Page 47 - 1960-02

Nr. 1599 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 8

B O B I 9 FOST m m Mîndria fabricii SPORT»

Elena 'Julea a absolvit şcoala cia lor, ne pot vorbi cîteva fap­

Vechiul cartier minier „Ka- nevasta, toţi sînt comunişti. medie în vara anului 1957. Gei te deosebit de semnificative.
mai mulţi (colegi, prieteni, cu­
kaşvaf“ din Vulcan părea Familia de comunişti a co­ noştinţe) au sfătuit-o să meargă In secţia circulare, fiecare fa­ Pregătiri intense la Corvinul Hunedoara
la facultate. Ei însă i se părea tă din brigadă lucra în trecut
cufundat în somn. Trecuse de munistului Sicomaş. că nu-i pregătită pentru acest la cinci maşini. Elena Julea şi
pas important. Geva o îndemna alte cîteva fete au considerat că
miezul nopţii. De ia multe Cîte n-a îndurat ? El şi să lucreze undeva, să ia mai se poate mai mult. De aceea, la'
începutul acestui an, au propus
geamuri luminile s-au stins. nevasta s-au obişnuit să mă- ¦Echipa Corvinul Hunedoara cute în sală. Acolo am împărţit cest loc fruntaş, trebuie să ne
a început pregătirile în vederea echipa în două grupe. După ce pregătim temeinic.
La locuinţa maistrului miner nînce de două ori pe zi. In sezonului de fotbal încă de la jucătorii au ajuns la condiţia
jumătatea lunii ianuarie. Fireş­ fizică necesară, după ce con­ — Şi credeţi că acest loc va
Sicomaş Iosif, luminile din noiembrie şi decembrie, în mult contact cu viaţa. Avea în­ ca fiecărei muncitoare să-i revi­ putea fi menţinut?
să o întrebare în faţă : „O fată nă 6 maşini.
toate camerele erau încă a- vremea şcolii, copiii lui erau
că tine, muncitoare ? Păi de a- — Nu se poate, a spus cine­
prinse. Semn că cei ai casei, încă desculţi. Pe lingă mină te la început antrenamentele s-au form programului am insistat — Sigur că da. In echipa,

încă nu dormeau. Lucru de erau lagăre şi închisori, car­ ceea ai terminat liceul ? Auzi va. Eu abia lucrez la 5 maşini. desfăşurat în sală. Din 10 fe­ asupra execuţiilor tehnice — noastră domneşte acum o ar­
vorbă !“ — i-a spus o colegă, Ge, vreţi să rămînem în urmă cu
altfel obişnuit. Pe Tr&iian, cere. A avut şi el parte să bruarie hunedorenii au început stopuri, preluări de balon, dri­ monie bună, jucătorii se antre­

mezinul familiei, elev la şcoa­ guste de „odihna“ de acolo. atunci cînd i-a mărturisit gîn- planul ? Ne facem de ruşine ! jocurile de verificare, în aer li­ blinguri — am început să ju­ nează cu seriozitate, ceea ce ne
durile. — Nu vă obligă nimeni să lu­
la de maiştri mineri din Pe­ Unde-a ajuns azi ? După ber. căm ta două porţi. Terenul mic, face să privim cu încredere re­
O părere ca aceasta şi altele craţi la 6 maşini, a lămurit-o E-
troşani, nu-l prinde somnul 41 de ani de minerit a de­ asemănătoare, au făcut-o să lena. Gine vrea lucrează la 6, In primul joc, Corvinul a a- i-a obligat pe jucători să pa­ luarea campionatului.
stea un an .fără vreo ocupaţie de cine nu, la 5. Eu una voi lucra
pînă ce nu-şi termină temele venit maistru miner. Pe baza perspectivă, să piardă timpul. In vut ca partener pe Minerul Deva seze corect ta coechipieri, să — Lotul a suferit ceva schim­
la 6 maşini şi "am să vă dove­
ce le are pentru ziua urmă­ şcolii ? Nu. Pe baza practicii. de care a dispus uşor, cu sco­ deschidă întotdeauna pe cel care bări ? Pe ce jucători contaţi In
rul de 8-1 (5-0). Dar nu rezul­ era în poziţie mai bună de şut. retur ?
toare. De astă dată, Trăian Băiatul lui învaţă carte. Ne­ tatul interesează. Principalul
este că s-a văzut o schimbare Toate acestea s-au observat
scria ceva deosebit. vasta îi este deputată. E în vremea aceasta, s-a gîndit se­ desc că nu rămîn în urmă. în bine a sistemului de joc. Mai în partida amintită. In special
ales în prima parte, hunedore­ halfii — Balint, Tătaru — şl
— Spune-mi şi mie ce comisia de împăciuire, în co­ rios, s-a străduit să-şi găseas­ Vorbele; ei ăiu' devenilt faipte, far nii au jucat într-un ritm viu, neobositul Zapis, au pasat ex­ — In afară de Stănită şi Ga-
susţinut. S-a observat o legă­ celent. vrilis, care s-au transferat pen­
scrii ? — îl întreabă tatăl în- misia permanentă de sănăta­ tură bună între compartimente, tru acest sezon la echipa Mi­
aproape toate golurile s-au în­ — Ce alte jocuri de verifica­ nerul Deva, lotul nostru a ră­
ghiontîndu-l uşurel. te, lămureşte pe alţii să în­ că un loc în viaţă, s-a străduit exemplul i-a fost urmat de toa­ scris din acţiuni colective, înain­ mas acelaşi: Niculescu I, Ne-
taşii ajungeau repede în pozi­ re mai aveţi în program? beta, Radu ( portari) — Nicu­
— Scriu 6 cerere pe nu­ veţe limba nisă şi cîte altele să-şi afle „chemarea“. Aşa se te fetele. ţie de şut. In acelaşi timp însă lescu II, Nacu, Popescu, Mol-
s-au remarcat şi cîteva părţi ne­ — Pînă la începerea campio­ nar (fundaşi) — Balint, Ttita-
mele dumitale —: răspunse nu face. Treburi obşteşti... face că în anul următor s-a pre­ Tot anul acesta', tovarăşele E- gative. S-a jucat prea mult pe natului (3 aprilie) vom mai juca ru, Coiciu (mijlocaşi) — Pirvu,
tripletă, unii jucători (Oprea, la 18 februarie cu Jiul, pe tere­ Pop, Anton, Zapis, Radu Tudor,
băiatul fără să-şi ridice ca­ griji noi, nu ca cete de de­ zentat la fabrica de ciorapi din lenei Julea au hotărît să apli­ Gavrilă) încă nu sînt la nivelul nul nostru, la 21 februarie cu
Petrolul tot la noi, la 25 fe­
pul, continuind să scrie de mult. Acum este pensionar Sebeş, cerînd să fie angajată ca ce iniţiativa minerilor de la A- bruarie ta Petroşani cu Jiul, la
31 martie cu C.S. Craiova în
ţzqtk de mai mulţi ani. Are muncitoare. ninoasa. E drept, într-o formă

Dacă eu trebuie s-o iscă­ 1.200 lei pe lună. Mulţumit?

lesc, spune-mi ce scrii, mi Mai mult decît atit... O fi La început i-a. fost greu, dar mai originală : Fiecare lucrătoa­

mă fă curios!... avînd dreptate băiatul,.. s-a obişnuit. A cîştigat priete­ re trebuie să economisească în Oprea, Gavrilă, Matei (înain­

' — Ce zici, ce-aş putea S-a sculat tiptil şi printre nia altor fete. „De fapt — spu­ fiecare zi cîte un ac. Spre cins- taşi ). >k

scrie ? De cîteua zile vor­ hirtule lăsate vraişte pe ma­ nea ea — abia atunci am cu­ . tea lor, anagajamentul a fost Omogenizarea echipei, dragos­
tea jucătorilor faţă de culorile
bim despre acelaşi lucru. Ui­ să, a găsit cererea. A înmu­ noscut adevărata prietenie“. A depăşit.

te, îţi scriu cererea de ieşire iat tocul în cerneală şi a început să se simtă legată de Spuneam maî sus că Elenă de pregătire al lotului. deplasare, iar la 20 martie cu clubului, ceea ce dovedeşte res­

la pensie. semnat-o. Despre toate acestea am dis­ aceeaşi echipă la Hunedoara, pect faţă de tovarăşii lor de
cutat pe scurt cu antrenorul e- muncă, harnicii siderurgişti hu-
Sprîncenele bâirînultii se ¦A mai trecut o zi. maşinile la care lucra. De a- Julea a fost pînă acum cîteva chipei, llie Savu, imediat după nedoreni, sînt principalii factori
jocul cu Minerul Deva. care vor duce echipa Oprvinul
arcuiră. Ochii i s-au dila­ In urma lui Traian s-a au­ ceea. cînd după puţină vreme i zile responsabilă de brigadă. A- — Intr-un cuvînt, pregătiri
—• Sînteţi satisfăcut de jo­ spre noi succese.
tat parcă. zit închizîndu-se poarta. Ve­ s-a propus un post de secreta­ cum nu mai este responsabilă cul prestat? foarte serioase.,, c -* MIRGEA NEAQR

— Nu eşti în toate min­ nea de la şcoală. Tatăl lui ră în fabrică, a refuzat să-l o- de brigadă pentru că a fost ă- — Da. Să nu uitaţi că este — Explicabil, Echipă noastră

ţile? — făcu el revoltat. îşi tăia în curte lemne pentru cupe. vansată. Conducerea fabricii, conduce seria III-a din cate­
sprijini faţa între palmele cuptor. „L-a şi pus mama la
Pînă acum cîteva zile, ea era luînd în consideraţie pregătirea’ goria B şi ca să păstrăm a-
butucănoase^ grele şi suspină treabă“, s-a gîndit pentru si­
fruntaşă în secţia maşini circula­ şi conştiinciozitatea ei, a tre- primul joc de verificare în com­ ------ ------------------------- ŞX5&CT
adine. __I ne Trăian.
re, cea mai importantă secţie cut-o la controlul tehnic de ca­ pania unei echipe de club. Dacă
r— Trăiane, mi-am legat —; Spune-mi, tată, cum
s-a terminat ? — l-a între­ a fabricii. De fapt, nu numai ea litate. Fruntaşă însă continuă să v-a surprins cumva ritmul de m PBOBSÂM UL D E
viaţa de mină. Tu înţelegi că bat Trăian cu vocea sugru­ joc, vă pot spune că am ajuns m
despărţirea mă doare. 50 de mată de emoţie, nerăbdător era fruntaşă, ci toată brigada pe fie...: aici datorită antrenamentelor fă- HABIO
ani am slujit sub pămînt. să afle răspunsul.
Uite — zise, dueîndu-şi mî- care o conducea. Despre hărni­ ' N. ANDRONACHE

15 F E B R U A R IE 1960 pace şi prietenie'« 15.30 Muzică popă;

na la piept. Parcă mi se des­ '— Iacă, am dat cererea. _LLL P R O G R A M U L 1 : 6,15 Emisiunea Iară rom înească) 16,30 Vorbeşte Mos‘
cova ; 17,25 Sfatul medicului : Bronşi­
chide o rană în inimă. Cu Directorul n-a stat pe gîn- peniru sate- Din actîvilaiea G .A .S, i tele acute şl cro n ice ; 18,05 Gînfă tara­
ce leac aş putea-o vindeca ? duri. Au fost mai mulţi de gotului Iosif M ila ; 19,45 Tribuna rş-;
faţă. M-au felicitat, mi-au 6,45 Salut voios de p io n ie ri; 7,30 Mu­ d io : Avîntul economiei ţărilor socialii-’
i— Cred că ar trebui să te mulţumit... Era cît pe ce să- t e ; 20,20 Noapte bună, c o p ii: „Poves­
bucuri. Eu o să-ţi iau locul mi scape lacrimile. Auzi, n-am T u rn ă to rii d e la zică uşoară j 8,30 Concert simfonic ; tea fîn tîn ii“ — Legendă ch in eză; 20,30
căută Trăian să-l convingă. pltns eu cînd o fost greu şi secţia O .S.M . nr. 9,10 Muzică corală rom înească; 9,30 Doine şi jocuri populare romîneşti ;
să plîng acum... Dar ştii... 2 a C. S. H une­ Un tăciune şi-un cărbune: „O raşul re­ 21,15 Muzică u şo a ră ; 22,00 Muzică
Trecutul se reconstituia în mă simt mulţumit. îmi creşte doara, printre care gelui“ de Călin Gruia j 10,20 Conccri sim fonică; 23,15 Concert de noapte.
memoria bătrînului miner fă- inima. Munca mi-a fost pre­ m aiştrii Constantin d? muzică din opere; 12,00 Muzică
rimă cu fărîmă... ţuită. Cicat, U erm an V ar­ populară rom înească; 13,05 Gîntece pa­ 16 F E B R jU A R lE 1960
ga şi m acaragii triotice« 14,20 Anul Chopin. Sonata P R O G R A M U L I ? 6,15 Emisiunea
1910! Prima sa zi de Izbi cu securea în ciutac, Aurel M oise şi nr. 2 în S i bemol m in o r; 15,10 Con­ pentru sate — Sfatul agronomului.
tfudă în mină. Copil firav, despicîndu-l în două. Ridică Gheorghe D um itru, cert de muzică uşoară ; 16,40 Program Despre pregătirea seminţelor în vederea
plăpind, îmbrăcat ponosit. Nu in pauzele dintre muzical dedicat fruntaşilor în produc­ înşăţruntărilo r; 7,30 Acordeonul v e s e l;
capul şi-l întrebă mustrător ¦ - d o u ă - şa rje, ţin- ţie din industrie şi ag ricu ltu ră; 17,15 8,45 Cîntece spo rtive; 10,06 Din m uzi­
I se mai ţineau petecele de pe fiu-său: Curs de iniţiere m u zicală; 18,30 Mu­ ca popoarelor; 11,03 Muzică sim foni­
hainele lui. Pe de-asupra, era c ă ; 11,45 „Radio Prichindel“ ; 12,30
veşnic flămind. scu rte co n sfă tu iri in zică uşoară > 19,15 Teatru la microfon : Ţări şi popoare: Republica Populară
A lb a n ia : 13,05 Oratoriul „G riviţa
Au trecut anii. Fiecare zl — De ce căşti ochii ta mi­ ved erea o b ţin erii li­ „Z ile de februarie" — scenariu radio­ luptătoare“ de Constantin Palade, ver­
din aceşti ani îşi are amin­ ne ? Du-te şi fă-ţi lecţiile. suri de Nicolae N a s ta ; 14,40 Gîntece
n ei cit m a i bune fonic de L iv iu Brafoloveanu: 20,41 revoluţionare rom îneşti: 15,10 Din v ia ­
ţa muzicală a oraşelor şi regiunilor
tirile ei dureroase. Oftează. N-aş vrea ca atunci cînd îmi tu rn ă ri a o ţelu lu i ; Muzică uşoară 21,15 Concertul pen­ p a lrie ij 16,15 Vorbeşte M oscova; 17,15

14 copii i-a adus nevasta pe vei lua locul la mină, să mă in cochile. tru vioară şi orchestră în Re major

lume. Mizeria i-a înghiţit pe faci de ruşine!... de Constantin Bobescu; 23,15 Cvarte­
7 din ei. Pe cei care-i trăiesc
tul cu pian în Re minor dc Zigmtind

i-a făcut oameni. Ca el, şt CONSTANTIN A40RARU | NoskovsRy.

f P R O G R A M U L I I : 14,07 Cîntecc de

Noi medicamente rom îneşti; 19,05

Sîrmă din mefal Limba noastră —- vorbeşte acad. prof.
Al. G ra u r ; 20,20 Noapte bună, copii ;

lichid 21,30 Em isiune literară consacrată „Zi­
lei ceferiştilor“ ; 22,30 Cîntece de dra­

L’a Tnsîifutut 'de metalurgie ăl Ultrasunetul sterilizează apa Semănătoare dirijată prin radio Un uriaş în vîrsiă goste) 52,50 Simfonia a X!-a „1905“
Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. de Şostakovici.
a fost realizată o aparatură cu Experienţele efectuate de un că în curînd ultrasunetul îşi va Un grup de specialişti de la mînţarea în cuiburi aşezate în de 12 ani
ajutorul căreia din metal lichid grup de oameni de ştiinţă de la găsi o aplicare practică în ste­ P R O G R A M U L I I : 14,07 „Făurim o
se poate obţine o sîrmă cu un Institutul de fizică al filialei din rilizarea apei, înlocuind metode­ Institutul de electrotehnică şi pătrat. Noua semănătoare este Saşa Maliavin este un băiat viaţă nouă“, emisiune de cîntece; 15,00
diametru de J_-2 microni, sau Siberia a Academiei de Ştiinţe le actuale mai costisitoare şi telecomunicaţii din Novosibirsk prevăzută cu un radio marcator în vîrsiă de 12 ani. El trăieşte Melodii populare romîneşti j 16,30 M V
chiar mai subţire. şi de la Institutul de medicină mai puţin eficiente. au construit o semănătoare diri­ care transmite comanda supape­ în centrul raional Kurdai din zică u şo a ră ; 17,30 „Gloriosul februar
din oraşul Krasnoiarsk au ară­ jată prin radio, care poate exe­ lor maşinei. Acestea se deschid regiunea Djambul, R.S.S. Ka- 1933" j 18,30 Cîntece de dragoste şi
Metalul topit este introdus în­ tat că cu timpul ultrasunetul va ^iaşcM peraflru cuta însămînţarea după metoda automat şi însămînţeăză semin­ zahâ. Dar Saşa se deosebeşte jocuri populare rom îneşti; 19,15 Din
tr-un vas închis ermetic. Gu a- putea îi folosit la sterilizarea a- cuiburilor aşezate în pătrat. A- ţele de fiecare dată cînd maşina de ceilalţi copii de o vîrstă cu versurile tinerilor noştri poeţi) 19,40
jutorul azotului comprimat me­ pei. Ei au constatat că apa dis­ a cărfâior nul trecut, cu ajutorul acestei parcurge distanţa de 70 cm, (e- el prin deosebita sa dezvoltare Opera „Fid elio “ de Bethoven ; 22,36
talul lichid este împins afară tilată supusă influenţei ultrasu­ maşini au fost însămînţate cu gaiă cu o latură a pătratului)'. fizică: are înălţimea de 1,70 Melodii populare rom îneşti; 23,15 C qO-
printr-un mic orificiu. In aer netului, exercită o puternică ac­ După cum se ştie fiecare car­ porumb primele hectare de pro­ metri, cîntăreşte 80 kg., iar lăţi­ cert de noapte.
jetul se răceşte şi solidificîndu- to este formată din caiete sepa­ bă. Radiomărcătorul se compune mea coşului pieptului este de
se se transformă într-o sîrmă ţiune toxică asupra organisme­ rate, care se coase laolaltă cu clin două s t a ţ i i u n a mobilă in- 75 cm. B U L E T IN E D E Ş T I R I ; 6,00, 7,00,
subţire. fire de aţă. Această operaţie ne­ Folosirea semănătoarei diri­ slalată pe tractor şi una de 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
lor simple — inîuzorii, intro­ cesită un mare volum de muncă jate prin radio permite să se re­ sprijin instalată în apropierea Remarcîndu-se printr-o sănă­ 22.00, 23,52 (programul I ) 14,00, 16,00,
Astfel dintr-o picătură de cu­ duşi în ea. şi participarea directă a omu­ nunţe ia sîrmă de măsurat uti­ cîmpului care se însămînţeăză. tate excelentă şi o mare forţă fi­ 18.00, 21,00, 23,00 (programul I I ) ,
pru topit se poate obţine o sîr­ lui. Primele aparate sovietice de zică, tinărul uriaş ridică cu u-
S-a stabilit că în aceste condi­ cusut cărţi „Bna“, produse de şurinţă o greutate de aproxi­
mă CU o lungime de trei km. uzina constructoare de maşini
ţii în apă se formează apă oxi­ poligrafice din Leningrad execu­
şi avînd grosimea de numai cîţi- tă toate aceste operaţii fără in­ msa
genată, acizi azotic şi azotos. tervenţia omului.
Va microni. (- 15 şi 16 F E B R U A R IE 1960
După părerea cercetătorilor mi­ „Bna“ este una din primele
Sîrmele obţinute pe această maşini poligrafice sovietice în DEVA: Torentul i ALBA IU-
croorganismele pier datorită construcţia căreia este introdusă LI A : Cerul infernului; In cău­
cale reduc de sute de ori con­ automat ica electron ică. tarea comorii; B R A D : Evadare
concentrării acidului azotic din din umbră; HAŢEG: Cînteout
sumul ”dc metal la fabricarea re­ Instalată în linia de producţie matrozilor; HUNEDOARA i
apă. în flux din secţia broşuri a ti­ Ştrengarii; IEIA : Pe dramurile,
zistenţelor miniaturale. In afară pografiei „Peciainîi dvor“ maşi­ lizată pînă în prezent la însă- Lungimea unciei de radio trans­ mativ 100 kg. şi poate purta Rotninlei; ORAŞT1E: Atentatuljj
Oamenii de ştiinţă presupun na a ridicat productivitatea mise serveşte drept etalon. E- două găleţi cu apă timp de o In oceanul Pacific; PETRO­
de aceasta, micşorarea diame­ muncii de 1,5 ori. Ceasornice xactitatea pătratelor executate oră fără să depună un efort ŞAN I : Căsătoria Lorenz l Car­
cu iransistori 'de semănătoarea dirijată prin prea mare. După părerea me­ tea junglei; SE B E Ş; Nevasta
trului microsîrmelor folosite în ~Q— radio nu depinde de viteza trac­ dicilor, băiatul care are o pof­ mea cintă; SIMERIA : Ciută-
torului, dc calitatea' lucrării so­ tă de mtncare excelentă, se dez­ reţul mexican': BARU MARE i
galvanometrie le măreşte sensi­ voltă normal. Prima zi ; TE1US: Căi greşite!
ZLATNA : Amigo! LONEA :
bilitatea de 100 ori, le reduce Fata cu urciorul ] APOLDU
greutatea şi dimensiunile. DE S U S : In misiune specială:
CALA N : Torentul,
---------------------ŞS3 Ceasornicele cu Iransistori de lului, de microrelieful locului. Saşa Maliavin s-a născut în
siliciu al căror prototip a Este suficient ca tractoristul să Siberia. El a venit în Kurdai —o—
fost realizat la Institutul de acum doi ani împreună cu
radiotehnică şi electronică al conecteze radiomarcatorul la mama lui care lucrează în pre­
Academiei de Ştiinţe a R. Ce­ începutul însămînţării şi să-i
deconecteze la terminarea ei. zent în colhozul „Scinteia lui
Lenin" .

hoslovace, sînt de o sută de ori

mai precise decît cele mal bu­ Laborator pentru producţia
ne ceasornice cronometre mari­
time. întreprinderea „Electro- miceîiiior m m m m im o L o m c
ceas“ a început producţia în
M are în d e s*e rt serie a noului tip de ceasornice Pentru prima data în R.P. vor fi cultivate miceliite — PENTRU 24 ORE i ’
la numai şase luni după obţine­ Bulgaria, pe lingti o gospodărie compost de gunoi de grajd —
In partea de sud a deşertului rea prototipului. La baza cea­ agricolă de stat din Sofia . a şi studiază realizările altor ţări Vreme călduroasă cu cerul
Teugei (China de nord-vest) se sornicului stă un oscilator cu fost amenajat un laborator pen­ în acest domeniu.
apropie de sijrşit construirea u- iransistori dirijat de o placă schimbător, temporar acoperit.
nui mare lac de acumulare. de siliciu care clipeşte de o tru cultivarea miceîiiior de ciu­ Laboratorul şi-a început acti­
sută de mii de ori pe secundă: perci. El va avea o capacitate vitatea încă în cursul lunii ia­ Vor cădea precipitaţii locale sub
Lacul de acumulare, care va cu ajutorul unui alt dispozitiv anuală de 5—20 tone. Producţia nuarie. Deocamdată vor fi folo­
avea un volum de 127.000.000 cu iransistori se obţin impul­ miceîiiior se va face pe baze site varietăţi ungare de ciuperci formă de ploaie în regiunea de
m.c., va permite irigarea a pes­ suri cu o precizie de o triiime ştiinţifice, sub îndrumarea agro­ potrivite pentru condiţiile Bul­ munte. Temperatura staţionară
te 80.000 ha. de piimîniuri pus­ nomului Dora Ghirghinova care
tii. a lucrat timp de trei ani în a- gariei. Mai tîrziu vor începe ex­ ziua între 5 şi 11 grade, iar
cest domeniu şi s-a specializat
De Ia Iacul de acumulare va în R.P. Ungară. Un grup de ti­ perienţe în vederea obţinerii u- noaptea între 0 şi 5 grade.
porni prin deşert un canal de neri specialişti biologi experi­
82 km. pe care se va construi o nor varietăţi proprii de ciuperci Vînt potrivit cu intensificări
hidrocentrală. din sectorul vest.
de bălegar care cresc în sţare
PENTRU URMĂTOARELE

3 ZILE

Vreme schimbătoare, favora­

h i Indonezia de azi: locuitori din insula Bali se reîntorc bilă precipitaţiilor locale cu tem-
de la tîrgi
de secundă. mentează mediul nutritiv îri car’â' sălbatică. peratura în scădere,