Page 50 - 1960-02
P. 50
Pag. 2 drumue m m ffîim u m i N r. 1000
wsetSa^j^iseB»t3sie!sxs^!yissxr:nsz2ra«aiMajjcgSRtiamagaEsag?S
Ne s c r iu a c t i v i ş t i ai sfaturilor p o r n i re Mai aproape
de problem ele vieţii
Din experienţa noastră
în gospodărirea comunei Privită în ansamblu, activita ţinîndu-se cont de posibilităţile
tea Casei raionale de cultură
!i Apoldu de Jos este o comună nat picioarele, urmînd ca în cel din Orăştie îţi oferă tabloul u- artiştilor amatori, de specificul
mare. Oamenii sînt harnici şi mai scurt timp să se înceapă nei activităţi pline de entuziasm,
vin cu drag îa realizarea unor rodnice. Intr-adevăr, dacă ai re raionului, de cerinţele specta
lucrări de interes obştesc. In pro duce această activitate doar la
turnarea plăcii din beton a păr Prim -topiforul preocupările cercurilor artiştilor torilor de a ic i; într-un cuvânt
blema gospodăririi comunei, de ţii carosabile. M arian Axenie şi amatori, poţi spune că aici se
pildă, cetăţenii ne-au ajutat foar munceşte mulţumitor. de problemele .puse de viaţă în
De un real folos în gospodă
rirea comunei ne sînt propuneri ajutorai topitor Aici activează circa 200 ar actuala perioadă, în lumina ple
tişti amatori recrutaţi din rân
te mult, eîectuînd pînă acum mii le cetăţenilor. Astfel, într-o a- Gheorghe Ţiţ, lu- durile muncitorilor şi in.tete.ctua- narei G.G. al P.M.R. din 3-5
liilor de la întreprinderile şi in
de ore muncă voluntară cu bra dunare populară ţinută de cu stituţiile din oraş. Sînt pre decembrie 1959.
zente la repetiţii, conform
crează la cuptorul unul plan' săptămânal, for Acelaşi lucru se înltîmlplă şi
maţia de dansuri, echipa de
ţele şi atelajele. Bineînţeles că rînd, un grup de cetăţeni în nr. 2 al oţelăriei teatru, brigada ştiinţifică de a- cu ansamblul de operetă. Nu
întreaga lor activitate desfăşu frunte cu deputaţii Vasile Iiea, gitaţie, colectivul teatrului de
rată în această direcţie, a fost llie Nicoară, îoan Domnaru şi M artin noi de la păpuşi şi ansamblul de operetă. zice nimeni că ideea montării
Totodată, aici funcţionează un
îndrumată îndeaproape de către alţii, au propus ca din fondu Hunedoara. In lu cerc de arte plastic© cu reale op'erefei „Ana Lugojaina“ n-ar
perspective şi un cerc literar.
sfatul popular. Un sprijin pre rile contribuţiei voluntare şi prin na ianuarie, echipa fi bună, ea mobilizând ia repe
O iniţiativă frumoasă o con
ţios în mobilizarea oamenilor muncă voluntară, să se înceapă stituie înfiinţarea1 şi activiza^ tiţii circa 120 artişti amatori.-
reă celor două brigăzi ştiinţifi
l-am primit din partea deputa încă de pe acum amenajarea li lor a elaborat pes ce, la care siînt antrenaţi 15 in Din păcate aceasta se face aleii
ţilor. Aceştia au dat dovadă în nei adăpători în păşunea comu telectuali din oraş. Aceste bri
te plan 824 tone găzi au avut deja şi cîteva în însă în dauna activităţii celor
tâlniri cu ţăranii muncitori din
totdeauna de exemplu personal nală. In urma unui studiu făcut de oţel. satele raionului, cărora" le-ă1 lă lalte formaţii cu o eficacitate
murit în spirit ştiinţific-maife-
şi au făcut numeroase propuneri de către comisia permanentă de riallst multe probleme din do mai imediată, ceea1 oe' est© con
meniul ştiinţelor sociale, medi-
privind buna gospodărire a co gospodărire comunală cît şi de tra indicat. Nu doar echipă, de
cineî, ştiinţelor naturii, !agroteh
munei. De menţionat că orice către comitetul executiv, propu nicii, fizicii sau chimiei, contri teatru, ci chiar şi brigada artis
buind la combaterea' misticis
acţiune întreprinsă în comuna nerea a fost acceptată. Deocam mului, superstiţiilor şi altor tică de agitaţie suferă din aceas
prejudecăţi. Interesante aiu fost
noastră, este discutată mai în- dată, pentru această lucrare s-au şi cele câteva serate organizate tă privinţă, faipt Oare a făout-o
la sediu, avînd că temă educa
tîi în şedinţă de comitet executiv procurat 8.000 kg. ciment, 500 ţia comunistă a' tineretului. să miu prezinte nici la oră ac
sau în sesiune. Acest lucru ne-a kg. îier-beton şi 350 m.l. ţeavă Dintre puniotdle incluse in tuală noul său program pregă
programele formaţiilor artistice,
permis să cunoaştem mai bine de fier necesară captării apei. merită a fâ enunţate cântecele tit pentru turneul la 9atie. Nici
ou caracter patriotic şi interna
situaţia respectivă şi să luărr, Adăpătoarea amintită va fi ter ţionalist din repertoriul corului echipa de 'dansuri nu-I orientată
şi programul brigăzii artistice
deci cele tnai eficiente măsuri minată înaintea scoaterii vitelor de agitaţie „Lă1 Şezătoare“, pre îndeajuns. In prezent are' în re
gătit pentrii ţăranii de la’ safe,
care să asigure succesul acţiunii. Ia păşunat. în' scopul atragerii lor în gos pertoriu o singură su ită’de'jocuri
podăriile ootebtive.
Aşa, am reuşit să realizăm o Prin munca voluntară a cetă Sectorul zootehnic aduce colectiviştilor populare. Echipa n-ă’re nici
seamă de lucruri bune, care a- ţenilor s-au mai executat şi alte însemnate venituri băneşti Pe linia educării Celor mici
cum au schimbat mult aspectul lucrări, printre care renovarea o deplasare în raion înregistra
gospodăresc al comunei. sediului sfatului popular, reno există o bună orientare din par
tea' oonduceriî Gaisei de cultură tă în acest an? din partea in-
prin includerea' în repertoriu!
stritotoirului ei nu se vede' o
cercului de păpuşari a' piesei so
Pînă în prezent, cu sprijinul varea şcolii elementare, amena preocupare oît' de Oît susţinută
vietice „Traista1, fluierul şi turba
cetăţenilor spre exemplu, s-au jarea unui cîntar basculă, plan Izvorul veniturilor colectiviş mai hrăniirii anim,ateilor ai şi a- vacă furajată, 42 litri laipte şi nul“ şi a dramatizării ounosoutei pentru valorificarea folclorului
reparat aproape 20 km. de drum, tarea a 180 pomi pe marginea tilor constă in dezvoltarea dă postirid lor, mai ales în tim 2 kg. lână pe cap de oaie, iar povestiri a lui Ion GrelaUgă,
de legătură cu satele şi comu drumurilor din raza comunei şi multilaterală a gospodăriei co pul iernii. Intr-un adăpost co de la fiecare sproafă câte 10 „Capra cu trei iezi“. lobai, pentru descoperirea demoî
nele învecinate, pentru care s-au altele. In toate aceste acţiuni lective. Ramurile anexe îmbina respunzător cu o temperatură purcei, colectiviştii din Gîrbova
extras şi transportat din Valea ne-au sprijinit efectiv deputaţii te armonios, asigură colectiviş constantă, animalele valorifică vor asigura animalelor condiţii In ceea Ce priveşte" ăOtÎvlă- jocuri populare specifice acestor
Âpoldului 3.000 m.c. balast. Nu llie Rusii, Nicolae Dărăbanţ, tilor venituri mari în tot tim în întregime substanţele nutriti bune de hrană şi adăpostire. fea' celorlalte formaţii 'siînt însă
au fost însă neglijate nici stră Moise Popa şi alţii. pul anului. Una dintre ramurile ve în scopul producerii unei can Baza furajeră va fi aisigurată în meleaguri. ,•
zile din comună. In ultimul timp anexe care s-a dovedit a fi tităţi mari de lapte. Avînd în aice'st an pUoîndu-se accent deo
de pildă, strada Cînepii, a fost In planul de măsuri, privind vedere acest lucru, în anul tre sebit pe cultivarea porumb'uilui- E cazul ca’ afceste lipsuri să
pardosită cu bolovani de rîu pe buna gospodărire a comunei în cea mai rentabilă pentru toate cut, noi am construit un grajd siloz. Astfel, vota însămânţa cu
acest an, ne-am mai propus să modern pentru 80 capete, do porumb-siloz 16 ha. de pe ca fie remediate. Să se piUnă un
o suprafaţă de 1.500 m.p., iar uli unităţile agricole socialiste, tat cu adăpători automate şi ou re vom obţine o producţie to
transportăm şi să împrăştiem pe adeent mai. mare pe activizarea
ţa Oniţă, pe o suprafaţă de este sectorul zootehnic. De a-
drumurile comunei încă 3.000 formaţiilor artistice ou eficaci
tate imediată (brigăzile artisti
ce de agitaţie, echipele de tea
tru, recitatorii etc.) care să
ducă la’ rezolvarea problemelor
350 m.p. m.c. pietriş, să amenajăm 12 cest lucru s-au convins şi co linie de decovil aeriană. tală de 480 tone furaj, asigu alcute puse de viaţă. Să se dea
Succese îmbucurătoare am ob fîntîni, să construim o remiză lectiviştii din Gîrbova oare an Aplicând permanent selecţia, rând în alcest fel fiecărei vaci O atenţie mai mare manifestării
ţinut şi în ceea ce priveşte re pentru pompieri în satul Sîngă- de an au dezvoltat sectorul îngrijirea şi hrănirea raţională, 7 tone porumb'-siloz. Pentru a lor cu oaraoter de masă (sim
pararea podurilor din raza co tin şi altele, la executarea că zootehnic, ajungînd în prezent producţia medie pe Cap de vialcă obţine un fîn de calitate bună, pozioane1, serate’, concursuri, con
munei şi construirea de noi po rora sîntem siguri că sprijinul la 61 capete bovine din care 22 furajată a fost de 2.172 litri am cultivat cu trifoi 65 hă., 'cu ferinţe), In acest sens secţia!
duri. Astfel, peste pîrîul Şipot, a cetăţenilor se va face şi mai vaci de lapte şi juninci, 527 o- lapte, iar la oi de 40 litri lapte. lucerna 5 ha!. şi în primăvară raională de învăţământ, sub în
drumare a’ comitetului raional de
fost construit de curând un pod mult simţit. vine şi 9 scroafe. Obţinând o producţie mare de vom însămânţa pe 20 hă. bor- partid şi cu sprijinul Consiliu
din lemn, iar acum se lucrează PETRU ALBU Pentru menţinere® unei pro la animale noi am avut posibi ceaig. In afară de aceste furaje, lui sindical raional, 'trebuie sădea
Ia construirea unui pod din be preşedintele comitetului executiv ducţii de laipte ridicată în toată litatea să vindem statului anul hrana subulentă va mai consta dovadă de iniţiativă şi o mai.
ton peste pîrîul Secaş. Pînă la al Sfatului popular comunal perioada’ de laiotaţie, colectiviştii trefcut, pe bază de contract, bună orientare.. i. s. ¦
prezent, la acest pod s-au tur- Apoldu de Jos, raionul Sebeş din gospodăria noaistră au asi 25.000 litri lapte, 2.000 kg. bria
şi din 250 tone' sfeclă furajeră
şi tăiţei de sfeclă de zahăr. In editura tehnică
gurat animalelor cele mai bone ză de oi, peste 1.000 kg. carne In scopul realizării unor ve au apărut:
Prestări de servicii cu plata condiţii de întreţinere şi hră- şi 680 kg. lînă, obţinând peste nituri din sectorul zootehnic de Sub redacţial E. V. P A LM O V , V. I.
S G K O L O V SK I'i îm bunătăţirea calită
nire. In timpul verii, vacilor de 121.000 lei. peste 180.000 lei oît este pre
ţii şi econom icităţii m aşinilor
în rate lapte şi tinerelului bovin li s-au Pentru dezvoltarea contihîiă' văzut "în planul de producţie,
a'sigurat păşune de Calitate bună ă sectorului zootehnic, în planul vom vinde statului pe bază de
Prinfr-o Hotărâre 3 Consiliului liBorâri de instalaţii interioare şi concentrate suficiente. Ln tim de producţie pentr-u anul 1960, contract 58.000 litri lapte, probleme de discutat. Echipa’ de T rad. I. rusă, 518 pag., lei 33,90
de Miniştri s-a aprobat comi de gaze, apă, canal şi electri pul iernii, animalele au fost am prevăzut ca numărul tauri 3.240 kg. brînză, 836 kg. lînă
tetelor executive ale starturilor citate. hrănite mal atent, pe bază de nelor să ajungă la 130 capete şi 3.000 kg. carne. Veniturile teatru, deşi şi-a alnunţat parti I. V) IIA R IZ O M E N O V : A cţio n a rea
populare să organizeze unităţi raţii cu fîn de trifoi, de fineţe din care 66 vaci de laipte, nu obţinute ne vor permite ca în
care să execute ou plata în rate Totodată se autoriză Ministe naturală, cu porumb-slloz, tăie- mărul scroafelor de prăsită, la afară de însemnate cantităţi de ciparea la Fesivalul bienal de electrică d m aşinilor-unelte
pentru salariaţii permanenţi ai rul Industriei Grele să execute, ţei de sfeclă, rădăcinoase şi 14 capete, iar al oilor la 702 produse care vor fi repartizate
unităţilor socialiste, precum şi ou plata în rate, prin întreprin concentrate. Prin variaţia' fura capete. Pentru cumpărarea de la ziua-muncă, colectiviştii să teatru „I. Ll Gairaigiafe“, în pre Trad. I. rusă, 388 pag., lei 15,40
pentru membrii cooperativelor derile sale, instalaţii electrice jelor, s-a menţinut permanent animale', cu oîţeva zile în ur primească şi însemnate sume de
meşteşugăreşti, următoarele pres interioare şi lucrări de branşa- pofta de mâncare a animalelor mă noi am primit credite de la bani. zent nu poate să afirme că o B. W A G N E R i A m p lifica to a re electro n i
tări de servicii: lucrări de repa re la reţelele electrice. şi deci o producţie mare de stait şi vom procura curînd
raţii la construcţiile de locuinţe lapte. 20 vaci cu lapte. IL IE COMŞA poate fabe. Pînă la faza inter ce pentru instalaţii industriale de
şi la instalaţiile aferente acestor Hotărârea precizează că coo preşedintele G.A.O.
construcţii; lucrări de brănşa- perativele meşteşugăreşti vor Colectiviştii din Gîrb’ova au Pentru a realiza o producţie „Drumul socialismului“ regională miai sînt doar cîteva com andă şt reglare
re şi racordare lă reţelele de presta cu plata în r a te : comenzi acjordat atenţie deosebită nu nu de 2.200 litri lapte pe cap de
gaze, apă canat şi electricitate; de confecţii; comenzi de mobi Gîrbova săptămâni şi Gasă' raionala T ra d . I. g e rm a n ă , 272 p a g ., le i 8,0 5
lă, reparaţii de mobilă şi ta
piţerie. de cultură din Orăştie nit are V .- I. (3RU Z IN O V , V . M . K L E N N I-
încă nici o piesă pregătită pen K O V : M a n u a lu l şoferului
tru concurs. Din cele trei piese T ra d . I. ru să , 370 p a g ., le i 10,50
alese p'entiru concurs, nici una D A N G I1E O R G H IU , O V ID IU P L O S -
n-a depăşit faza pregătitoare. C A R U : P relucrarea şi utilizarea p lă
Aceasta şi din pricina că ale cilor aglom erate din aşchii de lem n
gerea pieselor n-a fost făcută I 104 pag., lei 3 7 5
Tinerelul -» militant activ în lupta cru sînt şi la secţiile edil G.S.H., Peste '4.700 tineri 'din oraşul Printre propagandiştii care au sitor. Din 'dezbaterile conferin
montaj şi instalaţii de la Hunedoara sînt încadraţi în 170 adus un aport deosebit la edu ţei a reieşit de asemenea că mai
I.G.S.H. precum şi altele. brigăzi utemiste de muncă pa carea tineretului se numără to sînt şi unii propagandişti ca I.
triotică. Aceste brigăzi au mun varăşii V. Văduva, P. Simion, Lăcătuş, O. Oprea, E. Grigoruţ,
penfrw o produefie spsrifă de metal La toate aceste lipsuri au a- cit pe şantierele de construcţii D. Grigore, R. Lorian, G. Şu- Gh. Farkaş, Gh. Intu, A. Pătraş-
rătat delegaţii, a contribuit şi de locuinţe, la înfrumuseţarea văţ, I. Maxim şi alţii. cu şi alţii, oare nu participă la
faptul că biroul comitetului oră- oraşului, a întreprinderilor şi la instruire şi ca urmare lecţiile în
colectarea fierului vechi. Au fost Delegaţii care au luat cuvîn cercurile şi cursurile conduse de
La cinematograful „Victoria“ sută. In total, în întreprinderile şenesG U.T.M. a exercitat un efectuate în total peste 231.000 tul, printre care tovarăşii Velici ei se desfăşoară la un nivel scă
din Hunedoara a avut loc de oraşului Hunedoara îşi desfăşoa slab control şi n-a îndrumat su ore de muncă voluntară, făcîn- Alexandru de la I.G.S.H., Stan- zut.
curînd conferinţa orăşenească ră activitatea un număr de 314 ficient comitetele U.T.M. din duse economii în valoare de ciu Gheorghe din combinat şi al
U.T.M. Lă conferinţă au parti Conferinfa brigăzi de tineret în care sînt combinat şi I.G.S.H. pentru res 498.000 lei. Tot prin acţiunile de ţii, au criticat însă comitetul o- In vederea îmbunătăţirii acti
cipai peste 200 de delegaţi ai muncă, voluntară, s-a reuşit să răşenesc U.T.M., pentru faptul vităţii tineretului în producţie şi
organizaţiilor de bază U.T.M., orăşenească U . T. M. cuprinşi aproape 4.000 tineri, iar pectarea îndeplinirii sarcinilor. se colecteze peste 5.200 tone de că n-a acordat ajutorul necesar în afara el, delegatul Petre Ma
secretari ai organizaţiilor de fier vechi. unor organizaţii de bază U.T.M.
bază P.M.R. dintr-o serie de sec Hunedoara numărul secţiilor, sectoarelor, a- In anul 1959, organizaţiile cum ar fi de pildă cele de la a- rian de la laminorul de 650 mm.
ţii şi sectoare importante din Despre educaţia p o litică limentarea oţelăriei, administra şi alţii, au cerut comitetului oră
combinatul siderurgic, I.G.S.H. gregatelor, patronate de tineret, U.T.M. din oraşul Hunedoara tiv, încărcări şi descărcări din şenesc, membrilor acestuia şi în
şi din alte întreprinderi şi insti este de 64, în care sînt cuprinşi au mobilizat tineretul din între a tineretului combinat, instalaţii, mecanic şef mod deosebit tovarăşilor Remns
tuţii ale oraşului, precum şi nu prinderi de a participa la reali din I.G.S.H., O.G.L. industrial
meroşi invitaţi. trio, 28.900 tone fontă, 38.400 3.400 tineri; Conferinţa a acordat o atenţie şi alimentar etc., unde învăţă Bocănici şi Gheorghe Popescu,
zarea de economii sub lozinca deosebită muncii de educaţie mîntul U.T.M. se desfăşoară de să meargă mai mult în mijlocul
Aporto! tineretului tone de minereu, aglomerat, In scopul generalizării expe „Gît mai multe economii pentru politică desfăşurată de către fectuos. Toată munca de educare tineretului, să-i îndrume şi să-i
la îndeplinirea 12.400 tone laminate, 18.800 to rienţei, pozitive obţinute de bri înflorirea: patriei noaslre“. Apli- organele şi organizaţiile U.T.M. a tineretului fiind lăsată pe sea ajute în mod concret în rezolva
ne blumuri şi a realizat econo găzile de" producţie, pentru sti ¦cînd iniţiativa tinerilor reşiţeni în rândurile tineretului. Această ma propagandiştilor. O lipsă rea sarcinilor ce se pun în faţa
sarcinilor de producţie mii» în valoare de peste mularea fruntaşilor şi stabilirea . de a gospodări cu grijă metalul, muncă aşa cum au arătat darea mare în acest sens revine tova organizaţiilor U.T.M.
21.000.000 lei. Aceste realizări de măsuri care să ducă la îmbu !a Combinatul siderurgic Hune- de seamă şi delegaţii care au răşului Gheorghe Popesou, se
Este cunoscut faptul că în în de seamă arată că tineretul este nătăţirea muncii, au fost orga . dpara, prin îmbunătăţirile adu luat cuvîntul, a fost îndreptată cretar cu munca de propagandă ¦ie
treprinderile oraşului Hunedoara un militant activ pentru con nizate consfătuiri de producţie se. de tineri în procesul de ela spre ridicarea conştiinţei tinere şi agitaţie a comitetului orăşe
şi în mod deosebit în combinat struirea vieţii noi, socialiste, în la' nivelul secţiilor întreprinde borare a şarjelor, prin reduce- tului pentru întărirea disciplinei nesc U.T.M., care punînd un ac Luînd cuvîntul în încheierea
şi lă I.G.S.H., marea majorita patria noastră. rilor: In astfel de ocazii, au fost . rea procentului de rebuturi sub în muncă, pentru îndeplinirea şi cent mai mare pe latura organi lucrărilor conferinţei, tovarăşul
te 'a muncitorilor o formează ti înmînate celor mai bune brigăzi, cel admis, au fost economisite depăşirea angajamentelor luate zatorică, a neglijat urmărirea Frankfurt Tiberiu, secretar- al
neretul. De aceea, în dez La obţinerea acestor rezulta schimburi de tineret şi posturi în producţie. Numai în anul de Comitetului orăşenesc de partid,
baterile conferinţei orăşeneşti te, se evidenţiază din combina pesie 17.500 tone de metal, rea- învăţămînt politic 1959—1960, conţinutului învăţământului poli a apreciat pozitiv aportul tine
U.T.M., cum era şi firesc, un tul siderurgic, brigada de tine U.T.M. ele control, drapele de lizîndu-se economii în valoare au fost organizate 228 cercuri retului adus la realizarea multi
loc important l-a ocupat aportul ret condusă de prim-topitorul fruntaşi şi stimulente materiale de peste 12 milioane lei. de învăţămînt din care 71 cercu tic. Pentru aceste lipsuri au fost plelor sarcini ce au stat în faţa
tineretului la realizarea sarcini îoan Mihăilă, care a dat în anul unui număr marc de tineri. ri „Să ne cunoaştem patria“, 88 siderurgiştilor şi constructorilor,
lor economice. cursuri serate, 58 cercuri de stu criticaţi de asemenea tovarăşii
trecut peste plan 600 tone fon Cu toate rezultatele pozitive A crescut considerabil în ul diere a Statutului U.T.AA, 11 subliniind necesitatea ca şi de
Conferinţa a apreciat rezulta tă, schimbul tineretului de la obţinute, în activitatea brigăzi timul timp preocuparea pentru cercuri curs seral U.T.M. In a- Anton Roşea, Alexandru Bog acum încolo, tineretul să fie în
tele bune obţinute de către tine 0 . 5.M.I. condus de ing. Vamilian lor de tineret se constată şi lip atragerea tinerilor în mişcarea ceste formé de învăţămînt, sînt primele rânduri în lupta pentru
retul care lucrează la combinat, Văduva, care a produs peste suri, au arătat delegaţii Alexan de inovaţii şi raţionalizări, re- încadraţi peste 4.700 tineri din dan, Constantin Sora, Eva înfăptuirea sarcinilor izvorâte
I.G.S.H. şi celelalte întreprinderi plan 9.329 tone oţel. Succese dru Bogdan, secretar al Comite ma-reîndu-se în acest sens orga din documentele plenarei G.C.
din oraş în realizarea planului deosebite au obţinut şi brigăzile tului U.T.M. din I.C.S.H., Mihai nizaţiile U.T./M. de la mecanic care 4.400 sînt utemişti, iar 300 Sicoe, Irina Albu şi alţi mem al P.M.R. din 3—5 decembrie
de stat pe anul 1959. Brigăzile de producţie de la oţelăria Mar Dinu din combinat şi alţii.- Sînt şef, grupul IV construcţii din 1959. Vorbitorul a arătat că lu
de producţie ale tineretului, pos tin nouă, conduse de Paul Orelf, încă un număr însemnat de bri I.G.S.H., secţia 1î-a O.'S.M. şi neutemişti. In învăţămîntul de bri ai comitetului orăşenesc crările conferinţei şi-au atins
turile utemiste de control, cele Mihai Tîrpescu, Mihai Brânzei, găzi de tineret care urmăresc reparaţii electrice din combinat, scopul, că delegaţii au analizat
lalte forme şi metode tinereşti schimbul tineretului de la lami numai realizarea cantitativă a care au antrenat în această miş partid au fost încadraţi 960 ti U.T.M. Datorită acestor lipsuri, într-un spirit critic şi autocritic
de muncă au contribuit la mă norul bluming condus de ingi sarcinilor de plan, negiijînd ca care 66 de-tineri. Preţioase pro dezvoltat activitatea comitetului
rirea producţiei şi productivită nerul Olah Dezideriu etc. puneri de inovaţii şi raţionali neri, iar în învăţămîntul de stat unii cursanţi, cum sînt tovarăşii orăşenesc U.T.M. şi au făcui
ţii muncii, la reducerea preţului litatea producţiei şi reducerea zări au făcut tinerii P. Morozan, propuneri pentru îmbunătăţireă
de cost. Tineretul din combinat G. Diaconescu de la I.G.S.H., studiază 449 tineri. S-a îmbu G. Strinu, L. Furca, G. Cazan, muncii în viitor.
a daţ, în anul 1959, peste plan, Cu rezultate bune au muncit preţului de cost. Mai sînt de a- Kraft Natan de la G.S.H. şi alţii,
52.400 tone cocs metalurgic, care aduc economii antecalcula- nătăţit de asemenea compoziţia M. Fierarii şi alţii, în loc să-şi Conferinţa a . ales noul comi
38.900 tone oţel Martin şi elcc- şi brigăzile de producţie de la semenea şi brigăzi care muncesc tc de multe milioane de lei. tet orăşenesc U.T.M. Ca prim-
propagandiştilor. Astfel, din cei însuşească cele predate la învă secretar a fost reales tovarăşul
1. C.S.H. conduse de Constantin fără program de lucru, nu au Permis Bocănici.
228 propagandişti, 198 sînt ţămîntul U.T.M. şi să le aplice
llie, care a terminat cu o lună obiective precise, ceea ce face ca GH. ZAHARIA
membri şi candidaţi de partid. în practică, ei nu-şi realizează
de zile înainte de termen mon aportul lor în producţie să nu
tarea instalaţiilor electrice de la fie la nivelul sarcinilor. O astfel Conferinţa orăşenească U.T.M. sarcinile de producţie, lipsesc
laminorul de 650 mm., a lui We de brigadă este cea condusă de a apreciat că în anul 1959, or
ber Constantin, care a realizat tovarăşul .loldi.ş Silviu de la sec ganizaţiile U.T.M. au mobilizat nemotivat de la lucru, iar timpul
tună de lună sarcinile de pro ţia chimica a (j.C.C. Brigăzi de un număr însemnat de tineri la
ducţie în proporţie de 105 la producţie fără program de lu acţiuni de muncă patriotică. liber îl irosesc în mod nefolo