Page 46 - 1960-02

Pag. a DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1599

f*TH

Tribuna propagandistului Creşte sectorul socialist „ Tot ce-i bun noi lăudăm,
al agriculturii
Pregătirea şi expunerea
Membrii ¦gospodăriei agricole Odată ou întărirea şi dezvol­

lecţiei la cursul seral to t ce-i rău noi c ritic ă m “!colective „Petofi Săndor“ din tarea gospodăriei colective şi
Deva au obţinut anul trecut
Sint propagandist Ia învăţă- îl studiază cu atenţie, procură de succese de seamă. Producţia de viaţa colectiviştilor s-a schim­ »Dragi tovarăşi, noi cîntăm matei", care împiedică buna des- citări şi să participe mai mult
grîu realizată de colectivişti a bat. Ei şi-au Construit oase. noi,
mîntul de partid de mai mulţi Ia început toate materialele ne­ depăşit 2.100 kg. la ha., cea de şi-au cumpărat mobilă, aparate Brigada noastră o prezentăm, făşiuraire a muncii. De alsetmeinea-, la viaţa colectivului.
ani. Pot spune că în acest timp cesare, pentru a Ie avea la înde- porumb 6.000 kg. la ha. şi de de radio şi ailfele. Aceste succese
mînă. Astfel, în timpul lucrului, sfeclă de zahăr 30.000 kg. la au convins pe ţăranii întovără­ Toi ce-i bun noi lăudăm a crâtiqait faptul că pe ştandul Deşi brigada artistică dei
am reuşit să acumulez o anumi­ el nu este nevoit să alerge du­ ha. Contractînd cu statul can­
tă experienţă în această muncă pă materiale într-o parte şi al­ tităţi însemnate de produse agri­ şiţi din cartierul Viiile Noi să Tot ce-[i rău noi criticăm! de turnaire se găseau fel de fel la Q.S.M, nr. 1 a prezentat
importantă. In prezent, conduc cole, legume, zarzavaturi şi pro­ păşească ou încredere în gospo­
duse animale, colectiviştii din Fapte rele să-ndreptăm de duilaipuri şi dulăpioare luate ou acelaşi text trei progra-:
Deva au realizat un venit de dăria colectivă,
peste 2.000.000 lei. Acest lucru Gu oîteVa zile în urmă, mem- Noi asta vrem"I de la fierul vechi în oare mun- me, trebuie sptits că efica-
a făcut ca în afară de cereale,
un curs seral anul II, în care ta şi poate astfel să economi­ fiecare colectivist să primească hnii G.A.G. „Petofi Săndor“ au ... Gu aicest cântec îşi începe citocrii îşi puneau hainele, în citatea criticii s-a simţit în-1
şi cîte 18 lei la fiecare zî-mun-
sînt cuprinşi 23 de cursanţi. sească timp preţios. Folosirea că. primit alături de ei încă 180 programul brigada artistică de timp ce vestiarul modern, jn- că imediat după primiţi pro­
familii din Viile Noi cu 164 ha.
In cele ce urmează, voi ară­ raţională a timpului de lucru, or­ âgiitaţie de la oţelăria Siemens' zestrat cu dulapuri suficiente, gram. Cei criticaţi şi-au schim­
teren, animale de producţie şi
ta pe scurt cum pregătesc şi ganizarea mai bună a locului numeroase unelte de muncă. Martin nr. 1 din G.-S. Hunedoa- stătea gol. De asemenea, unii bat atitudinea faţă de muncă

cum fac expunerea lecţiei la de muncă, am arătat eu, sînt ra, brigadă formată dintr-un oo- maiştri şi şefi de echipe de la lucr-î-nd cu mai multă răspun­
cursul pe care-1 conduc. Ştiu căi importante şi la îndemîna
lectiv de tineri entuziaşti, pa- turnare, cum a fost tov. Nieo- dere şi conştiinciozitate. De a-

din proprie experienţă că fără o fiecărui turnător de a spori pro- sionaţi pentru artă, dornici să tae Lişca, neglijau controlul tre- semenea, în hala cea nouă de-

pregătire temeinică, fără un stu- ducţia şi productivitatea mun- popularizeze tot ceea ce ei nurilor de turnare din oare şe-urile sînt încărcate imediat,

diu aprofundat al materialului ci'. Tov. Nemeş, lucrînd astfel bun şi să îndrepte tot ceea ce cauză, uneori se turna în coohi- iar locul se curăţă cu regulari­

bibliografic, nu se poate face o poate să toarne într-o zi două e rău, dăunător în procesul le deplasate, ceea ce produceai tate, accesul oia/menilpr prim ha­

expunere bogată în conţinut, şasiuri şi nu unul cum este muncii, pierderi de oţell. lă fiind mai uşor. Tractorul ou şe­

care să scoată în evidenţă planificat, — Am căutat să creăm,, după _ Brigada a criticat şi negi im­ nile nu mai „plinge şi se văi­

problemele cele mai esenţiale, Un alt exemplu l-am dat de „TORENTUL" posibilităţile noastre un text cît jeriţa brigăzilor de la oalele de căreşte, că motorul îi lipseşte“,

să le sublinieze şi să le ilustre­ la locul de muncă al iov. Dan mai legat de viiaţa oţelarilor, au turnare şi lipsa de control a &1 fiind reparat şi pus în func­
maiştrilor privind executarea ţiune.
ze cu exemple grăitoare din Sabin, alt cursant din cercul pe un conţinut bogat, ou o criti
că operativă şi eficace — au montării oalelor. Din lipsa unui '-™' Brigada noastră, ne-a spus
practica construcţiei socialiste în care-1 conduc. Am arătat cum spus 'creatorii textului. oontrol atent Se produceau pier­ secretarul organizaţiei de bază
deri de oţel prin deplasarea do­ P-M.R. de la oţel arie, tov, Ghe­
patria noastră. De aceea, eu se poate reduce rebutul Ia sorti­ „Tot ce-i bun noi lăudăm...“ purilor în timpul evacuării şar­ orghe Stoica, este activă. Nu ne
dau mare atenţie pregătirii me­ mentul cazane de încălzire cen­ Şi într-adevăr brigada a lău­ jelor. Brigada şi-a spus cuvîn- lăsăm mai prejos decât alţii.
dat multe lucruri irumoaise. A tul şi în acest sens : „Am ajuns S-iau dam supărat unii, dar prin­
le în primul rînd. Particip în trală, cum se poate să se îm­ Un grup de djighiţi ka- plecat în război, cneazul na­ cântat în cinstea fruntaşilor sec­ şi pe la oalei Şi-am văzut aici cipalul este că aoum lucrurile
mod regulat la pregătirile ce au bunătăţească calitatea, să se bardini, sub conducered şi ţine însă promisiunea. ţiei cînteçe populare româneştii
loc la seminarul permanent cu folosească mai bine utilajul de cneazului Naurbek, străbate
propagandiştii la Simeria, stu­ turnare şi astfel să se măreas­ munţii Caucazului de Nord Intîlnirea lui Anzor cu Kan-
înlorcîndu-se acasă din răz­ terriir, un luptător pentru
diez lecţia din manual şi mate­ că productivitatea muncii. Ase­ boi. Sintem in primii ani ai drepturile poporului şi cu şi a popularizat pe cei oare ţratel Multe din ciocuri s-au îndreptat,
revoluţiei, anii care_ au inspi­ S. M. Kirov, tribunul revo­
rialul bibliografic indicat, cît şi menea exemple folosesc întot­ rat acţiunea filmului sovie­ luţiei în Caucaz, îl ajută să sînt mereu în fruntea luptei blocatei Iar dopurile deplasa- _— Dar brigada putea să fie
tic in culori „Torentul". înţeleagă pe ce drum va tre­
alte cărţi şi broşuri, pentru a a- deauna atunci cînd este nevoie, bui să meargă. El se alătură pentru îndeplinirea planului: ie! Fiindcă-s de Avram monta- şi mai bună, a adăugat tov.
La despărţire, Naurbek îi luptei poporului muncitor1
vea un orizont cît mai larg. şi problemele ce se discută au o făgăduieşte ordonanţei sale pentru pace, pămînt şi liber­ Dumitru Brujan, ¦ Gonstanitiim te! Şk de Kiss necontrolatel Că Gămain Lambrache, membru în
Anzor, că, pentru devotamen­ tate şi porneşte în fruntea Mogonea, Petru Forţiu, Ale- pierind de la cupiorl Ooalele biroul organizaţiei de bază
Studiez de asemenea cele mai strînsă legătură cu munca noas­ tul lui, ii va îndeplini orice kabardinilor îa lupta pentru
dorinţă. Atunci cînd Anzor
noi documente de partid şi îmi tră practică. îl roagă să-i înapoieze pâ- alungarea exploatatorilor şi
mintul pe care i-l luase cnea-
strîng materialul faptic din Lecţiile la cercul pe care îl ghina in timp ce el fusese a duşmanilor patriei sale, xa,nd.ru Nojogan, Gheorghe An- spre standul lori Curg de par- P.M.R. Dar vedeţi, greul cel
munca şi viaţa oamenilor din conduc sînt expuse în strînsă
secţie, pentru a putea ilustra legătură cu activitatea practică, Filmul rulează la cinema­ druţ, Traian Bîrlea şi alţii. că-ar fi izvor!“. mai mare îl avem ia întocmirea
cu sarcinile concrete ce stau în
lecţia cu fapte grăitoare din ac­ faţa organizaţiei de partid, a tograful „Filimon Sirbu" din Dar brigada n-a uitat pe de­ Pentru deservirea atelierelor textelor. Comitetul orăşenesc de
tivitatea practică de zi cu zi, a lăsători şi neglijenţi, pe cei ca­ mecanic şi electric cu piese de partid ne-a repartizat pentru a
Deva intre 15-17 februa­ re fac lucru de nuntii iată, cri- schimb, secţia a dispus de un ne ajut-a ta întoepiirea textelor
oamenilor, pentru a putea face o colectivului secţiei noastre şi a rie a.c. ticînd cu asprime lipsurile, de brigadă doi tovarăşi de la
tractor pe şenile care, după ce

strînsă legătură între teorie şi .f.i.e..c..ă.r..u..i munc"itor î‘n parte. A‘- prin mijlocirea versului. Briga- s-a defectat, a fost lăsat în pă- cenaclul literar, Âlex-aindru Stă"
practică. Elaborez apoi planul ceastă metodă a contribuit ca da a criticat, spre exemplu, că răsire. Brigada a luat atitudine nesou şi Beatrice Damianoiu.
lecţiei fixîndu-mi problemele majoritatea cursanţilor, aplicînd
principale şi subpunctele fiecă­ în practică cele învăţate, să ob­ „In hala nouă, măi bădiej Coclii- şi faţă de acest caz: „Mai de- Gredeţi că i-arn văzut la faţă?
rei probleme, şi numai după a- ţină rezultate din ce în ce
mai bune în muncă. In prezent, le răsturnate, Cărucioare dări- parte să vedeţil Un tractor lin­ N-au dat niciodată pe aici. ’
ceea redactez lecţia definitiv. gă pereţiI Plîtige şi se văică- De ceile sezisaite mpi.şus cre­

Lecţia astfel pregătită, o ex­ !8 cursanţi sînt fruntaşi în pro­ reştel Că motorul li lipseşte!. dem că ar trebui să ţină seama

pun în faţa cursanţilor. Caut ca ducţie. Cei patru şeii de echipă A-u mai îost criticaţi apoi li­ Comitetul orăşenesc de partid

întotdeauna expunerea să o fac care studiază în acest cerc: nii tovarăşi oa Olah Ştefan şi şi mai ales Casa regională a
Alexandru Bugatru, „care una creaţiei populare care are dato­
într-un limbaj cît mai clar, să loan Ciornei. ludovic Cojan, zic şi alta fac", tovarăşele Hi- ria să se ocupe de îndrumarea

fiu bine înţeles de cursanţi. A- loan Verenca şi Vasile Nenieş, deg Suza-na şi Doina Vaşiiu că­ metodică a brigăzilor artistice
rora brigada le-a cerut să-şi de agitaţie.
supra problemelor mai impor­ împreună cu eciiipeie lor, îşi de­

tante, mă opresc mai mult, le păşesc în fiecare lună olanul de schimbe atitudinea tată de mun­ ¦l. GIOBOTA

subliniez, iar pentru ca aceste producţie, lucrează cu rebutul sub

probleme să fie cît mai bine în­ procentul admis şi uneori chiar

ţelese, le exemplific cu fapte din fără rebut şi fac însemnate eco­

activitatea noastră practica. Un nomii de fontă lichidă. In luna

exemplu în această direcţie con­ trecută, tov. Ludovic Cojan a
sider că este mai semnificativ. lucrat fără rebut.
Aşa, de pildă, vorbind cursanţi­ Eu mă străduiesc ca toţi

lor despre creşterea productivi­ cursanţii să-şi însuşească cit mai. Pentru „Ziua ceferiştilor“
tăţii muncii, le-am explicat mai temeinic tezele de bază ale mar-
intîi tezele teoretice, politica xism-leninismului, să înţeleagă Lucrătorii din cadrul corn- piesei se numără ceferiştii Pan-
partidului nostru în această di­ cît mai bine politica partidului plexului C.F.R. SubceM e pre- tel Mînja şi Cornel Mtnja,
recţie şi apoi am trecut şi am nostru de construire a socialis­ gătesc pentru „Ziua ceferiştilor“
arătat care sînt sarcinile, ce con­ mului şi astfel, să lupte în mod piesa de teatru „Cantonul 27“, In cadrul programului artis-
de care va fi prezentat azi,

tribuţie trebuie să aducem noi, activ pentru traducerea ei în inspirată din viata si activitatea februarie a.c. în sala că-
cum se poate mări productivi­ viaţă, să mobilizeze prin exem­
tatea muncii în secţia noastră şi plul lor personal întreaga ma­ cefreriş,t.ilor „ , sovietici. v"o,mr ufiŞ ii.nd°“uHseuraşli. dansuri popu-
am dat exemple de la locul de să de muncitori la înfăptuirea In fiecare seara se fac repe- lare romlneşti, coruri, recitări
muncă al cursanţilor. Am expli­ sarcinilor pe care partidul le-a
cat, de pildă, cum munceşte tov. pus şi Ie pune în faţa noastră. Hţii. Printre cei 6 intrepreţi ai etc.

Acţiuni cu filmul

Vasile Nemeş, cursant în cercul GHEORGHE MÂGUREANU Colectivul cinematografului se, planul la spectatori a fost

nostru. El, atunci cînd pri­ propagandist la cursul seral anul 11 popular din Haţeg a organizat îndeplinit şi depăşit,

meşte modelul pentru o piesă din secţia turnătorie a uzinei IN CLIŞEU : O scenă di n filmul sovietic „Torentul“, luna trecută o serie de acţiuni Ş i în luna aceasta sînt re-
nouă ce urmează a fi turnată, „V ic to ria “ -CăIan pentru popularizarea filmelor zultate frumoase. Spre exemplu,
„Kociubei", „Pagirii de vitejie“, filmul „Vizita lui N. S , Hruşciov

„Fatimd“ şi „Soarta unui om". în America*, a fost vizionat în

Gu d i 6va zile în urină, â avut loc Să fie larg spriBjOiBnita mişcarea să şl în alte unităţi ? Există ó singu­ Datorită acţiunilor întreprin- cele trei zile de 2.141 spectatori.
la Deva, consfătuirea inovatorilor din ră explicaţie. Lipsă de preocupare din
agricultură şi silvicultură. La consfătui­ partea organelor competente faţă de Un spectacol care şi-a meritat succesul
re au participat secretarii comitetelor problema inovaţiilor şi raţionalizărilor.
raionale de partid care şe ocupă cu de inova în agricultură şi silvicultură N-au trecut derit trei săptă- categoria rolurilor bine jucate
problemele agrare, cadrele tehnice din Sprijin intens mini de la ultimul spectacol dat amintim pe Dorina Tătar şi
G .A .S., S.M .T., secţii agricole raionale economii însemnate. Economiile ante- noul şi a face munca mai productivă, ţionalizare de la gospodăriile agrico­ colectivelor de inovatori de Casa pionierilor din Orăş­ Viorica Popa.
şi staţiuni experimentale. Gu acest pri­ calculate pentru cele peste 100 inova­ au însufleţit mişcarea de inovaţii şi le de stat şi colective. Aceasta se da- tie şi iată că cercul de teatru
lej s-au analizat realizările obţinute toreşte faptului că timp îndelungat, ca­ In anul acesta, atît în sectorul fo­ de aici, condus de profesoara Demn de menţionai este că
şi lipsurile care s-au manifestat în ţii aplicate în sectorul forestier se ri­ au dus Ia cele mai bune rezultate. drele tehnice ale secţiei agricole re­ restier cît şi în cel agricol, s-au pre­ Zorica Popa, a prezentat un nou din distribuţie au făcut parte e-
desfăşurarea mişcării de inovaţii în gionale şi trustului regional gostat, văzut să se realizeze obiective de sea­ spectacol cu piesa „Zîna zăpe- levi romîni şi germani. De ase­
sectoarele agricol şi forestier din regiu­ dică la suma de 505.3C9 lei. Iată cîte- Rezultate au stat nepăsătoare faţă de mişcarea mă care vor uşura procesul de produc­ zitor)‘. menea, rolul povestitorului a
nea noastră. va dintre inovaţiile mal importante • nesatisfăcătoare în de inovaţii şi raţionalizări. Activitatea ţie şi vor aduce însemnate economii. fost interpretat de un elev care
microcentrala electrică realizată de to­ cabinetelor tehnice din G .A .S, nu a Piesa, brodată pe o temă din in sedată a avut o comportare
Rezultate frumoase varăşul I. Anghel din cadrul I.F .E .T . sectorul agricol fost îndrumată şi nu a fost coordona­ Tematica propusă de Direcţia regio­ Andersen, pătrunsă de un cald nu prea disciplinată (Alexandru
obţinute în sectorul Orăştie, care a soluţionat problema tă de către Trustul regional gostat. nală a economiei forestiere este bine umanism, s-a pretat foarte bine Stroia) şi pare, antrenat în a-
aleasă şi sistematizată. pentru educarea tineretului, în ceastă acţiune, şt-a corectat li­
forestier ilum inării electrice a cabanelor munci­ tn comparaţie cu sectorul forestier, S-a constatat pe teren că muncitorii spiritul luptei împotriva răului nele deprinderi, ceea ce bucură
direct productivi cît şi unii ingineri In sectorul agrozootehnic, tematica şi a exploatării omului de către atît părinţii rit şi cadrele di­
Incepînd din anul 1956, în sectorul torilor fo re stie ri; distanţierii pentru unde mişcarea de inovaţii şi raţiona­ şi tehnicieni, au căutat să descopere de inovaţii propusă este interesantă om. Mesajul de luptă a pieşei
forestier din regiunea noastră s-a dez­ noul, să aducă îmbunătăţiri unor uti­ şi eu siguranţă că realizarea obiecti­ a fost admirabil realizat de in­ dactice.
voltat an de an mişcarea de inovaţii suporţi aplicaţi la funicularul Mîneciu lizări a devenit o mişcare de masă, în laje, astfel "incit procesul de producţie velor prevăzute va îmbunătăţi mult terpreţii Ileana Gheorghe, Ma­
datorită interesului manifestat de să se desfăşoare mai uşor. Dar aces­ procesul de producţie. Obiective ca riana Cazan, O. Boldor, Iordan 'Mergînd pe acest ’drum, fără
muncitorii, inginerii şi tehnicienii care cu cale dublă, care au dus la reali­ sectorul agricol care este destul de te inovaţii nu sînt înregistrate, ino­ „mecanizarea însilozării la suprafaţă Moţea, S. Bugaru, Emilia Ma­
lucrează în acest sector de activitate. vatorul respectiv nu este recompensat a porumbului-siloz“, „dispozitive pen­ rin, M. Opriţa şi C. Ţinti In îndoială că la Casa pionieri­
Din analiza făcută a rezultat că cele zarea unor economii de 5.000— I5.0Q0 dezvoltat în regiunea noastră, m işca­ tru încorporarea în sol a îngrăşăm in­
mai importante realizări s-au înregis­ ¦ deşi economiile realizate sînt mari telor lichide“ , î,metode şi substanţe lor din Orăştie vor creşte prie­
trat în sectorul exploatării şi transpor­ lei la fiecare funicular care se insta­ rea de inovaţii a fost aproape inexis­ 'X! iar inovaţia nu este popularizată. stimulative pentru dezvoltarea corpo­
turilor forestiere. In acest sector, mun­ Toate aceste deficienţe se datoresc rală a animalelor“, „folosirea roaselor teni autentici ai teatrului.
ca se desfăşura în condiţii mai grele lează : decovilu! cu cablu realizat de tentă. în cea mai mare măsură comodită­ plastice fabricate în ţara noastră la
în comparaţie cu alte sectoare şi deci tov. M. M uscalii de la Direcţia regio­ ţii cadrelor tehnice de la secţia agri­ construcţii agrozootehnice“ , -„metode şi cLn o l i m t d t lifamediL&ft
o serie de greutăţi trebuiau rezolva­ nală a economiei forestiere în curs de Din referatul prezentat de inginerul colă regională şi de la frustul gostat. dispozitive pentru combaterea dăunăto­
te la locul de producţie. Lucrătorii experimentare, care va înlocui atelajele 1. Roşu de la serviciul S.M .T. regio­ rilor prin ultrasunete“, sînt numai c î­
din sectorul respectiv nu au precu­ la scosul lemnelor şi va realiza eco­ nal, cît şi din discuţiile purtate de L a Alba Iu lia s-a executat o disti teva din numeroasele obiective prevă­
peţit nici o clipă pentru a aduce ra­ nomii de 5 lei la fiecare tonă km. O participanţii la consfătuire, a reieşit Ierte pentru tescovină, care înlocuieşte zute în planul tematic pentru anul în
ţionalizări utilajelor de producţie, pen­ inovaţie simplă realizată la sectorul să în decurs de 3 ani, în gospodării­ cazanelo cu foc direct şi care a adus curs în sectorul agricol. Sectorul
tru a introduce pe cît posibil mica me­ G .F .F . Orăştie şi care constă dintr-o le agricole de stat şi în staţiunile de o economie de 80.000 lei. Mecanizarea agricol are posibilităţi să realizeze şi
canizare, . diferite metode şi mijloace maşini şi tractoare din regiunea noas­ preselor manuale la centrele de vini- alte inovaţii şi raţionalizări care să
noi de lucru. ’Toate acestea- au fost fieaţie Ighiu şi Gricău, a adus o eco­ mărească randamentul procesului de
înregistrate la Direcţia regională a e- matriţă pentru crampoane, a adus o tră, activitatea de inovaţii şi raţiona­ nomie de 60.000 lei. Acestea sînt doar producţie. E necesar doar să se dez­
conomiei forestiere. O bună parte din­ cîteva din raţionalizările de care sec­ volte interesul şi dragostea fiecărui
ele, fiind aplicate în producţie, au economie de 100.000 lei. Acestea sînt lizări a fost cu totul neglijată. Cabi­ ţia agricolă regională nici măcar nu muncitor, tehnician sau inginer de a E. DZERJINSKI - Opere tara noastră posibilitatea de
îezolvat diverse probleme tehnice de doar cîteva din numeroasele raţionali­ netele tehnice din G .A .S . şi S .M .T . — a auzit. căuta sa introducă în procesul de alese. a cunoaşte şi de a studia
.exploatare. zări şi inovaţii realizate de muncito­ care aveau sarcina să îndrume şi să producţie noul, de a-şi aduce contri­ cîteva momente semnifica­
rii, tehnicienii şi inginerii din Direcţia sprfjlne orice încercare "de inovaţii, şă Sînt de asemenea o serie de inovaţii buţia la ridicarea pe o scară tot mai Volumul prezintă scrieri­ tive din activitatea Interna--
In perioada 1956— 1959, în sectorul regională a economiei forestiere. analizeze eficacitatea şi să acorde aju­ folositoare producţiei dar care nefiind largă a producţiei. le mai de seamă (articole, tionalei Gomuniste, momen­
silvic s-au rezolvat o serie întreagă înregistrate, nu au fost popularizate. rapoarte, cuvântări, pagini te şi probleme importante
de probleme care priveau în special Realizările frumoase obţinute în sec­ tor inovatorului — au refuzat să acor­ Aşa, de pildă, Ia G .A .S . Apoldu de Fiecărui tehnicîân şi inginer îi re­ de jurnal) ale lui F. E. din istoria mişcării muncito­
mecanizarea muncilor grele, precum şi torul forestier în ultim ii trei ani se de ajutor, s-au ţinut departe de orice Sus, la cultivatorul cu care se pră­ vine sarcina de a pune în practică Dzerjinski, eminent mili­ reşti şi comuniste din Bul­
modernizarea unor utilaje de mare ran ­ daloresc în mare parte şi faptului că încercare de a introduce noul. şeşte porumbul, s-a adaptat un furtun toate cunoştinţele sale, de a contribui tant al Partidului Gomunist garia şi unele aspecte lega­
dament, avantajoase producţiei. Multe Direcţia regională a economiei forestie­ vermorel care stropeşte cu lerbicide activ la ridicarea continuă a sectoru­ al Uniunii Sovietice şi al te de dezvoltarea mişcării
din inovaţiile realizate de lucrătorii din re a desfăşurat o muncă susţinută pen­ In S.M .T.-urile din regiunea noastră, plantele pe rînd. Nu este oare aceasta lui în care lucrează pe o treaptă cît statului sovietic, discipol muncitoreşti din România.
sectorul forestier au redus simţitor e- tru activizarea colectivelor de inova­ cadrele tehnice n-au adus o contribu­ o 'ra ţio n a liza re care merită toată a- mai înaltă, de a realiza cît mai multe credincios şi tovarăş de S. ORBAN i - MUNCA POLI­
forturite fizice în procesul de produc­ ţie pe măsura posibilităţilor la îmbu­ tenţia? ATunci de ce secţia agricolă inovaţii şi, în acest fel, cît mai m ul­ lupta apropiat al lui V. î. TICA - BAZA SUCCESE­
ţie şi au contribuit lă realizarea de nătăţirea şi creşterea randamentului regională şi Trustul regional gostat te economii. LOR ECONOMICE.
nu au luat măsuri ca ea să fie extiri-' GHEORGHI DIMITROV - O-
ţii din întreprinderi şi pentru stim ula­ producţiei. De la înfiinţarea staţiuni­ Ing. L . COSTEA PERE ALESE. Lucrarea prezintă "aspec­
rea activităţii inovatorilor. Activitatea lor de m aşini şi ţractoare şi pînă în Volumul de „Opere ale­ te din munca organizaţiilor
acestora a fost permanent controlată şi prezent la serviciul regional S.M .T. a se“ ale lui Gheorghi Dimi­ de partid din gospodăriile
îndrumată de cadrele tehnice. Orice . fost înregistrată o singură, raţionaliza­ trov, unul dintre întemeie­ agricole colective ’de la Ti*
încercare de perfecţionare sau inova­ re şi anum e: „Aspirator de pleavă torii şi conducătorii Partidu­ bucani şi Davideni, raionul
ţie, a fost studiată amănunţit, iar ino­ şi praf“ , montat pe batoza „Tudor Vla- lui Gomunist Bulgar, mili­ Tîrgu-Neamţ, pentru creşte­
dimiroscu“ , raţionalizare realizată Ia tant de frunte al mişcării rea avutului obştesc şi în
primul rînd pentru sporirea
vatorul a fost ajutat s-o pună în p rac­ S.M .T. Miercurea. muncitoreşti intern aţionate,
fondului indivizibil.
tică. Colaborarea dintre cabinetele . Pînă în prezent, secţia agricolă re­ oferă publicului cititor din

tehnice din întreprinderi şi muncitorii gională şi trustul gostat nu au înregis­

forestieri, dragostea de a descoperi trat nici măcar o inovaţie sau o ra­

t