Page 5 - 1960-02
P. 5
( î iu PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA! Lucrările întîlnirii tineretului şi
malsocialismului studenţilor din ţările regiunii
Balcanilor şi Mării Adriatice
In cea de-a 4-a zi, lucrările de prietenie şi bună vecină
întîlnirii tineretului şi studenţi tate. <
lor din ţările regiunii Balcani In faţa membrilor comăsiei
Afluí XW Nr. 1589 Miercuri 3 februarie 1960 4 pagini 20 bani lor şi Mării Adriatice au conti pentru probleme studenţeşti, tov.
„ C îf mai m ulle nuat pe comisii. Ion UiescLt, preşedintele Uniunii
LA C .S . HUN EDO ARA asociaţiilor studenţilor din R.
In cadrul coim/.iei culturale, P. Romînă, a prezentat un ra
scriitorul Stepan Dicev din R. P.
Bulgaria a prezentat raportul in port privind formele, şi posibili
titulat „Colaborarea culturală ă
tineretului din ţările regiunii tăţile de colaborare intre organi
Balcanilor şi Mării Adriatice — zaţiile studenţeşti din ţările re
giunii'Balcanilor şi Mării Adria
maci succese economii penfru tice.
în flo rirea pafriei
Fuma luni An i factor principal pentru întărirea In cursul dimineţii, s-a întru
păcii şi prieteniei între popoa nit de asemenea comisia pentru
re“. redactarea documentelor finale
Realizările siderurgicilor liu- lot mai mult şi mai bun. peste 5.400 tone oţel, la furna noasfre socialiste' In comisia pentru problemele ale întîlnirii.
nedoreni din pruna lună a aces La cooserie, cu toate că s-a lele 5—6 peste l .100 tone fon sportului şi turismului. Sima Po- ?
tui au. oferă un bilanţ pe cil tă, la laminorul de 800 mm. bulici, membru • al Comitetului
de bogat pe aht ele impunător. produs cu circa 2.000 tone cocs peste 3.000 tone laminate, la iniţiativa tinerilor de conducere al Uniunii pentru După-amiază, în şedinţele co Paraschivp Stoica, munci
Aprhp.pe 2.000 tone fontă, peste mai mult clecit era planificai, aglomerator peste 6.000 tone din Petriia sport din Iugoslavia, a prezen misiilor, au avut loc discuţii în toare In secţia sculărie a C.S.
8.000 tone otel. peste 10.000 to rezistenţa, calitatea adică, a fost minereu aglomerat, toate peste tat un raport despre problemele legătură cu rapoartele prezen Hunedoara, îndeplineşte cu
ne laminate, peste 8.200 tone bună, chiar foarte bună, tre- plan. S/N/V'W S/VN/W1 colaborării tineretului şi studen tate. promptitudine sarcinile de pro
cocs şi minereu aglomerat, toa cind de 290 kg ] la alimentarea ţilor din ţările balcano-adriatice ducţie şi dă lucru ds cea mai
te pesfe. plan. oţelăriilor, s-a muncit în aşa E doar începutul... Tinerii din brigăzile ute- în acest domeniu şi contribuţia Marţi la amiază au avut lqc bună calitate. Acest lucru face
fel, incit cuptoarele au avut in Şi cu prilejul şedinţei festi miste de muncă patriotică pe care o poate aduce sportul întîlniri între delegaţiile ţărilor ca ea să fie stirnatd şi aprecia
I ii. ianuarie 1360 s-a făcut permanentă asigurat fierul ve ve din prima zi a lunii curente, din cadrul sectorului VIII, şi turismul la crearea relaţiilor participante. Tinerii romînt şi
ceea ce sc credea acum cifiua chi : la transporturi, cu toate în care tov. Nicolas Catană, di electromecanic, de la mina italieni s-au intîlnit (a Casa de tă de tovarăşii săi de muncă.
ani. imposibil de făcut. Un indi condiţiile grele impuse de în rector general al combinatului, cultură a studenţilor „Grigore
ce mediu de utilizare de peste Preoteasa“. Delegaţiile din R. P.
7 tone oţel pe m.p. vatră cuptor gheţ, s-a reuşit să se reducă a înminat Eroului Muncii So Petrila — sector de tine Şedinţă cu cadrele Albania, Grecia şi Cipru s-au ° Bugetul şi piaqu! econo
la noua ofelârie Martin, 1 tonă locaţiile la zero. cialiste, Ştefan Tripşa, pentru ret — analizînd sarcinile didactice întâlnit !a Palatul Pionierilor, miei locale — in discuţia de
fonia pe m.c. volum util furnal colectivul oţelăriei Martin nr. reieşite din documentele iar cele din R. P. Bulgaria şi putaţilor. — Lucrările Sesi
la furnalele 5—6, spun foarte Purnatist şi lăcătuş, oielar 2, Cupa de secţie fruntaşă pe plenarei C.C. al P.M.R. din La Casa raională de cultură R.P.F. Iugoslavia la Casa de
mult. şi zidar şamotor, laminator şi combinat, s-a văzut că siderur- 3-5 decembrie 1959, s-au din Haţeg a avut loc ieri o şe cultură a tineretului din raionul unii Sfatului popicar regio
electrician, topitor şi inginer, giştii, încrezători în forţele lor, angajat ca în cinstea celui dinţă cu cadrele didactice de la Stalîn. nal. (pag- 2-a)
In mod firesc se naşte între macaragiu, toţi ca unul, au nu se mulţumesc cu atlt, ci slnt de-ai IlI-lea Congres al şcolile de 4 şi 7 ani şî respon-,
barea : care e secretul ? muncii mult, au făcut totul pen hotăriţi să meargă mai depar partidului, a conferinţelor sabilii cercurilor pedagogice, Ia -U N. Andrfonache: 1O iniţia
tru înfăptuirea angajamentului te, să ridice tot mai sus stea regională de partid şi care au participat 35 de tovarăşi.
La oţetăria Martin nouă şi rezultatele se văd. gul întrecerii socialiste, să dea U.T.M., să desfăşoare în In sala Teatrului C.C.S., marţi tivă care se afirmă.
reducerea timpului de afustqj'e patriei cit mai mult metal. trecerea socialistă sub lo In cadrul acestei şedinţe au seara participanţii la îmtilnire
a c.uptoarelor intre şarje, elabo La btuming, peste 7.000 tone zinca „Cît mai multe eco fost discutate sarcinile ce stau au asistat la un recital inter (pag..'?Ta).
rarea şar jelor de mare tonaj ţ blumuri, la oţetăria Martin nouă nomii pentru înflorirea pa în faţa cadrelor didactice pri naţional Ia care şi-au dat con
la furnale — ridicarea 'tempe triei noastre socialiste“. vind problemele muncii cultu cursul tineri solişti vocali, in
raturii aerului suflat: ia la rale, învăţămîntut agrozootehnic, strumentişti şi balerini din R. P. 8 O etapă hotăritoare care
minoare —¦re?.*™"^rea întocmai Totodată, ei au chemat de masă, desfăşurarea festivalu Albania, R. P. Bulgaria, R.P.F.
a procesului tehnologic ': intr-un ia întrecere toate brigăzile lui bienal „I. L. Caragiale“. Au iugoslavia şi R. P. Romînă. ue apropie d e . primele zbo
cuvini traducerea în viaţă a utemiste de muncă patrio fost prelucrate de asemenea in
planurilor de măsuri tehnico- tica din sectoarele electro strucţiunile cu privire la acorda (Agerpres). ruri spre planetele sistemului
organizatorice, iată în !nare se mecanice din cadru! ex rea distincţiilor pioniereşti.
cretul. Trebuie amintită ridica ploatărilor Văii Jiului, solar. (pag...-La)
rea gradului de calificare al oa luîndu-şi următoarele an Lucrările şedinţei au adus un
menilor. creşterea conştiinţei co gajamente : realizarea a preţios aport la îmbunătăţirea pe feri/ în regiunea noastră
lectivelor, întărirea disciplinei 14.500 lei economii prin 8 viitor a activităţii cadrelor di
muncii şi tehnologice j munca reducerea consumului spe dactice. F i e r vechi oteiărîHor! podărţile colective.de pe cu-
de zi cu zi a comuniştilor, care cific de energie electrică prinsul raionului.
mereu au fost în frunte, peste şi oneumatică ; realizarea P. FARCAŞIU De la 1 ianuarie şi pînă
lot şi tot timpul ¦ aproviziona a 15.000 Iei economii orin corespondent în prezent, întreprinderea In consfătuire s-au dezbă
rea mai bună: dorinţa unanimă aplicarea de inovaţii şi ra pentru colectarea metalelor tut probleme privind contri
a ¦miilor¦ de oameni de a Jace ţionalizări ; realizarea de din oraşul Deva a primit şi buţia pe care trebuie să şi-o
economii în valoare de furnizat Combinatului side aducă femeile colectiviste ta
Roade’e întrecerii rurgic din Hunedoara, o can creşterea păsărilor şi cultiva
33.000 lei la colectarea fie titate de 119.335 kg. fier rea de legume în G.A.C. şi
Iri cursul anului trecut, şefa vechi, necesar sporirii pro în gospodăriile lor .personală.
rJe brigadă Mariana Mahăi de la rului vechi ; realizarea a ducţiei de metal.
Filatura Lupeni, a lansat o che Cu acest prilej, participan
mare la întrecere către toate 12.480 Iei economii prin re C u rsu ri p rofesionale Din această cantitate, tele la consfătuirek s-au ati-
brigăzile de tineret din această 3.500 kg. fier vechi au fost gajat să lupte peiitru ca in
iabrică avînd ca obiective spo pararea complectă a 110 în S . M* T. expediate Combinatului si fiecare G.A.C. să ia fiinţă
rirea producţiei. îmbunătăţirea vagoneţi de mina etc. derurgic din Hunedoara in cîte o fermă de păsări, iar
calităţii firelor şi reducerea de cursul zilei de ieri. Şa co in gospodăriile personale să
şeurilor. Drept urmare, în fie Pînă Ia siirşitu! anu Pentru folosirea întregii ca lectarea fierului vechi, un a- crească cîte 50 păsări şi să
care lună din anul 1959, brigă port deosebit l-au adus co cultive cît mai miăte legume
zile de tineret au realizat de lui brigăzile vor realiza pacităţi de lucru a tractoarelor lectivele de muncitori de la şi zarzavaturi. De asemenea,
păşiri de plan în medie de 17-20 Atelierele centrale Gurabar- ele s-au angajaţ, să mobili
la sută, dînd totodată pro'duse 89.000 lei economii. şi maşinilor agricole cît şi pen za, mina Ţebea, întreprinde zeze toate colectivistele ast
de cea mai bună calitate. rea Banpotoc, Uzina electri fel incit fiecare să efectueze
«/-** r-»r-»r-*r*» r-» In chernarc se mai pre tru efectuarea în bune condiţiuni că Deva şi altele.
Continuînd să lucreze cu ace vede printre altele ca toţi a lucrărilor agricole o impor în anul acesta cel puţin cîte
laşi elan şi în anul 1960, brigă r Schimbul în care lucrează lami natorul Iordan Ilea, manevranta Vio-! membrii brigăzilor să tie tanţă deosebită o are ridicarea Preparate din carne
zile de tineret de ta Filatura Lu deţinători ai insignei „Prie continuă a nivelului profesio 80 zile-muncă şi să contri
peni au reuşit ca în luna ianua L rica Crăciunescu şi şeful de echipă la cuptoarele adinei, Gherasim Sîrbu, ^ ten al cărţii“, să fie încă- . nal al celor care mînuiesc aces --------^5S----- -----------------------
rie să înregistreze aceleaşi fru buie la înfrumuseţarea sedii
moase rezultate. Printre frunta t este fruntaş în cadrul laminorului de 800 mm. al C.S. Hunedoara. Acest -j Calitatea produselor fabri lor G.A.C.
şele întrecerii socialiste din a- cii I.A.R.T. din. oraşul Deva
ceastă lună se numără şi bri t schimb laminează zilnic cîte 6—7 lingouri peste plan. ! c cunoscută nu numai in iară Dau zor cu re^araţiPe
gada comunistei Mariana Mihai. ci şi peste hotare. Muncind
!r In foto: Cei trei muncitori, discu Fînd unele măsuri pentru îmbunătăţirea! draţi în diferite formaţii \ te maşini. In acest scop la sta cu însufleţire, colectivul de Pentru începerea ta timp a
IiAMA STAN ţiunile de maşini şi tractoare din aici reuşeşte ca în fiecare zi campaniei agricole, muncito
corespondent muncii. ! $ artistice etc. ; regiunea noastră s-au organizat să furnizeze populaţiei im rii din G.A.S. Galda de Jos,
cursuri profesionale la care par portante cantităţi de conserve depun eforturi sporite pentru
16 inovaţii f c f \j _J *¦— I t V-—/ «.—1 i— / v—/ v /u/UiJu/UUw ¦ '/ V W W W V W > ticipă tractoriştii şi mecanicii a- şi preparate dyi carne. repararea tractoarelor şi ma
într-o luna şinilor agricole. Pînă ieri, re
M o*eosai*)D*i«#o»ii „ .. h, -. In cursul zilei de ieri, spre paraţiile au fost efectuate în
Tu registrul de inovaţii al ca exemplu, o cantitate de proporţie de 98 la sută, ur-
binetului tehnic de Lî uzina IN R A IO N U L S E B E Ş 6.085 kg. preparate din car tnînd ca în cîteva zile să se
„Victoria“-Călări au fost Însori ne, purtind marca fabricii termine.
se în cursul lunii ianuarie a.o. Se pot contracta cu statul cantităţi gricoli. I.A.R.T., a fost livrată ma
16 propuneri de inovaţii. Cifra La cursurile profesionale or gazinelor din oraşele Deva Bibliotecă fruntaşă
reprezintă un succes deosebit ganizate la Staţiunea de maşini şi Petroşani, pentru a fi vtn-
dacă ţinem seama că în aceeaşi dute populaţiei. La sediul bibliotecii raio
perioadă a anului trecut, s-au mai însemnate de produse agricole şi tractoare din Miercurea parti nale din Alba lulja a avut
înregistrat doar două inovaţii. cipă un număr de 88 cursanţi. Prima echipă de hochei loc o şedinţă cu bibliotecara
comunali unde s-a discutat
Printre propunerile cu teme Contracturile de produse agri 386 tone porumb, 111,9 tone floa- Colectiviştii din Răhău au con- 1 Acestei probleme i se acordă Cu cîteva zile în urmă, la realizarea planului pe anut
interesante se numără şi cele cole au importanţă deosebită preparaţia Lupeni a luat fiin 1959. Din lucrările şedinţei a
ele tov. N’icolae Pillv, de la sco pentru constituirea şi dezvolta rea-soarelui, 344 tone cartofi, Iractat 11 tone porumb şi 11 to atenţia cuvenită şi la S.M.T. din ţă priinft echipă de hochei pe reieşit că la cele 8 biblioteci
lia furnale: „Aparat pentru mă rea fondului centralizat de pro 43,9 tone fasole, precum şi în ne cartofi faţă dc 9 şi, respec Dobra. La cursurile de aici trac gheaţa din Valea Jiului, fu comunale au fost inscrişi în
surarea debitului relativ dc vînt, duse agricole. Pe lingă aceasta semnate cantităţi de lapte, car tiv, 10 tone cît era prevăzut în toriştii învaţă să cunoască noile după-amiaza zilei de ieri, ju anul trecut un număr de
diferenţiat pe gură dc vînt“ şi însă, sistemul de contractări ne. brînză şi lină. planul de producţie. tipuri de maşini, modul de func cătorii tinerei formaţii au 7.037 cititori, din care 70 ta
..Instalaţie pentru înregistrarea prezintă avantaje serioase pen ţionare etc. participat la primul lor an sută ţărani muncitori şi au
automată a realizării graficului tru producători. Ei pot să-şi vîn- Cantitatea de grîu contracta Cantităţi mari de produse a- trenament. fost difuzate 66.800 cârti.
de descărcare a foniei (furnale dă oricînd şi în orice cantitate tă în acest an este mai mare gricolc au contractat şi colecti Odaia cu încheierea acestor
şi cLibilouri)“. Prima inovaţie surplusul de produse agricole la cu circa 200 tone faţă dc cea viştii din Miercurea, Apoldu dc cursuri tractoriştii şi mecanicii Spectacol Cele mat frumoase rezul
dă posibilitatea unui control al preţuri avantajoase. Avansurile contractată anul trecut, cantita Sus şi din alte unităţi. agricoli vor dispune de un bo tate în munca cu cartea au
mersului furnalului, evitîndu-sc băneşti primite de colectivişti la tea de porumb cu 70 tone şi can gat bagaj de cunoştinţe profe Ieri seară, în sala clubului fo:‘. abţinute de către biblio
un mers lateral, iar prun aplica începutul anului în raport cu titatea dc cartofi cu 260 tone. In raionul Sebeş, şi întovără sionale, care îi va ajuta mult în minier din Petrila. ansam teca comunală din Berghin,
rea celei de-a doua inovaţii, se cantitatea dc produse agricole Toate aceste cantităţi sînt fap şirile agricole îşi aduc contri activitatea lor practică de zi blul Teatrului, de stat. „Va ( bibliotecară Mitdt Gertru-
contractată cu statul, sînt foarte te convingătoare că datorită buţia la dezvoltarea fondului cu zi. lea Jiului." din Petroşani, a da), căreia i. s-a decernat
bine venite. Cu aceşti bani colec muncii politice susţinute în rai centralizat de produse agricole prezentat in faţa a numeroşi drapelul, de bibliotecă frun
tiviştii şi întovărăşi ţii pot cum durile ţăranilor muncitori, rezul al natului. Se constată că peste ACHIM CIBU si mineri, spectacolul „Inşir-te taşă pe raion.
păra îngrăşăminto chimice pen tatele obţinute în acest an, la tot unde organele de partid şi mărgărite".
tru sporirea producţiei agricole contractarea produselor agrico sfaturile populare au îndrumat SERBAM BARBAT LI VIA CÎMPEANU
la hectar, diferite substanţe chi le sînt bune. Spectacolul s-a bucurat de
mice pentru combaterea dăună I. COSTEA o caldă apreciere din partea corespoadentă
torilor, diferite unelte agricole La adunările generale din minerilor prezenţi. în sală.
dc prima necesitate şi animale gospodăriile agricole colective (Continuare In pag. 2-a) corespondenţi Acelaşi spectacol va fi pre Concurşui „lub'ţi
dc producţie. Contractînd o can pentru prelucrarea planurilor dc zentat şi în seara zilei de as
titate de produse agricole cît producţie pe 1960, colectiviştii, tăzi. cartea“
mai marc. colectiviştii vor primi analizînd posibilităţile lor cît şi
la zi-mnncă drept avansuri bă avantajele oferite dc vînzarea Consfătuire Comisia regională pentru
neşti lunare sau trimestriale, cerealelor pe bază de contract, organizarea concursului „Iu
sume mari dc bani. au stabilit ca în acest an să vîn cu colectivistele biţi cartea“ a analizat ieri la
dă statului cantităţi mai mari Comitetul regional U.T.M.
An dc an, colectiviştii, înto dc produse agricole faţă dc cît felul cum se desfăşoară con
vărăşi ju si ţăranii muncitori s-au era prevăzut în planurile de pro
convins dc avantajele sistemu ducţie. Aşa dc pildă, în planul
lui de contractări şi an de an de producţie al gospodăriei agri
cantităţile dc produse agricole cole colective din Daia era pre
contractate cu statul au crescut. văzut să se vîndă statului 100
tone grîu, 95 tone porumb şi 70
Convinşi de avantajele mari tone cartofi. Colectiviştii din
oferite de sistemul de contrac Daia au găsit de cuviinţă că
tări, colectiviştii şi întovărăşiţii muncind mai intens, întreţinînd
din raionul Sebeş au prevăzut şi recoltînd culturile la timp şi
în planurile de producţie pe 1960 fără pierderi, pot contracta nu
100 tone grîu, ci 110 tone.
va înregistra automat oră înce să vîndă statului pe bază de La fel gu procedat şi colecti Din iniţiativa comitetului cursul în regiunea noastră.
perii descărcării, durata descăr contract cantităţi dc cereale viştii din Gîrbova, care vor vin Elisabeta Magniciuc şi Clara Balica lucrează la I.A.R.T. raional al femeilor, ieri a In urma analizei făcute,
cării şi ora astupării şticului. mult sporite faţă de anul trecut. de statului 21 tone grîu, 18 to Deva. Folosind din plin maşina de închis cutii, d e depăşesc avut loc la Haţeg o consfă s-a elaborat un plan de mă
Membrii celor 22 gospodării co ne porumb, 17 tone cartofi şi ziInia norma cu 5—8 ia sută. tuire la care au participat fe suri pentru intensificarea ac
GHEORGHE CULPA LO lective din raionul Sebeş vor în loc de 3 tone floarea-soare- mei colectiviste din tocite gos- tivităţii în cadrul concursului.
corespondent vinde statului 448,5 tone grîu, lui, ei au contractat 5,9 tone, Clişeul nostru le înfăţişează in timpul lucrului.
