Page 49 - 1960-02

•ifcVfiotOCö

Rcc-o -

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! In numărul de azi

o Tineretul — militant activ în

lupta pentru o producţie sporită de

metal.

(pag. 2-a);

» Ancheta n o astră: Cum con­ Rozina Brenner
este bine cunoscută
struim ? — Ritmul actual de lucru la secţia m ontaj a
uzinei „Victoria"-
nu reflectă posibilităţile de pe şan­ C ă la n . A c e a sta s e jf
datoreste atît fap- p
tiere. (pag. 1-3) j tului că îşi depă-
şeşte lună de lună |
® Comentariile presei indiene des­ norm a cu 20-22 la |
sută, cit şi calităţii ||
pre vizita lui N. S. Hruşciov în superioare a produ­
selor lucrate de j
India. ea.

« Comunicatul comun sovieto-cu- IN C L IŞE U :

Anuí XII Nr. 1600 Marti 16 februarie I960 4 pagini 20 bani ban. (pag. 4-a).

Pentru realizarea celor. li cinstea

5?2 miliarde lei economi E c o n o m ii ia c o m b u s tib il 1.794 ore-vagon la cele 3 staţionări Strungarul Rozina
Brenner, la locul
c o n v e n ţio n a l ale vagoanelor. de muncă.

Plenara C.C. al P .M .R . din 3-5 de­ drelor, au fost câţiva din principalii IE F T IN E SAU EX IS T E N T E IN ŢARĂ. B rigăzile ce deservesc locom otiva Cu ocazia schimburilor de onoare,
Alerită subliniată în acest sens experi­ 230.039 in fru n te cu m ecanicii R igău s-au evidenţiat in m od deosebit şefii
cembrie 1959 a stabilit că în acest an factori care au dus la creşterea pro­ enţa bună acumulată de colectivul oţe- M atei, Istrate Gheorghe şi Istrate de m anevră Ioan M oţ şi Nicolae B ur­
lăriei M artin nr. 1 din C. S . Hune­ Sim ion, au realizat in cele 15 zile ale duf, revizorii de ace O ctavian Lugo-
veniturile populaţiei provenite din sec­ ductivităţii muncii şi deci la reducerea doara, care a reuşit să reducă consu­ lunii februarie a.c. o econom ie de 12 jan şi Ioan H aţegan, acarul Ioan
mul specific de fontă proaspătă prin tone com bustibil convenţional. Voica şi m anevrantul Aurel Itu.
torul socialist vor creşte cu 6,5 m iliar­ cotei salariilo r, a cheltuielilor de regie înlocuirea acesteia cu fontă Veche şi
fier vechi. E conom ii de 8-11 tone com bustibil EM IL GREŢU
de, lei, că oamenii muncii vor primi pe unitate de produs. convenţional, au realizat şi brigăzile preşedintele comitetului sindical
A C TIV ITA TEA INOVATORILOR ŞI ce deservesc locom otivele 230.257, de secţie, staţia Simeria-călăfori
in folosinţă 31.000 apartamente, că se IAf BUNĂTĂŢI REA F O LO S IR II U T I­ RAŢIO N ALIZATO RILO R PRO DUCŢI­ 230.317, 230.319 şi 50.474.
EI CO N STITU IE O ALTĂ C A LE DE
vor construi noi şcoli, cinematografe şi L A JE L O R , R E S P E C T IV C R E Ş T E R E A REDUCERE A PREŢU LU I DE COST. M IRGEA TODERAŞGU
In regiunea noastră munca de inovaţii planificator la depoul
alte-construcţii social-culturale. Toate IN D IC IL O R D E U T IL IZ A R E , A CON­ a cunoscut în anul trecut o simţitoare
îmbunătăţire, rezultate deosebite fiind G .F.R. Simeria
acestea fac parte integrantă din an­ S T IT U IT O A L T Ă S U R S A IM P O R ­ înregistrate la C. S. Hunedoara, unde
valoarea economiilor rezultate prin a- Schimburi de onoare
samblul de măsuri luate de partid în TAN TĂ D E R E D U C E R E A P R E Ţ U L U I plicarea celor 270 inovaţii se ridică Tinerii de la bluming au colectat
anual la cifra de 24.000.000 lei. In zilele de 11-12 şi 13 februarie
ce priveşte creşterea bunăstării oame­ D E GO ST, prin reducerea cheltuielilor a.c., au fo st organizate, in cinstea Zi­ 222A10 kg. fier vechi
Succesele obţinute în anul trecut, în ­ lei ceferiştilor, schim buri de onoare
nilor muncii din patria noastră. Nu de întreţinere pe unitatea de volum sau văţămintele acumulate în lupta cu greu­ pe ture de serviciu în staţia G.F.R. P regătesc un program
tăţile, au pus la dispoziţia colectivelor Sim eria. La baza schim burilor de 6- artistic
mai departe decît în anul trecut, ple­ suprafaţă productivă, precum şi prin întreprinderilor o bogată experienţă în noare au stat principalii indici de
ce priveşte reducerea preţului de cost. p la n : reducerea staţionărilor la în­
nara din iulie a C.C. al P .M .R . a ho- sporirea volumului producţiei pe uni­ cărcare şi descărcare, reducerea staţio­ La acţiunea patriotică de co­ kg. fier vechi, iar în luna fe­
Siderurgiştii hunedoreni au pentru nărilor în tranzit cu m anevră şi fără lectare a fierului vechi participă bruarie, numai pînă în ziua de
tărît reducerea preţurilor de vînzare la tatea de suprafaţă. acest an sarcina de a reduce costul m anevră, cit şi regularitatea circula­ cu mult entuziasm şi tinerii de 10, s-au colectat 83.000 kg. fier
produselor siderurgice cu circa 10 la ţiei. la laminorul bluming al C. S. vechi. Astfel, tinerii de aici au
peste 2.600 sortimente de mărfuri şi Numai la Combinatul siderurgic din sută. Pentru a se putea încadra în E levii şi pionierii Şcolii m edii din Hunedoara. Dornici de a ajuta colectat şi predat cantitatea de
această cifră, şi chiar mai mult, pentru Făcindu-se bilanţul realizărilor în 222.410 kg. fier vechi, adică pes­
sporirea veniturilor tuturor categoriilor Hunedoara, indicii de utilizare au cres- a reduce preţul de cost într-o măsură Sim eria pregătesc in cinstea Zilei pe tovarăşii lor oţelari pentru a
şi mai mare, ei au hotărît să foloseas­ produce mai mult oţel şi prin te 22 vagoane a cîte 10 tone fie­
de salariaţi. ' cut cu 8,5 la sută la furnale, cu 14,1 că din plin experienţa anului trecut în ceferiştilor — care se va sărbători d u ­ aceasta, de a primi de fa ei cît care.
ce priveşte sporirea indicilor de utili­ mai multe lingouri de oţel, tine­
Aceste măsuri au avut darul să mo­ la sută la oţelării, cu 15 la sută la la­ m inică 21 februarie a.c. — un bogat rii de aci iniţiază în mod regu­ S-au evidenţiat în această ac­
lat acţiuni de strângere a fieru­
bilizeze intens pe toţi oamenii muncii minoare, faţă de realizările anului 1958. lui vechii ţiune tinerii din brigăzile ute­
miste de muncă patriotică con­
din ţară la îmbunătăţirea activităţii de R E S P E C T A R E A STR IC TA A CON- program artistic alcătuit din cîntece Datorită muncii însufleţite de­ duse de Victor !orga şi îlie Vi-
puse de tinerii internişti; consti­ ţirîn din schimbul de tineret
producţie. . SUM URILO R S P E C IF IC E P LA N IF I­ de cor, dansuri, recitări. tuiţi în brigăzi utemiste de mun­ nr. 8, iar din schimbul de tineret
că patriotică, în luna ianuarie nr. î, brigăzile conduse de
Sub conducerea organizaţiilor de par­ C A T E D E M A T E R II P R IM E , M A T E ­ La acest program aşi vor aduce con­ s-a strîns cantitatea de 139.410 Gheorghe Pădurcan şi Vioref
Armaşu. Din secţia mecanică
tid colectivele de muncitori, tehnicieni R IA L E , C O M B U S T IB IL E T C . P E U N I­ tribuţia, pe lingă form aţiile artistice s-au evidenţiat tinerii din brigă­
zile conduse de Constantin To-
şi ingineri din întreprinderile regiunii T A T E A D E P R O D U S , L U P T A CON­ ale şcolii m edii şi form aţiile clubu­ nenchi şi Paul Milic.

noastre au desfăşurat o vastă campa­ SEC V EN TA P EN TR U R E D U C E R E A

nie de descoperire şi punere în valoare A C ES T O R C O N SU M U R I S U B NOR- lui C.F.R. din localitate.

a rezervelor interne existente. Activita­ A1ELE P R E V Ă Z U T E , C O N S T IT U IE O Festivitatea v a . avea lo c --în sala

tea susţinută a maselor, entuziasmul U R IA Ş Ă R E Z E R V Ă D E R E D U C E R E clubului „Filimon Sirbu" d in - S im e­

cu care s-a muncit, au determinat ob­ A P R E Ţ U L U I D E C O ST. In acest sens r*i*a. ’
,
ţinerea unor succese frumoase în ce majoritatea întreprinderilor regiunii au % '?¦* ' v
. F . GIOARA
priveşte reducerea preţului de cost al obţinut sţiccese deosebite. L a secţia

produselor şi realizarea de economii. Il-a furnale a C .S . Hunedoara, prin \ - profesor •

Pentru acest an este prefvăzut ca introducerea gazului metan, prin ridi­ zare, reducerea consumurilor specifice zilele schim burilor de onoare, s-a ~o~
prin reducerea preţului de cost şi a carea temperaturii aerului insuflat în de materii, materiale etc., să îmbună­ constatat că cele m ai frum oase rezul­
cheltuielilor de circulaţie în toate ra­ furnale, s-a ajuns la o simţitoare re­ tăţească calitatea produselor. Avînd în tate le-a obţinut tura I-a condusă Dispensar
murile economiei naţionale, să se rea­ ducere a consumului de cocs pe tona vedere ponderea acestui centru side­ de şe fu l de tură Slavinschi Victor.
lizeze în întreaga ţară un volum de de fontă • la oţelăria Martin nr. 1 rurgic în economia regiunii se impune Realizări deosebite au obţinut şi tura din m ijloace locale
economii de circa 5,2 m iliarde lei. La a aceluiaşi combinat, prin alegerea luarea acelor măsuri care să ducă la a Il-a , condusă de fov. G heorghe Dră-
realizarea acestei sume sînt chemate momentului optim de dare a decarburan- continuarea şi dezvoltarea succesului ghict precum şi tura a Ill-a , condusă Recent a avut loc o sesiune
să contribuie, pe măsura posibilităţilor din anul trecut. de iov. Florian D răgoi. a sfatului popular comunal din
lor şi colectivele întreprinderilor regi­ ţilor s-a redus consumul specific cu Veţel. Gu această o'cazie, pe
unii noastre. 20 kg. pe tona de oţel. P rim ii paşi în direcţia reducerii pre­ N um ai in ziua de 13 februarie tu­ lîngă alte probleme discutate,'
ţului de cost au fost deja făcuţi. Din ra a l-a a realizat o econom ie de maii mulţi deputaţi au propuşi
Experienţa anului trecut dovedeşte că Nu acelaşi lucru se poale spune des­ da în comuna Veţel să se ial
acolo unde a existat o susţinută preo­ pre secţia furnale a uzinei „Victoria"- (Sontinuare în pag. 3-a) măsuri pentru construirea unui
cupare în direcţia ieftinirii costului pro­ nou local de dispensar, care
duselor, angajamentele au fost îndepli­ Călan, întreprinderea minieră Barza, bims» problem® să asigure o asistenţă medicală
nite şi depăşite.. L a Combinatul side­ Fabrica „Sim ion Bărnuţiu“ din Sebeş calificată cetăţenilor din loca­
rurgic din Hunedoara spre exemplu, şi altele care au depăşit consumurile @!©gespsiáime !©©satiura litate. Chibzuind cu grijă asu­
angajamentul de a realiza economii su­ specifice planificate. ©©rnmiaHă pra posibilităţilor de care dis­
plimentare la preţul de cost planificat pune co'mluna1, sesiunea a ho­
în valoare de 40.000.000 lei a fost rea­ ÎM BUN ĂTĂŢIREA C A LITĂ ŢII PRO­ tărât1 cai ălceist dispensar să fie'
lizat, suma economiilor la efort pro­ D U CŢIEI, RED U CEREA PROCENTE­
LOR DE REBUT SUB C IFR ELE AD­
M ISE CO N STITU IE O ALTĂ CALE
PRIN CARE SE POT R EA LIZA ECO­

priu rezultate prin reducerea preţului NOM II. L a oţelăria Atariin nr. 2 a In majoritatea oraşelor din regiu­ Hotărîrea precizează că suprafaţa lo- construit pirin mijloace şi posi­
de cost ridieîndu-se la peste 75.000.000 Combinatului siderurgic Hunedoara, din nea Hunedoara cît şi în unele cen­ cativă din fondul de locuit construit bilităţi locale. Astfel, cele 5
lei. Succese deosebite în această direc­ cauza nerespectării întocmai a proce­ tre ale ţării, administrarea unei în­ de întreprinderile care transferă acest gospodării agricole colective d'U
ţie au obţinut şi colectivele întreprin­ sului tehnologic şi datorită slabei cali­ semnate părţi a fondului de locuin­ fond sfaturilor populare, va fi repar­ raza comunei, s-au angajat să
derii miniere Deva, uzinei metalo-chi- ficări profesionale a unor muncitori, ţe şi multe din serviciile de gospo­ tizată salariaţilor întreprinderilor res­ sprijine a’ceă'stă lucrare prin, do­
mice Zlatna, fabricii chimice din Orăş- în unele perioade s-a elaborat oţel dărie comunală se asigurau pînă a- pective, pe baza propunerilor făcute de narea1 ă 25.000 bucăţi cărămi­
tie, întreprinderii de construcţii side­ necorespunzător cerinţelor beneficiari­ cum de către combinatele şi întreprin­ acestea. dă. De asemenea, colectiviştii
rurgice Hunedoara şi altele. lor, ceea ce a dus la diminuarea eco­ derile industriale. s-au angajat să .extragă şi să
nomiilor combinatului cu peste 6.000.090 Prevederile hotărîrii Consiliului transporte la locul construcţiei
A C E S T E C O L E C T IV E AlU FO S T IN lei. In Valea Jiului multe exploatări au Printr-o hotărîre recentă a Consi­ de M iniştri asigură administra­
PERMANENŢA PREOCUPATE DE plătit mari sume de bani preparaţiilor liului de M iniştri, fondul de locuinţe rea mai bună şi unitară a fon­ 75 m'.c. piatră pentru turnarea'
SPO RIREA PRO D U CTIVITĂ ŢII MUN­ din cauza nealegerii şistului din căr­ proprietate de stat aflat în administra­ dului de locuinţe şi îmbunătă­
C II, FACTO R DE SEAM Ă ÎN RED U ­ bune. Exemple de acest fel pot fi date ţirii deservirii comunale a oa­ fundaţiei. dr. IOAN Ş T E FA N
C E R E A P R E Ţ U L U I D E CO ST. îmbu­ multe.
nătăţirea continuă a folosirii utilaje­ corespondent
lor, mecanizarea proceselor de produc­ ÎN SEM N ATE ECONOMII LA P R E­
ţie, organizarea raţională a muncii, în ­ ŢUL LE COST POT FI REALIZATE rea întreprinderilor, organizaţiilor e- menilor muncii. Totodată, prin eli­ Gomunistul Ioan
tărirea disciplinei muncii, răspîndirea PE SEAMA ÎN LO CU IRII A R T ER IA ­ Gomşa este lăcătuş
pe scară largă a experienţei fruntaşi­ LELO R SCUM PE SAU PRO VEN ITE conomîce de stat şi instituţiilor buge­ minarea paralelism ului în acest do­ principal la revi­ ClliltA N C H ETA N O A S T R Ă : O fflSlSW iîl
lor în producţie, ridicarea calificării ca­ DIN IM PO RT, CU M A T E R IA LE MAI tare de subordonare republicană, trece meniu, se crează noi posibilităţi pen­ zia de vagoane din
in administrarea ''sfatu rilo r populare tru realizarea de economii în admi­ Teiuş. In cinstea Ritmul actual de lucru
nistrarea şi întreţinerea fondului de Zilei ceferiştilor el se străduieş­
pe teritoriul cărora se află. Odată cu locuinţe şi se asigură întreprinderilor te să revizuiască vagoanele în nu reflectă posibilităţile
aceasta, sfaturile populare respective condiţii pentru a se elibera de preo­ cele mai bune condiţiuni. pe şantiere
preiau şi activitatea de deservire co­ cupări care sînt în afara activităţii
munală împreună cu instalaţiile tehni- lor de producţie. IN F O T O : Ioan Gomşa în
co-edilitare corespunzătoare. timpul lucrului.

m an g asm a m sstem m m m o B KEnsmaB a sB imBL wamxsssaBBmnmBaamaBBBm uEasBBBMBBinmm

- I n marea Numărul apartamentelor ce Aceste şantiere sînt bine apro­
vizionate cu materialele necesa­
urmează a fi date în folosinţă re diferitelor lucrări. Pozitiv este
în acest an în oraşul Deva a şi faptul că materialele sînt de­
pozitate în bune condiţiuni şi a-
...Pomii începuseră să-şi Multe lucruri bune au vă­ Sala căminului cultural, fru­ crescut considerabil faţă de anii proape de punctele de lucru,
precedenţi. Numai în primul tri­ ceea1 ce asigură continuitate
scuture frunzele. Aceasta ca şi zut întovărăşiţii din Burjuc la mos aranjată, a devenit neîn­ mestru, urmează a fi date în fo­ muncii şi evitarea plimbărilor
losinţă 57 de apartamente. A- inutile pentru aprovizionare.
celelalte schimbări naturale a- Leşnic şi multe idei noi au căpătoare pentru cele 84 fa-' cestea sînt în mare parte apar­
tamente începute în anul trecut Cină lipseşte spiritul
nunţau că toamna îşi cere încolţit în mintea lor. milii de colectivişti din Bur­ şi la care constructorii lucrează gospodăresc
în aceste zile.
drepturile. Lucrătorii ogoare­ * juc şi pentru oaspeţii veniţi Sînt însă şi şantiere de con­
Buna organizare a muncii, strucţii în oraşul Deva, unde
lor continuau să siringă roade­ ...Decembrie 1959. Iarna se din satele Cîmpuri, Tisa, Tâ- munca nu se desfăşoară în mod
susţinut. Aici lasă mult de dorit
le muncii de un an şi făceau lăsase peste sat şi oamenii a- tărăşti şi Zam. Preşedintele în primul rând modul de orga­
nizare al echipelor, folosirea
planuri îndrăzneţe pentru vii­ veau mai mult timp liber. Se comitetului de iniţiativă, Alexe timpului 'de lucru cît şi îndru­
marea şi controlul din partea
tor. In sat la Burjuc era mult întîlneau la sfatul popular sau Costea, cît şi ceilalţi colecti­ cadrelor de tehnicieni.

de lucru dar cu toate acestea, la căminul cultural şi discu­ vişti care au luat cuvîntul, chezăşia succeselor Să luăm de pildă, şantierul
din strada Mînăstirii. Pe acest
întovărăşiţii au găsit timp şi tau. Comuniştii le vorbeau des­ şi-au. manifestat încrederea cu La cvartalul de locuinţe din şantier deşi sînt create condiţii
strada Aurel Vlaicu, din cele 12 şi există suficiente forţe de
pentru „excursii". La îndemnul pre colectivă. Satul a început care pornesc pe noul drum, blocuri, au fost date în folosin­ muncă, totuşi, lucrările se des­
ţă pînă acum 8 blocuri. Acum făşoară într-un ritm lent. Con­
organizaţiei de partid, s-a a- să se frămînte. După vizita hotărîrea de a munci cu sîrg . se fac lucrările de finisaj la ul­ ducerea şantierului (maistru
timele 4 blocuri. Ritmul de mun­ îoan Moţa), nu se ocupă în su­
dunat uri grup de oameni har­ făcută la Leşnic, cîţiva au şt pentru a face din gospodăria că pe acest şantier este viu. Fie­ ficientă măsură de organizarea
care echipă de muncitori, ten- si îndrumarea muncitorilor.. lă-
nici şi au pornit să bată ca­ depus cereri de înscriere. Prin­ colectivă „23 August", o uni­ cuitori, instalatori, parchetari sîndu-i pe aceştia să lucreze la
etc., are asigurate fronturi de voia întîmplării. Astfel, la unele
lea pînă la Leşnic. Aflaseră tre ei era Ălexe Costea, Âdam tate fruntaşă in producţia vege­ lucru. Se observă în genera! o puncte de lucru, numărul mun­
bună organizare a muncii, echi­ citorilor este mai mare decît ne­
că membrii gospodăriei agri­ Orşa, Ionel Mişca şi alţii, li­ tală şi animală. pele lucrând în lanţ, ceea ce Ie cesarul, în timp ce la alte punc­
permite o desfăşurare bună a te nu sînt forje suficiente. Din
cole colective din Leşnic au nii s-au convins mai repede, muncii. Urmarea este că fiecare
echipă îşi realizează ritmic sar­ V. FU1R1R
făcut treabă bună şi de dala dar alţii mai aşteptau... Tot în ziua de 14 februarie cinile de plan.
au mai fost. constituite încă un I. MANEA
aceasta doreau să vadă fapte­ Comuniştii şi alţi ţărani O bună organizare a muncii
se constată şi pe şantierul blo­ (Gmlinuare In pag. lll-ă)
le chiar la faţa locului. muncitori, au devenit atunci
Preşedintele colectivei din agitatori act?Oi, pricepuţi. Ade­ număr de 8 gospodării agri­
Leşnic şi-a primit cum se cu­ seori, Adam Orşa nu găsea cole colective în şalele Brea-

vine oaspeţii şi le-a vorbit des­ clipe de odihnă, colinda satul, zova şi Plopi din raionul Ha­

pre activitatea colectiviştilor. se oprea pe la casele oameni­ ţeg, Holdea, Teiu şi Coseşti
— In munca noastră am a- lor şi împreună discutau. El din raionul llia, Valea Nan-
vuî şi unele greutăţi dar prin avea la îndemînă nenumărate
muncă unită, am realizat lu­ argumente. Vorbea ţăranilor drului, Almaşut Mic şi Crişeni

cruri bune — a spus printre despre realizările oamenilor din din raionul Hunedoara. In

altele preşedintele. Am dezvol­ Leşnic, despre succesele colec­ gospodăriile colective nou în­ cului B.R.P.R. din strada Fili­

tat ferma de animale, am con­ tiviştilor din Pricaz, Cîlnic şi fiinţate s-a înscris un număr mon Sîrbu. Aici, datorită măsu­

struit un grajd din resurse din multe alte sate ale regiu­ de 577 familii cu 1.699 hecta­ rilor luate în vederea asigurării

proprii, magazii şi silozuri. nii noastre. Şi cu fiecare zi, re teren agricol, numeroase a- bunei desfăşurări a muncii pe
Producţia de grîu la hectar a numărul cererilor creştea. timp de iarnă, lucrările merg in­
Ea fciSnca efe Incăifăimnle „Ardeleana" din Alba Julia, Ia nimale, maşini şi unelte agri­
secţia croi. lucrează un tînăr care lună de lună ist depăşeşte depăşit 2.000 kg., cea de or2 ¦& tr-un ritm normal. Se lucrează
norma cu 10—-!I la sută, dlnd în acelaşi timp şi produse de
bună calitate. Acest tinăr este Marin AngeUscu, ne care îl ve­ 2.100 kg., iar cea de porumb ...14 februarie 1960. In sa­ cole. la tencuieli interioare, la mon-

deţi in clişeul de !a, aproape 3.000 kg. tul Burjuc a fost sărbătoare. I. GOSTEA jj tarea sobelor de teracotă, par-

'./W V -z/W V / 0,3 ' cliciare, instalaţii sanitare etc.