Page 45 - 1960-02
P. 45
Hu -Lr-Y
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAi f
>
)
f Echipa in care j
| lucrează fiirnalistul
, Gheorghe Tufiş de
i la furnalul . nr. 6
a C.S. H unedoara,
Anul Xil Nr. 1599 Duminică 14 februarie 1969 4 pagini 20 bani şi-a depăşit planul
in luna ianuarie
(ssnanssoasssssaea ma^Mca casas cu peste 3 la su-
/ tă. A stfel, această
Vă mulţumim, tovarăşi cocsari! Fier vechi echipă a adus o
contribuţie preţioa
Scrisoarea adresată de colectivul de muncă pentru oţelăriif W ihrm i să la depăşirea
al secţiei l-a furnale a C. S. Hunedoara y planului pe secţie
cocsarilor din cadrul aceluiaşi combinat O acţiune Jăudabiiă 0 Tribuna propagandistu
lui : Pregătirea şi expunerea 'n luna respectivă
, y Sarcinile noastre de plan pentru acest an sînt mult sporite Brigada de muncă patriotică a ti cu 1.167 tone !oală.
> fată de cele din anul trecut. Gu toate acestea, cunoscînd posibi nerilor de Ia U .R .G .G . Haţeg este
una dintre brigăzile fruntaşe în oraş. lecţiei la cursul seral.
lităţile de care dispunem, ne-am angajat să producem peste De aceea, chemarea siderurgiştilor
plan 5.000 tone de tontă, din care în luna ianuarie 500 tone. hunedoreni, a găsit un larg ecou şi (pag. 2-a)
în rîndurile acestor tineri. A şa se
Dumneavoastră ştiţi că în perioada de iarnă, minerii întîm- face că în una din zilele trecute, în ® Poporul indian îşi ex
pină mari greutăţi din cauza frigului. Din acest motiv, noi am treaga brigadă a ieşit la o acţiune
primit în cursul lunii trecute mai puţin minereu decît ne era organizată cu scopul de a colecta primă entuziasmul şi că'ldura
fier vechi. Intr-o singură zi, briga
faţă de vizita lui N. S.
Hruşciov. (pag- 4-a)
necesar şi de o calitate necorespunzătoare. Totuşi, fumaliştii dierii au strîns cantitatea de 1.165 în regiunea noastră la avînf mişcarea
kg. fier vechi, pe care au şi predat-o de inovajii
noştri au reuşit să producă peste plan 620 tone tontă, ceea ce secţiei I.G .M ., din Haţeg.
A mia tonă de laminate Noi tractoare în S.M.T. biţa, Breazova, Păucineşti şi In cursul lunii ianuarie a.c.,
1 înseamnă depăşirea angajamentului cu 120 tone. P ETR U INUREANU Zeicani. la cabinetul tehnic al Atelierelor,
corespondent peste plan In vederea efectuării în bu C.F.R. Simeria au fost prezenta
Succesul nostru vă aparţine în mare măsură şi dvs., pen Mărfuri de larg te 13 propuneri de inovaţii, din
Contribuţia elev ilo r La laminorul de 800 mm. ne condiţiuni a campaniei a- i care 9 au fost deja aplicate.
tru că ne-aţi livrat cocs la timp şi de cea mai bună calitate. al C.S. Hunedoara a fost pro consum Printre cele mai importante se
Iniţiativa de a strînge şi trimite grieole de primăvară, ieri, numără inovaţia inginerului Vic
Pentru acest lucru, noi vă mulţumim şi vă exprimăm recunoş cît mai mult fler vechi oţelăriilor, a dusă în cursul zilei de ieri, la noul S.M.T. din Dobra, ra In cursul acestdi luni, din tor Fritea : „Reactivarea wofa-
tinţa noastră. fost primită cu entuziasm şi de ele cea de-a 1.000-a tonă de la magazinul universal al coo titului din instalaţia de epurare
vii şi pionierii din raionul Haţeg. ionul llia, s-au primit noi perativei „Ţara Haţegului" a apei de alimentare a cazane-
Primăvara se apropie, timpul se tace mai frumos. Aceasta E le v ii de la şcoala de 7 ani din Sar- tractoare şi pluguri. Au fost din Toteşti, au fost vîndute lor I.P.R.O.M.“, care aduce o
înseamnă că noi vom putea primi minereu mai mult şi deci mizegetusa, de pildă, au colectat şi minate peste plan. Succesul ¦ primite astfel 10 tractoare cantităţi însemnate de obiec economie antecalculată în va
vom putea spori indicii de utilizare ai furnalelor. Prin urmare, predat de curînd I.G.M .-ului 1.200 kg. te de larg consum. Printre loare de peste 15.800 lei, inova
vom avea nevoie de mai mult cocs. De aceea, vă rugăm să fier vechi, iar unităţile pioniereşti de altele, s-au vîndut 4 maşini ţia tov. Nicolae Vinereanu şi
vă sporiţi în continuare eforturile pentru a ne asigura cocs la şcoala elementară de 7 ani din de gătit „Vesta", două ma Traian Eremia: „Dispozitiv pen-
suficient şi de bună calitate. Toteşti şi şcoala elementară de 4 şini 3e cusut, două aparate 3 tru probat lioze de armătură“ şi
ani din Glopotiva, au predat canti de radio, peste 20 de covoa altele.
Hunedoara, 12 fi. 1960 tatea de 350 kg. şi respectiv 250 acesta se datoreşte în. mare U.T.O.S. şi 10 pluguri sus re, biciclete etc. Printre ce
kg. fier vechi. măsură folosirii din plin a pendate. Astfel, parcul noului tăţenii care au vizitat ieri Străduindu-se să întâmpine
C O LECTIV U L DE M UNCA. agregatelor şi a timpului de acest magazin, se află şi Ana Ziua ceferiştilor cu noi realizări
A L S E C Ţ IE I I-A FU R N A LE EM IL BALĂNESGU lucru, precum şi aplicării în S.M.T. a crescut la peste 50 Elefteriu, care a cumpărat o în mişcarea de inovaţii, munci
corespondent tractoare. maşină de gătit „Vesta", in torii, tehnicienii şi inginerii de
C. S. HUNEDOARA practică a obiectivelor din valoare de 890 lei. la Atelierele C.F.R. Simeria, au
A cţiuni ale deputaţilor prezentat în primele 10 zile ale
planul de măsuri tehnico-or- Spectacol lunii februarie, alte 5 noi pro
Sub îndrumarea sfaturilor popu puneri. de inovaţii.
NOTA REDACŢIEI. Sporirea minerii de la Teliuc şi Ghelar, lare şi deputaţii din raionul Haţeg ganizatorice. La clubul „11 Iunie“ din
şi minerii din Valea Jiului, şi au întreprins acţiuni pentru colec Cea mai mare contribuţie Călan, Teatrul de estradă de -'m -
producţiei de metal este o sar muncitorii de la carierele de cal tarea fierului vechi. Deputaţii sfatu stat din Deva a prezentat
car. De felul cum ei se vor achi lui popular orăşenesc Haţeg, de pil ia realizarea acestui succes
cină pe^care plenară' ®.@. al ta de această nobilă misiune, de dă, au vorbii în circum scripţiile lor au avut-o laminatorii din ieri spectacolul muzical „No
P.M.R. 3in decembrie anul tre pinde în mare măsură succesul despre importanţa fierului vechi. Re schimbul condus de ingine roc tinereţe". Atit reprezenta
cut a trasă t-o tuturor, colective furnaliştilor. zultatele n-au înfîrziat să se arate. rul Eugen Păcuraru.
lor care contribuie la această In circum scripţiile orăşeneşti ale de ţia în matineu cît şi cea de
acţiune. De ăcee&y în sprijinul putaţilor, M aria Zmafir, M ihai Biro Plenară lărgită seara, s-au bucurat de mult
furnaliştilor; ’trebuie eă vină şi şl Gheorghe Fekete, a fost colectată
în ultinjul timp cantitatea de 900 kg.
fier vechi. La Haţeg a avut loc ieri succes. $&9ccesu6 m inerilor dlin Petri!
plenara lărgită a Comitetu
In total, prin contribuţia adusă de lui orăşenesc de partid. Cu întrunirea tovărăşească Minerii din Petrila au în la această dată ou 10.000 tone
către deputaţii sfaturilor populare, în acest prilej, au fost prelu a oţelarilor de cărbune.
raionul Haţeg au fost colectate 27.000 crate hotărîrile conferinţei ra cheiat luna ianuarie ou un plus
kg. fier vechi. ionale de partid. La plena Muncitorii oţelari de la de peste 3.000 tone de cărbu Antrenaţi într-o însufleţită în
ră, pe lingă membrii comite- oţelăria Martin nr. 2, au ne. Această realizare a făcut trecere socialistă, în care s-au
FELIG IA PĂUN 1 tutui orăşenesc, au participat , sărbătorit aseară la clubul evidenţiat colectivele sectoare
corespondentă şi membrii birourilor orga nou al C.S. Hunedoara suc ca colectivul minei Petrila să lor 2 şi 3, în primele 12 zile ale
nizaţiilor de bază din între cesul obţinut în întrecerea lunii februarie, minerii din Pe-
prinderile, instituţiile şi car socialistă cu celelalte secţii se situeze în fruntea întrecerii trila au extras peste prevederi
tierele oraşului, propagan ale combinatului, succes care
diştii de la învăţămîntul de le-a adus drapelul de secţie socialiste pe bazinul carbonifer le planului mai mult de 2.200
partid şi secretarii organiza fruntaşă pe combinat.
ţiilor U.T.M. ai Văii Jiului. Mai mult decît tone de cărbune.
In cadrul programului, bri atît, ea a determinat pe mine
rii acestei exploatări ca în Succesele înregistrate de ei
501 lingouri laminate într-o zi 3 gada artistică de agitaţie a cinstea zilei de 1 Mai, să-şi ia
un preţios angajam ent: depă pînă în prezent sînt chezăşia
3 oţelăriei a prezentat un spec- şirea planului de producţie pînă
realizării angajamentului luat.
In ziua de 12 februarie a.c., ing. Nicolae Şerban, şeful sec 2 tacol, după care a avut loc -as-
laminatorii de la bluming au ţiei — un record în producţie, o întrunire tovărăşească a o-
realizat o producţie nemaiîntîl- D e zv o lta şepteSul
nită pînă acum de la intrarea realizat de colectivul care lu ţelarilor.
în funcţiune a acestui agregat
siderurgic. în această zi, au tre crează aici. Toate cele trei Concursul bienal In planul de producţie pe a- începutul anului şi pînă în pre
cut prin caja laminorului blu- schimburi din ziua respectivă au nul 1960, G.A.C. „Drumul lui zent, colectiviştii au cumpărat
ming, 501 lingouri de oţel. Lenin“ din Silvaşu Inferior şi-a 20 vaci, 151 oi şi 18 scrofiţe.
laminat peste 160 de lingouri ) de teatru prevăzut ca pînă la 1 martie
Laminarea într-o singură zi fiecare. In această zi, s-au dat a.c., pe lingă animalele de care In ziua de 11 februarie, con
Stela Ţopăn este una din cele mai Sune rlchtuttoare de la a 501 lingouri de oţel constituie tabilul G.A.G. din Silvaşu Infe
fabrica de încălţăminte „Ardeleana“ din Alba lulia. Ea îşi de — asa cum ne-a declarat tov. peste prevederile planului de ) Ieri, in sala căminului cut- dispune, să mai procure încă 50 rior a ridicat de la Banca agri
păşeşte norma în fiecare lună în medie cu 10 la sută. producţie mai mult de 450 tone 3 tural din Sarmizegetusa, a colă încă un împrumut de 28.000
blumuri de oţel. vaci de lapte, 500 oi şi 20 scro-
ţ avut loc faza intercomunalâ lei, tot pentru cumpărarea de
O contribuţie importantă în fiţe de prăsilă. Hotărîrea lor a
realizarea acestei producţii deo 3 a festivalului bienal de tea- animale.
început să prindă viaţă. De la
sebite şi-au adus-o muncitorii j tru „1. L. Caragiale". Cu
Adunările general® ale !©r din schimbul condus de ing. Iîie 3 acest prilej, s-au întrecut în-
cooperative
Marcu, care au laminat 170 de 3 tre ele echipele de teatru, ci-
lingouri şi cei din schimbul con ) titorii şi recitatorii artistici
dus de ing. Olah Dezideriu, care Bibliotecă cu o activitate
au laminat 169 de lingouri. b din satele Sarmizegetusa, Ho- bogată
La începutul fiecărui an, au din satele Aurel Vlaicu, Miercu îor cooperative cum sînt Nicolăe Mecanicul de locomotivă Gligor Medrea de la depoul Intre instituţiile de cultură ţinut politico'-educativ, cum ar
loc adunările generale ale băn rea, Peşteana, Zam şi altele, ca Stăncioiu din Romos, Petru C.F.R. Teiuş, este un om cu multă experienţă. El ştie că nu din regiune biblioteca centrală fi romanele „Rădăcinile sînt a-
cilor cooperative. Gu acest pri re au reuşit să aibă în prezent Drăghin din Bretea Strei, Nico- raională din Orăştie ocupă un mare“ de Zaharia Stanou, „Pe
lej se analizează felul cum şi-au între 800—1.200 membri şi drept lae Baba din Buceş şi loan Ne mai remoreînd trenuri cu siipratonaj şi Intreţinind în bune con loc important. Cercetată de ci muchie de cuţit“ de Mihaii Be-
desfăşurat activitatea aceste u- urmare, însemnate fonduri pen meş din Cricău, care au dovedit diţiuni.. loGomoiiva poate să obţină importante economii de titori a căror frecvenţă zilnică niuc, romanul .sovietic „Pentru
nităţi de credit şi economii. tru împrumuturi. La aceste uni totală lipsă de preocupare faţă combustibil. se ridică la circa 100, prin cele o cauză dreaptă“ şi altele.
tăţi s-au acordat în fiecare lună de bunul mers a! băncilor coo peste 20.000 de volume ce le
înfiinţate cu 4 ani în urmă, împrumuturi la 40—45 la şută perative pe care, împreună cu Procedlnd astfel, el a realizat în cinstea Zilei ceferiştilor are .înscrise în fişe, această bi Un interes mai susţinut de
băncile cooperative din regiunea din numărul membrilor. Prezen consiliile respective, aveau sar bliotecă, răspunde cerinţelor me cît în anii trecuţi se manifestă în
noastră au acordat ţăranilor tarea unor astfel de realizări în cină să Ie conducă. o economie de aproape 6 tone combustibil convenţional. prezent din partea bibliotecii
muncitori, membri ai acestora, faţa adunărilor generale va con reu crescînde ale oamenilor şi pentru popularizarea cărţii
împrumuturi pe termene lungi stitui, fără îndoială, uri bun pri Adunările generale din acest muncii din localitate şi împre politice şi tehnice. In acest sens
sau •scurte, în valoare de peste lej de întărire economică şi or- an vor trebui să sco'ată la ivea jurimi. Aceasta o demonstrează s-au organizat în diferite in
2.200.000 lei. Aceste sume au lă toate lipsurile şi neajunsurile stituţii şi întreprinderi din o-
fost create din fondurile sociale L a M Ím ea zilei manifestate, să adopte hotărîri ou prisosinţă faptul că pînă în raş colţuri ale cărţii tehnice şi
depuse de membri, din fondurile care să contribuie efectiv la îm prezent în acest an au fost îm politice, iar la sate expoziţii de
de rezervă şi din sumele depu ganizatorică a băncilor coope bunătăţirea activităţii de viitor prumutate circa 4.000 volume cărţi şi panouri cu cope.rţi false.
se spre fructificare de către ţă rative. a acestor unităţi de credit şi e-
ranii muncitori. In majoritatea conomii. de către cititori, printre care Dintre cei mai buni cititori
cazurilor, împrumuturile acorda- In adunările generale ce vor loc preponderent îl ocupă căr 154 au fost îndrumaţi să se în
0 au fost folosite de ţăranii avea loc la băncile cooperative' Avînd în vedere noile sarcini ţile politice, beletristice şi teh scrie la concursul permanent
muncilori în scopul cumpărării din satele Dobra, Gricău, Romos, ce se pun anul acesta în faţa nice. pentru citirea literaturii „Iubiţi
de animale, materiale de con Bretea Strei, Veţel, Buceş şi din băncilor cooperative, consiliile cartea“, iar 42 au fost deja e-
strucţii, inventar agricol sau comuna Simeria, membrii acestor de conducere şi comisiile de re- Colectivul bibliotecii a reuşit xaminaţi pentru a primi insigna
pentru rezolvarea altor nevoi unităţi vor avea mai mult ca vizie au datoria să militeze activ să atragă un număr însemnat de „Prieten al cărţii“.
gospodăreşti. oricînd ocazia să scoată în evi pentru înfăptuirea acestor sar de muncitori şi intelectuali din
denţă şi să critice lipsurile ce cini, să popularizeze prin toate oraş la acţiunile sale. Astfel, Intre cititorii de frunte ai
Făcînd bilanţul activităţii dc s-au manifestat aici. La aceste mijloacele modificările aduse re s-au putut organiza în raion bibliotecii pot ii amintiţi mun
un an, se poate constata că ma bănci cooperative, din cauza gulamentului de împrumuturi, citorii Traian Nistor, Cornel Bo
joritatea băncilor cooperative inactivităţii consiliilor de con mai ales în masa colectiviştilor, 10 biblioteci săteşti, 11 biblioteci ta, Vasiile Danciu, Eugen Bo-
clin regiunea noastră au desfă ducere, a comisiilor de revizie de casă şi 24 cercuri de citit. roiamti, Constantin Gismaru şi
şurat, o. activitate corespunzătoa şi a salariaţilor care le 'deser să întreprindă acţiuni organiza Totodată, cu sprijinul organi alţii.
re.' Străduinţa şi răspunderea fa vesc, numărul membrilor este te pentru atragerea unui număr zaţiilor de masă aici au avut
ţă de sarcina încredinţată mani foarte redus, fondurile sociale cît mai mare de ţărani munci loc o serie de manifestări pu In activitatea de sprijinire a
festată -de cele mai multe con sînt încasate în mică proporţie tori în rîndul membrilor bănci bibliotecii, alături de tovarăşa
silii de conducere ale băncilor şi deci, şi împrumuturile sînt re- lor cooperative. în acest scop, blice — recenzii, simpozioane, Pop'a Dorina se remarcă res
cooperative, au făcut ca tutu strînsei ele sînt datoare să ceară perma emisiuni la staţia de radiofica- ponsabilele unor biblioteci de
nent sprijinul organelor de par re, după-amiezi de basme pentru casă ca Dudaş Maria, Rusii Ro-
ror acelor membri care au so Va trebui criticată cu asprime tid şi sfaturilor populare, cheză copii etc. Este de remarcat fap zalia, Lăpuşel Ana, precum şi
licitat împrumuturi, să li se a- atitudinea de nepăsare manifes tul că aici a existat o bună o- Pop Maria, responsabila unui
corde. In acelaşi timp, s-au li tată de unii preşedinţi ai bănci- şia întăririi economico-organiza rientare în alegerea tematicii cerc de citit' fruntaş pe raion,
chidat în întregime datoriile. In recenziilor, fiind prezentate citi
această privinţă, pot fi date ca torice a acestor unităţi. torilor cărţi cu un bogat con i. s. ,
exemplu băncile cooperative din
oraşele Orăştie şi Brad şi cele IOAN ŞTEFA N
preşedintele U niunii regionaL
a băncilor cooperative