscris în întovă teatru din satele Inuri, Valea Vinţu,
au înscris în gospodăria colec răşirile agricole şi au depus a-
PER IC LE BLAGA poi o intensă muncă de lămu Vurpăr şi Vinţu de Jos. Au fost de
tivă 160 ha. teren, numeroase a- rire în rîndul celorlalţi locui faţă peste 500 de spectatori.
corespondent tori ai comunei Draşov, fac par
nimale, atelaje şi unelte agrico te Gheorghe Sine, care s-a în Echipa de teatru din Inuri a prezen
In ultimul timp la Hunedoara au fost construite pentru siderurgişti sute de aparta Prodtise agricole scris cu 7 ha. de teren agricol,
mente în noul ' cvartal, denumit cvartalul poştei. le. Acum, gospodăria colectivă contractate Ilie Opreanu cu 6 ha. si alţii. tat piesa „O să fie nuntă mare“ , cea
din Valea Vinţu, piesa „Cel din urmă“ ,
Clişeul nostru înfăţişează un aspect din acest cvartal. din Apoldu de Jos numără 258 In dorinţa de a contribui cît CONSTANTIN ciU G IU
mai mult la crearea fondului cea din Vurpăr — „Înd oiala“ , iar e-
familii cu 673 ha. teren. centralizat de produse agricoP corespondent
cliipa de teatru din Vinţu de Jos, a
Din rîndul colectiviştilor fac prezentat piesa „Bărbatul fără opinci“ ,
acum parte şi Ioan Oprean, Pe- G, M UNTEAN U
corespondent