Page 51 - 1960-02

Nr. 1600
Pentru realizarea celor
5,2 miliarde lei economii Lemnele nu se pot deplasa singure
( Urmare din pag. t-a)
Hunedoara şl Valea Jiulu i, de la Sebeş
şi Teluş de la Baru Mare şi Deva au
sosit la redacţie veşti în care se arată
câ muncitorii, îndrumaţi de organiza­
ţiile de partid, au redus consumurile
specifice, au folosit mai bine utilajele,
au îmbunătăţit calitatea produselor.
Colectivele de muncitori, tehnicfni şi
ingineri din întreprinderile regiunii
noastre au înţeles că măsurile luate
de partid sînt îndreptate spre ridicarea
necontenită a nivelului lor de trai ma­
terial şl cultural. Sumele uriaşe alo­
cate prin bugetul de stat pe 1960 pen­
tru dezvoltarea economiei naţionale,
pentru înflorirea vieţii noastre noi sînt
o dovadă a g rijii pe care statul nostru
democrat-popular o poartă maselor de
oameni ai muncii. L a noi în regiune,
bunăoară, se vor construi în acest an
încă o baterie de cocs, cuptoare Mar­
tin de mare capacitate, o nouă secţie
de furnale, o turnătorie modernă de tu­
buri, sţ^te şi sute de apartamente. Zi
de zi populaţia primeşte prin unităţile
de desfacere ale comerţului de stat
mărfuri tot mai multe şi mal bune.
Avînd în vedere uriaşele investiţii ce
se vor face în acest an, plenara C.C.
al P .M .R . din decembrie 1959 a sta­
bilit ca prin reducerea preţului de cost
şi a cheltuielilor de circulaţie să se rea­
lizeze în acest an economii în valoare
de 5,2 m iliarde lei. L a realizarea aces­
tei sarcini sînt chemate să răspundă şi
colectivele unităţilor economice din re­
giunea noastră.
Pentru aceasta, fiecare muncitor, teh­
nician, inginer şi funcţionar trebuie
să se simtă mobilizat în acţiunea pa­
triotică de reducere a preţului de cost,
fiecare să simtă moral datoria de a C IT MAI M ARI ECO N O M II, CONDI­ lemne. Lemnele trebuie tran­ succes deosebit în procesul de Simeria a făcut duminică pri­ rite discipline. După ce s-a ară­
avea contul lui personal de economii Ţ IE A R ID IC Ă R II P E M AI D E P A R T E sportate însă de la depozit la producţie, s-a ajuns datorită ri­ mul meci de verificare în com­ tat bilanţul activităţii sportive
în producţie.
In acest sens organizaţiile de par-
Ancheta noastre: Cum construim
Ritmul actual de lucru nu reflecta
posibilităţile de pe şantiere
(Urtnăra din pag. l-a)
această cauză, acolo unde mun­
citorii sînt în număr mare, pro­
ductivitatea muncii este scăzută.
Reiese de aici şi un alt lucru, a-
nume că pe şantier există un
slab control tehnic.
Lipsa de control şî îndruma­ te şi gospodărite. ^ 1
re. cît şi proasta organizare a
muncii pe acest şantier, ău dus
la tărăgănarea lucrărilor, şi la
o calitate care lasă mult de do­
rit. Iată de ce zidăriă primului
bloc, în special la’ parter, este
prost executată, neuniforrnă şi
cu goluri. In felul acesta, la lu­
crările de tenouire a pereţilor,
pentru remedierea' defectelor de
construcţii, va fi necesar un con--
sum mare de mortar, ceea ce
va influenţa negativ preţul de
cost. De asemenea, instalaţiile
se mai fac încă după executa­
rea tencuielilor. Aceasta pe lîn-*
gă că duce la muncă suplimen­
tară, necesită şi cheltuieli supli­
mentare nejustificate. Rău este
că în loc să se protejeze insta­
laţia sanitară, aceasta în mare
parte, este înfundată cu ciment
şi mortar.
Tot pe stradă Mînăsîini s-ă'
început de cîteva zile construc­
ţia unui bloc de 24 apartamen­
te. Blocul vă fi construit numai
din economiile realizate la lucră­
rile de organizare ă şantierelor.
Acesta' este un lucru bun. Dar
încă de lă început se constată
aici, un slab simţ gospodăresc.
Noul bloc a fost amplasat lîngă
b altă construcţie — şp eă nouă
chiar' pe liniă gardului de
beton al acesteia, care deşi nou,
8 trebuit demolat, cheltuindu-se
astfel în mod inutil cîteva mii
de lei.
Şi în incintă curţii Şcolii pro­
fesionale din oraşul Deva, se a-
flă în construcţie două blocuri
cu cîte fi apartamente. De mai
mult timp, pe acest şantier lu­
crările au stagnat în cea mai
mare parte. La ora actuală, pe
şantiere lucrează doar o echipă
-de fierari beton işti formată din
Prin reducerea fuiipulu de reparaţii
Colectivul aîeferu M ’mecanici îoiţ fignfrtf reparaţii ă’ fo'sl: redus rinţa fermă de a începe oricînd mană nu pot să privească cu tului de pace.
şef de la’ Combinatul siderurgic în medie cu 37 la sută faţă de tratative şi de a încheia Tra­ indiferenţă aceste manevre fără Felul în care cercurile guver­
din Hunedoara’,Jse preocupă cu
grijă de reducerea timpului de
reparaţie a agregatelor — mij­
loc important pentru obţinerea
unei producţii sporite de metal.
Asigurînd din timp piese şi
subansamble de rezervă, acest
colectiv a reuşit să respecte gra-
ticul de reparaţii planificate şi
să scurteze astfel timpul de opri­
re a. unor furnale şi cuptoare.'
In luna ianuarie, de exemplu,;
timpul 'de staţionare a furnale-:
tid, sindicale şi U .T.M . au ca sar­
cină să creeze o puternică opinie de
masă în favoarea realizării de econo­
mii, să urmărească antrenarea fiecărui
cetăţean în acţiunea de reducere a pre­
ţului de cost. Vor trebui luate în toate
unităţile măsuri de descoperire a re­
zervelor de reducere a costului produ­
selor, vor trebui activizate comisiile
pentru descoperirea rezervelor interne,
existente, şi create comisii acolo unde
nu sînt. O atenţie deosebită va trebui
dată extinderii metodelor fruntaşilor în
realizarea de economii, popularizării pe
toate căile a succeselor obţinute.
REDACŢIA ZIA R U LU I IŞ I PRO­
PUNE SA SU SŢIN Ă EFO R TU R ILE
OAM ENILOR M UNCII IN D IR EC ŢIA
REA LIZĂ R II DE C IT MAI MARI
ECONOM II LA P R E Ţ U L D E COST.
TOTODATĂ CHEAMA M UN CITO RII,
TEH N IC IEN II, IN G IN ER II, A C TIV IŞ­
T II D E P A R TID , SIN D IC A T, U.T.M .,
ŞI DE STAT, CONDUCĂTORII AD­
M IN ISTR A TIV I ŞI TEH N IC I DIN
U N IT Ă Ţ ILE ECONOM ICE A L E R E G I­
U N II, SĂ A D R ESEZE ZIA R U LU I AR­
TIC O LE CARE SA EV ID EN ŢIEZ E RE­
ZU LTA TELE LU P TEI C O LEC TIV E­
LOR PENTRU REALIZAREA DE E-
CONOM II, SA P O P U LA R IZ EZ E EX ­
PER IEN ŢA PO ZITIVA, SA COMBATA
L IP S U R IL E , SA SCOATA LA IVEALA
G R EU TĂ ŢILE IN PRO CESU L’ DE
P R O D U C ŢIE ŞI SA FACA NOI PRO ­
PUN ERI PRIVIN D D ESCO PERIREA
ŞI VA LO RIFICAREA REZERVELO R
IN TERN E EXISTEN TE.
ACEASTA IN V ED ER EA ÎM BUNĂ­
TĂ ŢIR II CO NTINUE A A C TIV ITĂ ŢII
EC O N O M IC E 'A ÎN T R E P R IN D E R I­
LO R, IN V E D E R E A R E A L IZ Ă R II D E
A BUNĂSTĂRII CELOR CE MUN­
CESC.
trei' oameni. In schimb, în biroul
şantierului, îşi desfăşoară „acti­
vitatea“ tot atîţia funcţionari.
Şi aceşti funcţionari se mulţu­
mesc să piardă timpul în birou
în loo să vadă că pe şantier o
serie de materiale ca var, cără­
midă, eto., sînt prost depozita­
Pe şantierul din strada Fiii--
mon Sîrbu, datorită slabului
simţ de răspundere faţă de exe­
cutarea’ lucrărilor încredinţate,
fostul maistru de şantier Îoan
Klein a permis ca aici să se fa­
că unele greşeli de construcţii
şi abateri de lă proiect. Astfel,
prin_ turnarea’ plăcilor lă paliere,
au fost acoperite cu beton şi
coşurile de fum. Pentru desfun­
darea acestora, este necesar că
acum să se facă demolări şi alte
lucrări, care vor ridică preţul
de cost ăl construcţiei. Tot din
lipsa de răspundere, la unul clin
apartamentele de la ultimul etaj
s-a constatat abiă după ce lucra­
rea" a intrat în faza de finisaj,
că nu s-a turnat o grindă din
beton despărţitoare dintre două
camere. Şi aici au fost astfel
necesare demolări şi lucrări su­
plimentare.
Slab este organizată munca
şî pe şantierul blocurilor din
strada M. Eminesou. Şi aici, se
lucrează la voia întîmplării, lip­
sind controlul şi îndrumarea' teh­
nică necesară. Se observă de a-
semenea o tărăgănare nejustifi­
cată.
Că pe şantierele de construc­
ţii din oraşul Deva există o sla­
bă organizare a muncii se fac
vinovaţi atît conducerea şantie­
rului. cît şi comitetul de între­
prindere care în ultima perioa­
dă nu au luat nici o măsură.
Nici măcar experienţa bună a
unor şantiere nu a fost genera­
lizată. Gît priveşte întrecerea
socialistă, aceasta se desfăşoară
mai mult formal.
A trecut aproape o lună şi
jumătate din primul trimestru
al anului. Ritmul actual de
muncă nu este în măsură să pre­
durata planificată, elaborindu-se
astfel în plus, în timpul econo­
misit 711 tone de fontă.
La oţelăria Martin, pentru
scurtarea timpului necesar re­
parării cuptoarelor a fost luată
măsura ca o parte din zgură să
fie evacuată înainte de oprirea
şî răcirea cuptorului. In acest
mod se economiseşte cel puţin o
zi din timpul planificat pentru
reparaţia unui cuptor.
NOTA
Mercurul termometrului cobo- tăiat lemne. Aceasta din urmă
rîse la a 14-a gradaţiune sub 0.
Soarele, un adevărat „soare cu
dinţi“, părea şi el îngheţat,
pe bolta cerească. Ghelărenii,
cu felurite treburi, treceau cu
viteză mărită... pe uliţele satu­
lui. Unii dintre ei se îndreptau
spre spitalul comunei, unde se
anunţase sosirea unui specialist
radiolog din Hunedoara. Ocazia
nu trebuia deci pierdută. La
spital, în dimineaţa aceeea —
5 februarie a.c. — se adunase­
ră vreo 40 de pacienţi. Au stat
ei cum au stat în sala de aş­
teptare, dar, cîrid le-a venit ria­ menea. Cu toate acestea, saloa­
dul la consultaţie, ezitarea s-a
întipărit în privirile tuturora.
Dezbrăcatul cerea să dispui de
curaj şi voinţă fermă. Unii a-
veaii aceste calităţi, alţii, cei
mai mulţi, se codeau, nu în­
drăzneau să înfrunte frigul.
Termometrul din secţia de ra­
diologie a spitalului din Ghe­
ţar indica numai cu cîteva gra­
de de-asupra temperaturii de
afară.
Doctorul hUnedorean, zgribu­
lit şi el în faţa aparatului Rönt­
gen, a făcut ce s-a putut pen­
tru a scurta, pe cit posibil, si­
tuaţia de toc agreabilă prin care
'paâienţii erau obligaţi să treacă.
Vizita s-a terminat. Oamenii
au plecat pe la casele lor. Cum
era şl firesc, ei şi-au pus fe­
lurite întrebării printre care una, dov’ÎG, de la secţia turnătorie a
era adresată vinovaţilor; de sta­
rea existentă la spital.
Spitalul din Gheţar are o re­
partiţie pentru 5.000 kg. de
spital. Spitalul nu are mijloace
de transport şi nici maşină de
zinte garanţie că şantierul nr.'l
Deva îşi va putea realiza în
întregime sarcinile de plan. De
aceea, este necesar să fie luate
toate măsurile în vederea inten­
sificării muncii, organizării ei şi nuarie fără rebut şi să facă în­
a îmbunătăţirii calităţii lucrări­
lor.
Guvernul de la Bonn se împotriveşte
solufionării paşnice ,
a problemei germane
In momentul de ţaţă, nici un
om cinstit, devotat păcii, n-ar
sta ia îndoială să-i atribuie lui
Adenauer, care continuă politica
sa oarbă, înrăită, titlul de loo
de invidiat, de „campion al răz­
boiului rece“. Gu toată evoluţia
pozitivă a situaţiei internaţio­
nale, el nu a înţeles nici pînă
acum că este timpul să renunţe
ia rigiditate, ia îndărătnicie po­
litică, şi că trebuie să s© situeze cuta zilele acestea în Bundes­
pe o linie mai realistă. Aproa­
pe că nu trece o zi care să nu
aducă noi dovezi, demonstrînd
că Adenauer încearcă să împie­
dice necontenit procesul de des­
tindere care este în curs.
Atît Adenauer, cît şi von Bren-
tano, fidelul său colaborator în
politica „războiului rece“, au în­
cercat şi continuă să încerce să
blocheze orice acord între Est şi
Vest în problemele fundamenta­
le, şi în primul rînd în proble­
ma Berlinului. Recentele dezba­
teri din Bundestag au scos la
iveală faptul că guvernul de la
Bonn nu intenţionează să pună
capăt capitolului celui de-a-1 doi­ pe calea tratativelor cu R. D.
lea război mondial, că ei este
hotărît, ca şi în trecut, să tor­
pileze brice destindere şi, în
măsura care-i stă în putinţă să
împiedice convocarea conferinţei
la nivel înalt. Pe de altă parte,
el tinde să zădărnicească discu­
tarea încheierii unui Tratat de
pace cu Germania şi să menţi­
nă regimul de ocupaţie din Ber­
linul occidental.
In timp ce Republica Demo­ cialiste. Desigur că statele so­ prezinte punctul de vedere ger­
crată Germană îşi exprimă do­ cialiste şi în special R.D. Ger­ man comun în problema Trata­
tatul de pace, R.F. Germană se
împotriveşte încheierii tratatului
de pace.
Faptul că guvernul de la Bonn
pune noi piedici în calea înche­
ierii tratatului de pace, dovedeş­
te că Adenauer n-a încetat nici
o clipă să spere că poate va sosi
un moment prielnic pentru a
modifica prin forţă actualele
frontiere ale R.F. Germane cu
ţările vecine, frontiere stabilite
că urmare a zdrobirii Germa-
y m m W TB SOCIALISM ULUI
Mm
este şi unul din motivele pen­
tru care, prin curtea spitalului,
se mai văd, din cînd în oînd,
persoane, fie din cele de ser­
viciu la sfiital, fie dintre bolna­
vii mai înzdrăveniţi..., tăind cu
ferăstrăul cîte un ciot de lemn.
în Gheţar există însă două ma­
şini de tăiat lemne, dar desi­
gur, singure nu pot face depla­
sarea pînă la spital.
Să recapitulăm deci: repar­
tiţie pentru lemne de foc există,
maşini de tăiat lemnele de ase­
nele şi secţiile spitalului din
Gheţar sînt neîncălzite.
Ce părere au tovarăşii din
conducerea spitalului, şi mai a-
les administratorul acestuia ?
Cum poale motiva sfatul popu­
lar comunal această stare de
lucruri? Care este aportul în­
treprinderii mirtiere din Ghe­
ţar (mulţi dintre bolnavii in­
ternaţi la acest spital sînt sa­
lariaţi ai minei), faţă de cerin­
ţele şi nevoile oamenilor muncii?
A. GHEORGHE Qiolacu.-
L u crea ză fără
rebut
Turnătorii din echipa condu­
să de comunistul Gojan Lu-
uzinei „Victoria“ (Bălan, au a-
juns să lucreze acum fără re­
but.
La obţinere'a' unui' a'semene'a
dicării continue a nivelului de
calificare profesională a oame­
nilor, perfecţionării permanente
ă metodelor de muncă.
Această edhiipă lucrează lă sorti­ tare tactică. In eehiip'a G.F.R,
mentul postamente pentru băi. Nu Simeria au evoluat şi unii jucă­
are create condiţii speciale faţă de tori tineri cum sînt I. Ioviţă, I.
alte echipe. Secretul succeselor
constă în organizarea muncii,
în executarea ou atenţie a fie­
cărei operaţii, în respectarea în­
tocmai a procesului tehnologic
de formare şi turnare’. In acest
fel, turnătorii din această echipă
au ajuns să lucreze în luna ia­
semnate economii de fontă li­
chidă. In prima decadă a aces­
tei luni, echipa comunistului
Gojan ă lucrat de asemenea fă­
ră nici un rebut-
-SSSaS"
niei fasciste. Gă Bonn-ul nioi nu
încearcă măcar să atenueze cu
ceva politica sa ostilă interese­
lor păcii în Europa, o devedeş-
te cu prisosinţă faptul că guver­
nul de la Bonn respinge cu în-
căpăţînare orice reglementare
pe cale paşnică a reunificării
Germaniei prin tratative.
Deosebit de semnificativă este
declaraţia lui von Brentano fă­
tag, după care Berlinul occiden­
tal ar „face parte integrantă“
din R.F. Germană şi că stătu­
tul Berlinului occidental nu ar
putea ii modificat fără aprobarea
guvernului de la Bonn. Aceeaşi
ostilitate o manifestă guvernul
vest-german şi în ce priveşte în-
¦'"'liîiiiili
^ a m e n ta n a L
e x te r n
cheierea tratatului de pace res-
pingînd în acest fel singura ca-
ie posibilă de unificare a ţării
Germană.
Pe lîngă aceasta, bazîndu-se
pe ajutorul puterilor occidentale,
cercurile de la Bonn înarmează
cu febrilitate Bundeswehrul vest-
german cu arme atomice, creând
premise pentru atacarea R. D.
Germane şi a celorlalte state so­ ceastă delegaţie ar urma să re­
ă lua măsuri concrete pentru a-
părarea R.D. Germane. In faţa
acestei situaţii, guvernul R. D.
Germane a- prezentat la 9 fe­
bruarie Camerei Populare un
proiect de lege care prevede în­
fiinţarea Consiliului Naţional al
Apărării, proiect care a şi fost
adoptat în unanimitate.
Totodată, ţinînd seama de
noua situaţie care se creează în
R.F. Germană şi de refuzul per­
sistent al guvernului de ia Bonn,
Pag. 3
SPOR
Şah Cupa „ 1 FEBRUARIE“ la rolei
Duminică, în sala’ de şah a Sala de sport a şcolii peda­ batistele de la „Flamura roşie'
clubului Minerul Lupeni, s-au în- gogice din oraşul Deva a găz­ mai rutinate, au început jocul
tîlnit în cadrul „Gupei 16 Fe­ duit duminică dimineaţă între­ „tare“ reuşind chiar să cîştige
bruarie“, cele mai bune echipe cerile de volei organizate de primul set. Tinerele de la şcoa­
de şah din cadrul raionului Pe­ către U.C.F.S. din oraşul Deva, la sportivă de elevi, au luptat
troşani. în cinstea dilei de 16 Februa­ însă cu multă ambiţie. Datori«
Echipele participante la turneu rie. La această competiţie spor­ tă jocului bun prestat, echipa
au fost Minerul Petrila (cam­ tivă au participai echipele de, de volei a şcolii sportive din
pioana regiunii Hunedoara), Mi­ volei băieţi ale şcolii pedagogi­ Deva a cîştigat întîlnirea cu
nerul Lupeni şi Energia Paro- ce Deva, şcolii medii Ilia, „Fla­ scorul de 2—1\
mura roşie,“ Deva, U. M. Cugir
şeni. Se Credea, că întîlnirea dintre
Iată rezultatele pe echipe: Mi- precum şi echipele de fete ale echipele de volei masculine „Fia-<
nerul Petrila — Minerul Lupeni şcolii sportive din Deva şt mţira roşie"1 Deva şi U.M. Cu*
gir vă satisface pe deplin ce­
3%—2V2. (Gea mai disputată „Flamura roşie“ Deva. rinţele pliblicutui spectator. rA-
ceasta, deoarece 'se IntUneau
partidă a fost cea dintre Fr. Tinerii voleibalişti de la şcoa­ două echipe care cuprindeau u-
nii jucători de valoare. Aşteptă­
Kirmeier, Minerul Petrila şi Iu- la pedagogică din Deva, s-au rile n-au fost răsplătite pe de-,
lin Peter, Minerul Lupeni )', Ener­ întrecut cu echipa de elevi a plin mai ales din cauza, jocului
gia Paroşeni — Minerul Petrila şcolii medii din Ilia. Chiar du­ slab prestat de echipa din Cu*
4—2. In mod deosebit au plă­ pă primele schimburi de mingi, gir. Abia In setul III, Cugirenil
cut partidele dintre Antilă Ţibe- spectatorii aflaţi în sală şi-au „uită“ de emoţiile de care erau
riu—Fr. Kirmeier şi Calapod--' putut da seama că 'jucătorii de­ cuprinşi şi reuşesc să joace mai
organizat. De fapt, acest set d,
veni joacă mult rrm bine şi că şi fost 'cîştigat de voleibaliştii
In finala s-au în lţn it şahiş­ vor cîştiga meciul*• Intr-a- din Cugir.
tii echipelor Energia Paroşeni— devâr, tinerii voleibalişti din
Minerul Lupeni. Partidele au Deva au cîşiigai m edul cu 2— 0 Rezultatul întîlnirTi '3—1 pen­
fost deosebit de disputate. Re­ tru „Flamura roşie,“ Deva.
zultatul final 3V2—2 0 pentru Mi­ în urma unui joc frumos.
nerul Lupeni,- In al doilea meci de volei V. ALBU
Giasamentaî general pe echi- s-au InMlnii echipele de fete
ale şcolii sportive de elevi şi
pe se prezintă’ astfel f 1. Ener-
piamura r o s ie " g ,m a y 0 tei-
gia Paroşeni '(67* p c t); 2. Mine- _ lamura ro?ie u e m ‘ v-
rul Lupeni (6 p o t) ; 3. Minerul Cei n i tail sportivi
Petriiîa (5‘A pct. ),
I. CIO RTEA
corespondent Gu oîfevă 'zile în urmă, în ca-: na se numără utelmlştlî Îoăin Ve>
drul 'asociaţiei sportive „Viito-: reş (lă ăfietism),; Ioan Angliei
ieci ie verificare rul“ din oraşul Sebeş, 'a' avut loc (tenis de m asă), Ioan Adam
o adunare în oadruRoăreiă s-au (şah) si alţii.
Lotul echipei de fotbal G.F.R. stabilit care au fost cei mal buni
sportivi ăi anului 1959 lă ditfe-: I. PA RA SC H IV , M. DANIL^
corespondenţi
nm
din anul trecut, s-a înmânat un
pania echipei Aurul Ge’rtej. In număr de 13 insigne de „Gam-
generali echipă simeriană, a dat pion al colectivului sportiv“.
satisfacţie, jucătorii dovedind Printre cei care au primit, insig­
o bună pregătire fizică şi orien­ 17 FEBRUARIE I960
Programul î s . 7,15 'Jocuri
populare româneşti j 7,30 Miizicăi
uşoară ; 9,00 Muzică de estra«
dă ; 9,30 Vreau să 'ştiu !; 10,00
GovăjdeamiU, T. Popovici, Baş- 17 F E B R U A R IE 1960 Melodii populare ramîneşti exe-:
kir, Popp, Geor'gescu şi alţii ca­ cutate ia diferite instrumente;
re au dat satisfacţie. DEVA 3 Torentul i ALBA IU- 11,03 Muzică uşoară ; 12,20 L e tţ
L IA : Cerul infernului 1 In cău­ tură din romanul -„Fericirea“ de.
Echipa G.F.R. Simeria' sub' tarea Comorii) BRAD 3 Evadare Liliana Aleksandr'ova, scriitoare;
conducerea, antrenorului ¦Ad. din umbră j HAŢEG : Cintecul din R. P. B u l g ă r i a 12,35 Gîrri
Pop se găseşte la al 12-lea an­ matrozilor,; H U NED O ARA: tece şi jocuri populare T 13,05
trenament (8 în sadă şi 4 în aer Ştrengarii 7 I L I A P e drumurile Goncert de muzţcă (uşoară 14,00
Romîniei 1 O RĂŞTIE: Atentatul; Goncert simfonic';' 15,10 Din1
liber). In oceanul Pacific; PETRO­ viaţa de concert a <5a.pitaiiei:';I
Aurul Gertej deşi. a început ŞANI : Căsătoria horenz ţ 15,40 Program' de .valsuri'; 16,15
SEBEŞ i Nevasta mea cîntă / Vorbeşte M oscovă.!,f [17,15 Sirrx->
'antrenamentele în urmă cu mai S IM E R IA : Oirităreful mexican;
bine de 10 zile, a fost în general BARU MARE : Trei întunplări j fonia' ă II-a în ro ma.jori 'de
un partener de joc bun. Brahms ; 18,00 In slujba!patriei;' ’
18.30 Program muzical dedicai?
3. MUNTEANU
corespondent
Cartea ju n g lei; T E IU Ş j Dorin­ fruntaşilor în producţie. din tnk
ţa ; ZLA TN A : Amigo'; EONEA; dustrie şi agricultură^; 10,45
Muzică uşoar/ă; 21,00 Şcoala şi
Fata cu urciorul; APOLDU DE v iaţa; 21,30 Gonceft.de muzică,
S U S : In misiune specială / populară românească,; 22,48 275 ,
CALA N : Prima melodie. ani de la naştereja lui H ändelî
23.15 Goncert de noapte.- d'..
m m m M M Q nm m k Programul I I : 14,07 Gînîec'a
populare'româneşti'; 15,20 De ld
guvernul R.D’. 'Germane a fă­ PENTRU 24 ORE? fluier la marile ansambluri ;1
Vreme cu teiniperaitunal în Curs 16.15 Muzică uşoară’; 16,30 Miri
cut cunoscut în declaraţia sa, de răcire şi cerul mai mult no- 'zică de cameră de G. Dumitre^
prezentată în şedinţa Gamerei ros. Vor cădea’ precipitaţii loca­ c u ; 16,50'iGurs de limba rusă?
Populare de către primul minis­ le sub formă de ninsoare şi Iar 17.30 Din folclorul popoarelor.?
tru Otto Grotewohl, că dacă gu­ poviiţă. Temperatura, ziua între .18,21 Ginta orchestrele de muzu
vernul Germaniei Occidentale 0 şi 5 grade iar noaptea’, între că uşoară ?conduse de G. BîrsaiŢ
2 şi minus 3 grade. Vînt potri­ şi Gomei Popescu ; 19,00 Bala­
nu-şi vă schimba poziţia sa ri­ vit cu intensificări din sectorul de şi jocuri populare româneşti ţ
gidă în ce priveşte încheierea nord-vest s , 19,30 Teatru la microfon : „O-
Tratatului de pace, Republica mul caro aduce ploaie“ ;' 21,111
Democrată Germană va fi ne­ PENTRU URMĂTOARELE Muzică uşoară; 21,45 Pagini
voită, ca ţinînd seama de intere­ 3 ZILE alese... din muzică’ simfonică
sele naţionale generale, să sem­ 22.30 Fişe de c itito r; 22,40 Gan-
neze singură Tratatul de pace Vreme schimbătoare ou tem­ ţo nete; 23,15 Muzică de camera
cu statele care doresc să facă peratura staţionară, favorabilă de compozitori estonieni.
acest lucru. Acest Tratat va re­ .precipitaţiilor.
zolva de asemenea şi problema
Berlinului Occidental.
Dornic de a veni în întîmpi-
narea guvernelor coaliţiei anti­
hitleriste care sînt de părere că
acum nu ar putea încheia Tra-
tatu 1 de pace cu R.D. Germană,
‘Otto Grotewohl a subliniat că,
există posibilitatea’ ca guvernele
occidentale care nu doresc să în­
cheie Tratatul de pace cu R.D.
Germană, să semneze un tratat
de pace cu R.F. Germană, iar
guvernele care doresc, să sem­
neze tratatul de pace cu R. D.
Germană.
Deosebit de importantă este
şi' propunerea tăcută în numele
fracţiunii P.S.U.G. de deputatul
FI. Matern, care a cerut ca gu­
vernul R.D. Germane să propu­
nă guvernului vest-german să
trimită la conferinţa ia nivel
înalt, care va avea loc la Paris,
o delegaţie germană comună. A-
nante ale R.F. Germane — vor
răspunde acestor .noi eforturi ale ANUNŢ
R.D. Germane de a pune capăt
odată pentru totdeauna moşteni­ Se aduce Ia cunoştinţa tuturor gospodăriilor colective, în­
rii lăsate de cei de-’al doilea răz­ tovărăşirilor şi ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală,
boi mondial, va arătă’ lumii în­ că G.Â.S. Orăştie, cumpără cai de orice vîrstă reformaţi, la
tregi dac.ă guvernul de la Bonn preţ de stat.
este într-adevăr animai do do­
rinţa de a contribui la destinde­ Caii vor fi însoţiţi de certificat medical de reformă.
rea încordării internaţionale.’da­
că este într1adevăr dornic să se Plata se face imediat prin cont pentru sectorul socialist
şi în numerar particularilor.
pună capăt scindării Germaniei.
'Bf Cei interesaţi pot lua relaţii la telefon nr. 140 - Orăştie.