Page 48 - 1960-02
P. 48
Pag. 4 DRUM UL SO CIALISM ULUI Nr. 1599
a»aBCíms6'í253w^&iwsm&&nfWXxavizv9tK&vMr?&wr*vvxxmjBSB^
voxJzowBsuatw»ewagBS>^«ap!^™e^wy^^iou^g3« C
x t i t l m & l e s ilta *jxtíun^le ş liri «xililrtmle stlrx - „Misiunea păcii“ —-
—un articol a! ziarului „New Times Of Burma“
consacrat apropiatei vizite a iui iiS. Hruşciov
în Birmania
RANGOON 13 (Agerpres). — ră îndoială, se va bucura aici de
TASS a n u n ţă : Sub titlul „Mi aceiaşi primire cordială ca şi în
Poporul indian îşi exprima entuziasmul Vizita loi A. ian In Coba siunea păcii“, ziarul „New Ti India. Hruşciov nu vrea război
şi căldura Sata de vizita lui N. S. Hruşciov mes Of Burma“, din 13 februa şi depune mari eforturi pentru
HAVANA 13 (Agerpres). — conducători ai diferitelor orga- rie, publică un articol de fond a-i preîntîmpina.
TASS anunţă: La 12 februarie, nizaţii de stat, reprezentanţi ai consacrat apropiatei vizite a lui
N. S. Hruşciov în Birmania. A- Ziarul îşi exprimă convinge
ceastă vizită, subliniază ziarul, rea că apropiata vizită a şefu
lui guvernului sovietic în Birma
va constitui o contribuţie impor nia şi în celelalte ţări va consti
tantă la cauza întăririi prieteniei
DELHI 13 (Agerpreş). — dat de U'.R.S.S. pentru dezvol ceea ce constituie un exemplu mă A. I. Mikoian, prim-vicepreşe- cercurilor de afaceri şi comer- şi bunăvoinţei, din relaţiile din tui o nouă manifestare a dorin
Corespondenţă specială : Gea tarea economiei Indiei. Pentru reţ pentru India. Djagu Singh“. dinte al Consiliului de Miniştri ciafe din Cuba. tre cele două ţări. ţei Uniunii Sovietice de slăbire
de-a doua zi a vizitei lui N. S. a aprecia ce înseamnă acest a- al U.R.S.S., Fidel Castro, primul a încordării internaţionale, de
Hruşciov s-a încheiat cu o ma jutor este suficient să ne gîn- Entuziasmul şi căldura cu ca ministru al Republicii Cuba, şi In sfeara aceleiaşi zile, A. I. Oaspetele sovietic, se spune dezvoltare a prieteniei dintre
re recepţie care a avut loc la dim la faptul că dacă din pri re este întîmpinat N. S. Hruş persoanele care îi însoţesc, s-au Mikoian, prim-vicepreşedinte a! în articol, este acum într-o mi popoare.
ambasada U.R.S.S. la Deliii, mul miliard de ruble acordat ciov în India au fost cît se poa înapoiat la Havana din călăto- Consiliului de Miniştri al siune de pace şi prietenie şi, fă-
la care au luat parte conducăto Indiei s-a înălţat Bhilaiul, uzi te de bine evocate în mesajul ria pe care au întreprins-o prin U.R.S.S., a oferit o mare recep-
rii statului şi guvernului in ne de utilaj minier, de maşini de salut adresat de cetăţenii o- ţară. ţie la care au participat Osvaldo  15-a aniversare
dian, reprezentanţii corpului di- grele şi o mare termocentrală raşului Delhi cu prilejul „pri Dorticos, preşedintele Cubei, Fi- a eliberării Budapestei
plomatic acreditaţi în capitala şi alte obiective, acum se preve- mirii cetăţeneşti", în care se In aceeaşi zi, Asociaţia naţio- del Castro, primul ministru al
Indiei, numeroşi parlamentari a- de ca Bhilaiul, care urma sâ arată că locuitorii Delhiului îl nală a industriaşilor din Cuba, guvernului cubanez, membri ai BUDAPESTA 13 (Agerpres). grame! de salut adresate de Mă-
parţinînd tuturor partidelor po dea un milion de tone de oţel salută „nu numai ca pe pre a organizat o recepţie în cinstea guvernului cuban, cunoscuţi re- — Oamenii muncii din capitala reşalul Uniunii Sovietice A, I,
litice şi ziariştii care relatea anual, va da 2,5 milioane de şedintele Consiliului de Miniştri înaltufui oaspete sovietic. La re- prezentanţi ai culturii, nume- Ungariei au sărbătorit ia 13 fe- Malinovski, comandantul trupe-
ză despre călătoria şefului gu tone. In capitala Indiei se a- al Uniunii Sovietice, ci totodată cepţie — care s-a desfăşurat roşi reprezentanţi ai opiniei pu- bruarie ce-a de-a 15-a aniversare !or sovietice care au eliberat
vernului sovietic în India. A- minteşte şi de colaborarea rod ca pe un om care exercită o in într-o atmosferă prietenească — blice. a eliberării Budapestei de sub Budapesta.
ceasta era ultima manifestare nică dintre tehnicienii şi ingi fluenţă multilaterală asupra mer au participat Cepero Bonilla,
prevăzută în program la Delhi, nerii sovietici şi indieni. sului istoriei contemporane mon ministru! Comerţului al Cubei, După recepţie, A. I. Mikoian cotropitorii fascişti. Laszfo Pestă, vicepreşedinte
înainte ca şeful guvernului so diale“. Poporul din diferite re a rostit o cuvîntare. al Comitetului executiv a! Sta
vietic să părăsească capitala Aprecierea realizărilor Uniu giuni ale ţării noastre - se a- La 12 februarie, fa Sfatul tului popular orăşenesc Buda
pentru a vizita pînă la 16 fe nii Sovietice reiese foarte bine rată în mesaj — exprimă ata ¦sss- pesta, a vorbit despre dezvolta
bruarie diferite localităţi şi o- din cartea de impresii de la şamentul nostru oald faţă de popular orăşenesc din Budapesta rea Budapestei în decurs de 15
biective industriale din India. pavilionul sovietic al Expoziţiei poporul dv., precum şi admira Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a tratatului ani.
agricole internaţionale, pe oa ţia şi recunoştinţa pentru efor a avut loc o adunare festivă.
Comentariile presei indiene re N. S. Hruşciov l-a vizitat turile nobile pe care le depuneţi sovieto - chinez
sînt 'semnificative pentru impor împreună cu J. Nehru, după vi pentru instaurarea unei . păci La adunare s-a dat citire teîe-
tanţa pe caire opinia publică o zitarea pavilionului „India as îndelungate. Recepfia de la ambasada
R. P. Chineze de la Moscova
acordă vizitei lui N. S. Hruş tăzi“. Am spicuit cîteva apreci ¦dr MOS GOVA 13 (Agerpres ). —¦ Avem încredere în viitorul lu In Sahara a fost efectuată explozia
ciov. Ziarul ,,Nav Bharat Ti eri. Gartea de impresii a pavi TASS anunţă : La Moscova s-a minos şi minunat al ţărilor primei bombe atomice franceze
mes“ scrie: „Primul ministru lionului sovietic este plină de DEEHI 13 (Agerpres). - sărbătorit împlinirea a ' 10 ani noastre, a spus Lini Si;ao. San
sovietic, Hruşciov, a scos poli note emoţionante: „Realizările TASS anunţă : In dimineaţa zi
tica internaţională din mocirla dv. în domeniul agriculturii au lei de 13 februarie, N. S. Hruş de la data semnării tratatului tem absolut convinşi că vom P A R IS 13 (Agerpres). — L a 13 cesul In aşa-numitul club nuclear, adi
războiului rece şi a adus-o pe produs asupra mea o deosebi ciov, preşedintele Consiliului de februarie, la ora 7 dimineaţa (ora Pa că să-i permită să se numere printre
calea prieteniei“. tă impresie. Dv. ruşii, meritaţi Miniştri al U.R.S.S., a plecat cu sovieto-chinez de prietenie, a-’ repurta victoria definitivă în în- risu lu i), Franţa a efectuat explozia ţările care posedă arma atomică.
cele mai mari laude. Să se în avionul la ferma agricolă me primei sale bombe atomice. Aceasta
Ziarul exprimă recunoştinţa tărească prietenia dintre U.R.S.S. canizată de stat din Sunatgarhi lianţă şi asistenţă mutuală. La trecerea paşnică dintre cele două este o bombă cu plutoniu în care se
pentru ajutorul economic pe ca şi India. Marinda“. „Este greu (statul Radjaistan). produce fisiunea atomilor grei.
re U.R.S.S. îl acordă Indiei, su de exprimat în cuvinte admira 12 februarie, cu prilejul aces- sisteme mondiale, a declarat el.
bliniind că uzina metalurgică de ţia care ţi-o stîrnesc majorita împreună cu N. S. Hruşciov a Explozia a fost efectuată în partea
la Bhilai şi alte întreprinderi tea exponatelor pavilionului so plecat la fermă A. A. Gromîko, tei date importante Liu Siao, Ambasadorul Liu Siao a su centrală a deşertului Saharei, în apro Observatorii subliniază de asemenea
construite în India cu ajutorul vietic. Rachetele sovietice vor a- ministrul Afacerilor Externe al piere de oaza Reggane care se află
Uniunii Sovietice sînt simbolul duce mari foloase omenirii. U- U.R.S.S. Ei sînt însoţiţi de S. K. ambasadorul R.P. Gbiineze la bliniat că măsurile paşnice în la o depărtare de 1.20!) km. de oraşul că explozia a fost precedată de o vas
prieteniei şi al colaborării so- răm ruşilor silclces. Ramanda Palii, ministrul Alimentaţiei şi Moscova, a oferit o mare recep treprinse recent’ de Uniunea So
vieto'-iirfdiene. Singh“. „Pavilionul sovietic este Agriculturii, K.P.S. Menon, am tă campanie de proteste în toate ţările
Aici se comentează cu inte o mărturie a succeselor agricul basadorul Indiei în Uniunea So ţie în noua clădire a ambasadei, vietică prin reducerea unilatera lumii. -- •
res deosebit importanţa ajutoru
lui de 1,5 miliarde ruble acor turii cooperativizate din U.R.S.S., vietică şi I. A. Benediktov, am de pe Colinele lui Lenin. lă a efectivului forţelor sale ar Intr-un editorial consacrat exploziei
de la Reggane, ziarul „Le Monde“ con
basadorul U.R.S.S. în India. Din partea sovietică la re- mate cu încă 1.200.000 de oa- sideră că „Franţa ar fi răspuns mai
bine vocaţiei sale şi a r fi eîştigat m ai
cepţie au participat: Leonid meni, convocarea consfătuirii Alger şi i.000 km. de Casabianca (M a mult dacă s-ar fi angajat pe o altă
cale, dacă şi-ar fi consacrat şi resur
Brejnev, Frol Kozlov, Nuritdin Go'mitetMui Politic Consultativ roc). Potrivit informaţiilor presei, bom sele şi eforturile în vederea aplicării
Muhitdioov, miinliştrf, deputaţi al statelor participante laTra- ba atomică franceză constituie un dis
aî Sovietului Suprem al tatu! de la Varşovia şi Decla- pozitiv foarte voluminos cu greutatea
U.R.S.S., mareşali ai Uniunii raţia adoptată de această con- de 10 tone. Observatorii ziarelor sub paşnice a energiei atomice, dacă s-ar
Sovietice, oameni ai culturii, re- sfătuire, precum şi vizita de liniază că un asemenea dispozitiv nu fi străduit neobosit să ţină trează con
prezentanţi ai vieţii publice. La prietenie a lui N. S. Hruşciov poate fi transportat cu avionul sau cu ştiinţa lumii“ , ,
recepţie au participai, de ase- în ţările Asiei, ţoale acestea au i alte mijloace. Ziarul prevede cu îngrijorare că
„ceea ce a îăcut Fran ţa, vor dori şi
Puternicul ecou internaţional menea, membri ai corpului di- un rol deosebit de pozitiv în L a Paris nu s-a anunţat oficial po alte ţări s-o facă şi sînt greu de găsit
plomaitiic. întărirea continuă a prieteniei sibilitatea unor noi explozii experimen argumentele care li s-ar putea opune“ .
al vizitei tui JSl. S. Hruşciov în India. tale atomice, însă primul ministru M i
In timp'ul recepţiei, Liu Siao dintre toate popoarele şi în diei Debre a declarat că experienţele Ziarul „L e Monde“ îşi exprimă spe
TOKIO 13 (Agerpres). — Galificînd vizita lui N. S. şeful guvernului sovietic s-a re- şi -F. R~. Kozlov au rostiit ou- menţinerea păcii în lumea din Sahara nu constituie decît un prim ranţa că totuşi, generalul De Gauiie
vîntări. întreagă, aduc o contribu pas şi că. Franţa a anticipat chiar se va pronunţa pentrtt realizarea „unui
TASS anunţă : Poporul Japoniei Hruşciov în ţările. Asiei, drept ferit la principiile coexistenţei ţie . utilă la Slăbirea încordării programul său. nou efort în vederea dezarmării mai
urmăreşte cu un deosebit inte- unul din evenimentele proemi- paşnice. In cuvînlareia sa, Lîiu Siao, internaţionale. degrabă decît să angajeze Franţa şi
res şi cu o mare atenţie călăto- nente ale acestui an, Uţumi, co- ambasadorul R. P. Ghineze a Observatorii din P aris menţionează mai mult într-o cursă absurdă pentru
Intr-un articol redacţional, Iu cuvîntarea de răspuns, F.R. că după părerea cercurilor oficiale din arma absolută“ .
ria întreprinsă de N. S. Hruş- mentator al radiodifuziunii ja- ziarul „Land Og Folk“ arată că sp u s: evenimentele de au avut Kozlov, prim-vicepreşedinte al Franţa, explozia bombei atomice fran
ciov, preşedintele Gonsil^ului de poneze, şi-a exprimat părerea că „tratativele cu oamenii de sfat loc în cei 10 ani care au trecut Consiliului de Miniştri al ceze, trebuie să deschidă Franţei ac
Miniştri al U.R.S.S., prin ţări- prin această călătorie, Uniunea ai Indiei, Indoneziei, Birmaniei U.R.S.S., a subliniat că cei 10
le Asiei, considerînd această că- Sovietică lansează lumii occi- dovedesc că alianţa sovieto-chi- ani care s-au scurs dovedesc în Declaraţia agenţiei TASS
lătorie ca o nouă acţiune a gu- mod convingător uriaşa forţă vi
vemului sovietic care contribuie dentale, şi îndeosebi Statelor şi Afganistanului, vor avea o in neză nu numai că contribuie tală a alianţei şi prieteniei din MOSCOVA 13 (Agerpres). — rea experienţelor cu arme ato
la încălzirea continuă a atmos- Unite ale Americii, „chemarea“ tre Uniunea Sovietică şi Re In legătură cu explozia bombei mice în Sahara.
ferei" internaţionale. fluenţă asupra întregii situaţii considerabil la dezvoltarea şi în publica Populară Chineză. El atomice franceze în Sahara, a- in această ordine de idei nu
de a acorda ajutor economic ci î n , florirea celor două ţări ale noas a apreciat această alianţă drept
Public-înd materiale amănunţi- ţărilor slab dezvoltate din Asia Ş' asop a apropiatei un important factor al întăririi
tre, dar şi constituie un puter
* sud-est care duc o politică de mtllnm a 5cfllor de guverne din
nic reazim al păcii în lumea în
treagă şi al progresului ome
te în legătură cu vizita în India neutralitate. Uţumi consideră că lume. nirii. continue a unităţii marii fami genţia TASS este împuternicită se poate să nu se exprime re
a şefului guvernului sovietic, această chemare corespunde în- grete în legătură cu faptul că
ziarele japoneze atrag atenţia trutotul propunerilor lui N. S. lii a popoarelor din ţările socia să declare urm ătoarele: guvernul francez nu a ţinut sea
asupra primirii extrem de. căi- Hruşciov cu privire la coexis- ma de părerea opiniei publice
duroase de care se bucură în In- tenta şi colaborarea paşnică I liste, ăl creşterii neabătute a Poziţia Uniunii Sovietice în mondiale şi, la 13 februarie, a
di a oaspeţii sovietici. dintre cele două sisteme. efectuat explozia unei bombe a-
Poporul american trebuie puterii întregului lagăr socialist problema exploziilor nucleare tomice. In Uniunea Sovietică se
este bine cunoscută. U.R.S.S. s-a consideră că orice nouă explo
să acţioneze imediat dé neînvins. pronunţat în repetate rînduri zie cu arme nucleare, oriunde
s-ar efectua ea, nu poale să nu
Intr-un comentariu intitulat * F. R. Kozlov a subliniat că ali pentru încetarea imediată a ex complice rezolvarea principalei
„In interesul păcii şi prieteniei“, porbleme a zilelor noastre — de
ziarul „Akahata“ arată că în BAGDAD 13 (Agerpres). — Un articol ai publicistului am erican Jam es W arburg anţa şi prietenia dintre popoarele perienţelor nucleare de toate ti zarmarea generală şi totală —
perioada de după război, ţările TASS a n u n ţă: Presa irakiană şi face jocul forţelor care se
din Asia care s-au eliberat de publică la loc de frunte, sub ti- NEW YORK 13 (Agerpres). ou seamă pentru faptul că este Uniunii Sovietice şi Republicii purile. Căutînd să înlesnească pronunţă pentru continuarea
jugul colonialismului au păşit — Cunoscutul publicist ameri formulată în momentul cî-nd noi, şi să urgenteze realizarea unui cursei înarmărilor nucleare. Da
pe calea dezvoltării relaţiilor e- ^luri mari, informaţiile despre can James Warburg, într-o scri după cum se crede, căutăm să Populare Chineze, slujesc nobi acord internaţional cu privire fa că exploziile nucleare vor con
conomice şi politice cu Uniunea vizita lui N. S. FIruşciov în In- soare adresată ziarului „Science ajungem la un acord cu privire tinua, atunci, fireşte, guvernul
Sovietică dia. înaltul oaspete sovietic sa- Monitor“, protestează energic ia interzicerea experienţelor nu lul ţel al luptei pentru pace şi încetarea pentru totdeauna a ex sovietic nu poate să treacă a-
lută prietenia dintre popoarele împotriva propunerii ca Statele cleare... şi să facem astfel un ceasta cu vederea şi să tragă
Subliniind că vizita pe care indiei şî Uniunii Sovietice, scrie Unite să transmită aliaţilor lor prim pas în direcţia dezarmării împotriva primejdiei pnui răz perienţelor cu arme nucleare, la
N. S. Hruşciov a făcut-o anul în titlti ziarul „Ittihad As-Saab“, secretul armei nucleare. generale controlate. concluziile corespunzătoare pen
trecut în Statele Unite ale Ame- U.R.S.S. şi India, subliniază zia boi. 29 august 1959, guvernul sovie
rioii a constituit o mare contri rul „Irak Times“, sînt buni- prie La obişnuita sa conferinţă de Este timpul ca poporul ame tru asigurarea securităţii ţării
teni. In comentariile lor, ziare presă din 3 februarie, scrie rican să-şi deschidă ochii şi să întărirea păcii, asigurarea tic a luat în mod unilateral ho-
buţie la însănătoşirea atmosfe le subliniază că vizita şefului Warburg, preşedintele Eisen- vadă ce se întîmplă, scrie în în coexistenţei paşnice a statelor tărîrea de a nu relua exploziile sale.
hovver a declarat că după pă cheiere Warburg. Şi iată cese ou diferite sisteme sociale, ă nucleare, dacă puterile occiden
rei internaţionale, ziarul subli guvernului sovietic constituie un rerea lui, Statele Unite nu tre întîmplă : Sîn tem duşi pas cu tale nu vor relua experienţele Uniunea Sovietică va ’dijce şi
buie să trateze pe aliaţii lor de pas într-o situaţie cînd soarta
niază că şi actuala călătorie în încredere ca pe membrii minori Statelor Unite şi a întregii o- declarat F. R. Kozlov, este linia1 cu arme atomice şi cu hidrogen. pe viitor lupta pentru încetarea
ţările Asiei a şefului guvernului ai firmei. Dacă am înţeles just meniri va depinde de un mare
stenograma, preşedintele se număr de conducători politici generală a politicii externe a După cum se ştie, la 20 no cît mai grabnică şi totală a tu
pronunţă ca guvernul nostru să şi militari străini, fiecare din U.R.S.S., R.P. Chineze, a tutu iembrie 1959, Ia cea de-a 14-a
pună la dispoziţie sau să vîn- ei puţind să provoace o catas ror ţărilor socialiste care urmă turor experienţelor nucleare pen
dă arme moderne, inclusiv ar sesiune a Adunării Generale a
ma nucleară, ţărilor care ne trofă atomică. O.N.U. a fost adoptată o rezo tru încheierea unui acord inter
vor sprijini.
Dacă poporul american nu resc excluderea războiului din luţie prezentată din iniţiativa naţional şi încetarea acestor ex
Această propunere, scrie War
sovietic se desfăşoară sub ace- nou Pas constructiv pe calea burg, pare foarte stranie mai doreşte acest lucru, atunci tre viaţa popoarelor, ca mijloc de unui număr de ţări afro-asiati- perienţe pentru totdeauna.
realizării programului dezarmă
.eaşi deviză — deviza păcii şi rii generale şi a slăbirii încor buie să acţioneze imediat. rezolvare a litigiilor interna ce, prin care Franţa era che Luptele
prieteniei. Pentru toate ţările pe dării internaţionale. Fără îndo na
care N. S. Hruşciov- intenţio ială că această vizită va avea ţionale. mată să se abţină de !a efectua
nează să le viziteze de data a- o mare importanţă pentru întă CAJRO 13 (Agerpres). — La
ceasfa, scrie în continuare zia rirea politicii de coexistenţă paş ----- Cairo a fost dat publicităţii co
rul „Akahata“, necesitatea cea nică între popoare, scrie ziarul municatul Comandamentului su
mai vitălă o constituie dezvol- „Washington Post And Times Herald“: SuvernuI prem a! armatei de eliberare na
tarea economiei, şi de aceea ele »ALBilad . Este de ^ asemenea SL0JL nu este consecvent în problema încetării ţională a Algeriei cu privire la
au nevoie în mod deosebit de neîndoielnic, conţinnă ziarul, că luptele care au avut Ioc în Alge
experienţelor cu mm nucleare ria Ia 8 februarie.
Impofriva înarmării atomice WASFIINGTON 13 (Ager- la interzicerea experienţelor „'de La 8 februarie, se spune în
proporţii reduse“. Reprezentanţi comunicat, pierderile trupelor
pace. Pentru aceasta nu este viz'^a Iui N. S. Hruşciov va crea preş). Gomentînd într-un ar- ai Pentagonului, (Departamen- coloniale franceze s-au ridi
surprinzător faptul că ele îşi pun noi Pornise pentru întărirea pă- tului de Război al S.U.A. — cat la 129 de morţi şi 59 de ră
cii între popoare şi va ajuta la a Germaniei occidentale ticol redacţional propunerea pre- N.R.) şi ai Comisiei pentru e- niţi. Au fost nimicite 8 maşini
mari speranţe în ajutorul Uniu topirea gheţii războiului rece. nergia atomică au exercitat îin blindate franceze, a fost arun
nii Sovietice, în dezvoltarea re zentată de Statele Unite la Gon- permanenţă presiuni, cerînd re cat în aer un eşalon militar al
laţiilor economice cu ţările so -k luarea experienţelor subterane inamicului, a fost doborît un a-
cialiste. LONDRA 13 (Agerpres). — demnuri Ia violenţă, iar Ade ferinţa de la Geneva a celor trei în scopul creării de focoase pen vion militar, 7 soldaţi francezi
COPENF1AGA 13 (Agerpres). Avertizînd într-un articol redac- nauer, ca şi Hitler, perorează tru arme tactice“. au fost luaţi prizonieri.
Amintind că Uniunea Sovie — Ziarele daneze acordă o deo ţional împotriva primejdiei pe despre „rolul istoric al Germa- puteri în problema încetării ex-
tică a fost prirria care a prezen sebită atenţie vizitei în ţările care o prezintă înzestrarea Ger- niei ca strajă a civilizaţiei eu- De aici, scrie în încheiere zia Trupele algeriene au efectuat
tat propunerea cu privire la de- Asiei a lui N. S. Hruşciov, şeful inaniei occidentale cu arme nu- ropene“. perienţelor cu arme nucleare, rul, după prezentarea aşa-numi- cîteva operaţii de ofensivă împo
zarmarea generală şi totală, şi guvernului sovietic. Ziarele pu- cleare, săptămînalul englez telor propuneri noi americane, triva trupelor coloniale.
„New Statesman“ scrie : „Oda- S-au dat în repetate rînduri ziarul „Washington Post And
tă cu creşterea puterii fizice a asigurări că Germania occiden- „Va continua să existe o contra
Germaniei occidentale ea îşi reia tală nu va dispune niciodată în Times Herald“ le sprijină în ge dicţie organică între propune-
vechea îngîmîare. A fost un timp mod necontrolat de focoase nu- rea de a efectua în comun cerce-
cînd doctorul Adenauer se ploco- cleare, scrie în continuare săp- neral subliniind însă totodată igj-j asupra metodelor de detec-
nea în faţa autorităţilor cngle- tămînalul. Recent însă, preşedin- t,are -in .scop' ul interzice.rii. t.ot.ale
ze de ocupaţie. Acum însă el îşi fete Eisenhower a declarat că ei că poziţia guvernului american a' experienţelor şi presiunile mi-
dictează condiţiile“. intenţionează să încredinţeze fo-
coase atomice spre păstrare a- în această problemă nu este con litarilof americani care cer re-
Potrivit cetor arătate de re- Maţilor „de nădejde“, în cate-
vistă, în Germania lui Aden'a- goria cărora Pentagonul trece secventă. Ziarul scrie făţiş că luarea experienţelor“.
uer răsună tot mai frecvent în- şi Germania occidentală.
care şi-a redus în mod unilate- blică la loc de frunte ştiri des- nu trebuie luată drept bună a-
ral forţele armate cu o treime, pre vizita lui N. S. Hruşciov la
ziarul „Akahata“ scrie că în a- Delhi. Ziarul „Bersen“ — organ sigiţrarea guvernului că el s-a
ceastă lumină este lesne de în- al cercurilor financiare şi indus-
p. ron.unţat întotdeauna ¦pentru in-
terzicerea tuturor experienţelor
cu „Nmaru,m, e nucleare. u,n secre¦t/,
constituie
ţeles primirea caldă care i se triale, subliniază pasajul din cu- se
face în prezent lui N. S. Hruş- vîntarca rostită de N. S. Hruş spune în articolul redacţional,
ciov. ciov în Parlamentul indian unde faptul că unele grupuri infiuen-
te nu au consimţit nici o dată
Redacţia si adm inistraţia z ia r u lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon : 188 ; 189; 75. Taxa olătită în numeri ¦‘ in aprobării Direcţiunii Generale P .T .T .R . nr. 263.320_din 6 noiembrie 19J9. — T ip a ru l: întreprinderea' Po ligrafică „1 M ai“ — Deva,