Page 52 - 1960-02
P. 52
Pag. 4 DRV MUL SOCIALISMULUI Nr. 1600
*aamcaasniáBM^^ »inBiítt3XúB!ma^-?wa33aBE?HHSCTm
Opinia publica mondială condamnă hilUmgJua. sjCugL • xdlAmaie şXxpx • juitlmeXe şliri •üiiimets ştiri
experienţele nucleare franceze din Sahara
FRANJA vemului italian să întreprindă ze în Sahara a stîrnit proteste A, Mikoian şi-a încheiat Vizita lui N.So Hruşciov
acţiuni diplomatice pentru a vehemente în Republica Gui vizita în Cuba
PARIS 15 (Ager,preş)'.- — împiedica continuarea experien neea. Intr-o emisiune specială, in India
Experienţele nucleare franceze ţelor. postul de radio Gonakry a carac HAVANA 15 (Agerpres). — după călătoria făcută în Repu
din Sahara sînt în donţradicţie terizat acest pas al guvernului TASS anunţă: La 13 februarie blica Cuba, A. I. Mikoian, prim- DELHI 15 (Agerpres). TASS cialiştii sovietici. Ne-a împrie
ou destinderea încordării, ou a- ANGLIA francez ca un act agresiv în la ora 14,30 (ora locală), (ora vicepreşedinte al Consiliului de
devăratele interese aile Franţei dreptat împotriva popoarelor 22,30, ora Moscovei), A. I. Miko- Miniştri al U.R.S.S., şi persoa anunţă : La 14 februarie, preşe tenit nu numişi munca în co
şi cu cauza păcii, se spune în LONDRA 15 (Agerpres). — continentului african. In ştire ian, prim-vicepreşedinte al Con nele care îl însoţesc, au sosit la
tr-o declaraţie a Biroului Poli Organizaţia Mişcarea pentru de se subliniază că efectuând expe siliului de Miniştri al U.R.S.S., 14 februarie la Oslo, unde vor dintele Consiliului de Miniştri mun, dar şi odihna în comun
tic al 6.6. al Partidului Comu zarmarea nucleară a remis în rienţele cu bomba atomică în Sa şi persoanele care-l însoţesc au face o vizită la invitaţia guver
nist Francez. seara zilei de 13 februarie am hara guvernul francez a expus plecat cu un avion „11,-î 8“ din nului norvegian. al U.R.S.S., N. S. Hruşciov şi pe oare o petrelcem pe terenu
basadei Franţei la Londra un pop'oarele Africii primejdiei pre capitala Republicii Cuba, Hava
Această explozie, se arătă în p'rotest împotriva experimentă cipitaţiilor radioactive. na, spre patrie. Pe aeroport, A. I. Mikoian a' persoanele care-l însoţesc au rile de sport, la’ club etc.
declaraţie, a nemulţumit toate rii bombei nucleare în Sahara. fost înitîmpinat de E. Gerhard-
popoarele africane şi ă fost Prin această explozie, a de A. I. Mikoian a făcut pe aero sen, primul ministru al Norve părăsit Delhi, plecînd cu avio N. S. Hruşciov se informează
condamnată de oamenii iubitori Lordul Bertrand Russel, pre clarat postul de radio Gonakry, port o scurtă declaraţie. In tim giei, H. Lange, ministrul Aface nul la Bhilai. amănunţit de munca secţiei de
de pace din întreaga lume, P ar şedintele' mişcării pentru dezar Franţa a sfidat popoarele Afri pul vizitei în Cuba m-am con rilor Externe, si de alte persoa laminoare — una din cele mat
tidul ’Comunist Francez a cerut marea nucleară şi G. Gollins, cii şi ale lumii întregi. - vins că la numai un an după re ne oficiale. Luîodu-şi rămas bun de la moderne Întreprinderi' de acest
necontenit ca1, pornind de la in preşedintele Comitetului execu voluţie, poporul cuban a obţinut preşedintele Indiei, de la vice
teresele naţionale, cercetările a- tiv al organizaţiei, au predat AFGANISTAN succese mari, a spus el. Guver Pe aeroport, E. Gerhardsen şi preşedinte, de la primul minis gen din lume.
tormice şi producţia atomică să ambasadei o sbrisoare adresa nul revoluţionar condus de Fi A. I. Mikoian au rostit cuvîn- tru şi de la cei care au venit La secţia coosochimică N. S.
fie îndreptate spre scopuri paş tă preşedintelui De Gaulle. KABUL 15 (Agerpres). del Castro, se bucură de spriji tări. .să-l conducă, N. S. Hruşciov a
nice. i TASS anunţă : In legătură cu nul nemărginit a! poporului şi mulţumit pentru primirea cordia Hruşciov s-a interesat de pro
R.A.U. experimentarea bombei atomice în aceasta rezidă chezăşia suc Cuvîntările lui E. Gerhard lă ce i s-a făcut în capitala In dusele secţiei — cocs, gudron,
Interesele Fr ariţel, indepen franceze în Sahara, ziarul „Is- ceselor voastre. La înapoierea sen şi A. I. Mikoian au fost pri diei. îngrăşăminte, acid clorhidric.
denţa şi securitatea ei, decla GA1RO 15 (Agerpres)'. — lah“ din Afganistan scrie : In în Uniunea Sovietică voi reiata mite cu căldură de cei prezenţi. N. S. Hruşciov a remarcat buna'
ră Biroul Politic al 6.6. ăl TASS anunţă : ’Cercurile oficia ciuda protestelor din lumea în poporului nostru despre tot ce
P.6. Francez, depind de politi le şi obşteşti din R.A.U. îşi ex treagă împotriva experienţelor am văzut fa voi în îndepărtata A. I. Mikoian şi persoanele La Bhilai—oraşul fontei calitate a cocsului şi i-a reco
ca de pace oare prevede inter primă indignarea profundă în cu arma nucleară, Franţa a Cubă. In numele poporului so care îi însoţesc s-au îndreptat mandat directorului N. Shrivas-
zicerea totală a experienţelor legătură cu explozia atomică efectuat o explozie atomică în vietic vă urez multă fericire. apoi spre hotelul „Bristol“ unde şi ai oţelului a tava să folosească mai larg po
atomice, distrugerea stocurilor efectuată la 13 februarie de Sahara. Aceasta a avut loc îşi va avea reşedinţa A. I.
existente de armé atomice şi Franţă în Sahara. într-un moment în care lă ' Ge Sosirea îa Os!o .Mikoian în timpii! vizitei sale la . DELHI . 15 Trimisul Ager sibilităţile secţiei cocsochimlce
nucleare, dezarmarea şi coexis neva au loc tratative în pro Oslo.
tenţa paşnică a popoarelor. Ministerul Afacerilor Externe blema . încetării experienţelor OSLO 15 (Agerpres).— TASS pres, Al. Gheorghiu transmite i în vederea obţinerii de produse
al R.A.U. a trimis la 13 februa nucleare şi sînt speranţe că an u n ţă: In drum spre patrie,
>4 ? rie reprezentantului său perma ele se vor încheia cu succes. Duminică, a patra zi a vizitei Secundare.
nent la O.N.U. indicaţia telegra Experimentarea’ bombei într-un
PARIS I5 j Agerpres). - fică de a1 stabili de urgenţă astfel de moment, continuă zia Iui N. S. Hruşciov în India a N”. S. Hruşciov a subliniat
Mâl mulţi Savanţi şi fruntaşi Gontabte cu reprezentanţele ce rul, este o acţiune negativă. A-
aii. Vieţii. ptţtilfcg din Franţă au lorlalte ţări africane membre ale ceăstă acţiune ă guvernului fost consacrată vizitării Bhi- ca- chimia are un mare viitor.
făcut declaraţii în care condam O.N.U. pentru a întreprinde ac francez nu poate exercita o in
nă' expe'rimeinfareS bombei ă- ţiuni comune în legătură cu în fluenţă favorabilă asupra în lainiui, unde s-a înălţat cel mai După vizitarea combinatului,
tbmlce franceze. Profesorul Bi- călcarea’ de către Franţă a re lăturării încordării internaţiona
quard, membru al Biroului Con zoluţiei celei de-a 14-a sesiuni a le. mare combinat metalurgic de pe N. S. Hruşciov împărfăşindu-şi
siliului National ăl Păoiii, con- Adunării Generale ă O.N.U. ca teritoriul Indiei, a cărui produc
şideră aceaStă acţiune drept uri re cere' Franţei să se abţină de R.F.G. ţie de un milion de tone do impresiile a declarat: Este o
nou p'as în cursă înarmărilor lă efectuarea experienţelor ato oţel prevăzută pentru 1960, în
atomice. mice în Sahara. BERLIN 15 (Agerpres)'. — seamnă dublarea producţiei de uzină bună, cu utilaj modern şi
Cunoscutul fizician vest-german, oţel a Indiei şi care potrivit cu o înaltă organizare a pro
Fiica defutTctuIuî profesor Fré Yussef E'S-Siba'i, secretarul ge Max Born, lauréat al premiu prevederilor noului acord de aju
déric Joliot Surie, Helenë Lărî- neral al Secretariatului permă- lui Nobel, a declarat că explo Gomunioaiuî comun sovieto-cuban tor semnat acum oîteva zile, cesului de producţie.
gevin Joliot, 'dootor în ştiinţe ftent ăl 6onsiliului de solidari zia bombei atomice franceze în va atinge producţia de 2,5 mi La mitingul care a avut loc
fizice a spus : Franţa nu are tate al ţărilor Asiei şi Africii, a Sahara a 9tîrnit o profundă de lioane tone de oţel anual.
'ie ce să fie mândră că a fost cerut tuturor comitetelor naţio zamăgire. în centrul oraşului în cinstea
primă .care a violat întreruperea nale de Solidaritate afro-asiati- Populaţia Bhilaiului a făcut
exploziilor experimentale. Fran că din' ţările Asiei şi Africii să După cum transmite agenţia HAVANA 15 (Agerpres). — reoolta anului 1960, iar în ur o primire entuziastă şefului gu sosirii lui N. S. Hruşciov au
ţa mi are dé ce să fie mândra organizeze' demonstraţii de pro ADN, Max Born a subliniat că TASS a n u n ţă : A. I. Mikoian, mătorii 4 ani să achiziţioneze vernului sovietic. Gînd pătrunzi participat toţi muncitorii, ingi
că a agravat şi mai mult difi test împ'otriva' acestei acţiuni în prezent explozia bombei a- primi-v?copreşedinte al Consi cîte un milion de tone de za în Bhilai, pe terenurile odinioa nerii şi funcţionarii uzinei ca
cultăţile provocate în Africă a Franţei. . tomice este inacceptabilă, deoa liului de Miniştrii al U.R.S.S., hăr anual. ră virane, pe lîngă vechiul sat re nu erau în schimb, membrii
de politicîa' noastră în Algeria.- rece Uniunea' Sovietică, S.U.A. şi Fideli Gaistro, prunul minis Bhilai din care se mai văd încă familii iilor lor, toţi locuitorii ora
Franţa nu are de ce să fié mîn TUNISIA şi Marea Britanic duc tratative tru al Republicii Guba, au sem Guvernul U.R.S.S. acordă Re multe bordee din tablă şi rogo
dră că; ă irosit o rezervă valo în vederea unui acord cu privi nat la Havana uri comunicat publicii Guba un credit de 100 jini, se înalţă azi cu mândrie şului.
roasă de plutoniu care ar fi pu TUNIS 15 (Agerpres). — re la încetarea exploziilor ex comun sovieto-cuban în cate se milioane dolari cu o dobîndă a- puternicele furnale cu inscripţia Mitingul a fost deschis de
tut sluji altor scopuri'. Eă nu In cursul unei reuniuni a ca perimentale, ca prim pas spre spune printre altele: nuală de 2,5 la sută pentru a-
are de ce să fie snîndră că nu drelor Uniunii, generale a mun lichidarea' primejdiei extrem de chiziţionarea de utilaje, de ma M. Sah, ministrul de Stat al
şi-a respectat cuvîntul dat în cii din Tunisia’, Ahmed Tliili, se mari a cursei înarmărilor nu In oursul oonvorbirii ar care şini şi de materiale, iar dacă
O.N.U. în 1946 că vă folosi e- cretar general al uniunii a con cléaire. . au decurs într-o atmosferă sin va fi necesar, în cursul anilor Industriei. v-v;
nergia atomică exclusiv în damnat explozia’ bombei nuclea ceră şi cordială s-a manifestat 1961 — 1964 va acorda în ca
scopuri paşnice. re franceze din SahărşV Intr-o * dorinţa nestrămutată a celor drul acestui credit ajutor tehnic N. Shrivastava, directorul ge
moţiune adoptată, uniunea con două guverne de a desfăşura pentru construcţia de uzine şi neral al uzinei a oferit iui
O declaraţie de protest a fă damnă această acţiune ă Fran BONN 15 (Agerpres).— Pre în cam-un o intensă activitate fabrici, înfăptuită de guvernul
cut şi Liga franceză de luptă ţei „efectuată în' ciudă protes sa relatează că la München a în Organizaţia1 Naţiunilor U- Republicii Guba. „Fabricat în U.R.S.S.“. Ală N. S. Hruşciov în dar o bucată
împotriva înarmării atomice. , telor popoarelor ’africane care o avut loc un miting de protest nlte în sciopul coexistenţei, co
consideră că o primejdie pentru împotriva experienţelor atomi laborării şi prieteniei între toa Cele două guverne sînt de turi de uzină s-a ridicat un oraş de oţel obţinut la uzina de la
ITALIA viaţă tuturor locuitorilor Afri ce efectuate de Franţa. O de te popoarele de pe glob. Cele acord să discute la timpul po
cii".- "îfjjk* : monstraţie de protest a avut două părţi consideră că întări trivii: problema reluării relaţii nou, modern, cu tot confortul, Bhilai în ziua primei şarje a
ROMA 15 (Agerpreş)'. — De loc şi în faţa clădirii consula rea păcii în întreaga lume de lor diplomatice pe bază de e-
îndată oe s-a transmis comuni- MAROC tului general francez din Ham pinde într-o măsură considera galitate şi independenţă deplină. în care trăiesc circa 80.000 do secţiei Martin. Primind darul,
catul cu privire la experimenta burg. bilă de dezvoltarea Unei cola
rea b'ombei atomice franceze în RAB'AT 15 (Agerpres). — borări internaţionale cît se poa Guvernul Uniunii Sovietice oamehi, dintre care mai mult N. S. Hruşciov a mulţumit cu
Sahara', în numeroase oraşe din întreaga presă marocană con Un reprezentant al conducerii te de largi şi de eficiente pe şi guvernul revoluţionar al Cu de 60.000 lucrează în uzină. căldură directorului Shrivastava
Italia au avut loc demonstraţii damnă experimentarea bombei P.S.D.G. a oaraoterizat ştirea baza respectului reciproc deplin bei, se spune în încheierea co Noul oraş Bhilainagar contras şi întregului colectiv al uzinei.
de protest. nucleare franceze în Sahara şi oW privire la explozia atomică şi a dreptului inalienabil al municatului, consideră că con tează izbitor ou sutele de boirdee, Fie ca prietenia in'diano-sovioii-
cere evacuarea imediată a tru franceză drept una din cele mai fiecărei ţări de a-şi stabili calea tactele directe între reprezentan rămăşiţe aie stăpânirii coloniale. că să fie tot atît de tare ca o-
Deputaţi comunişti', p'rlmtre pelor franceze' din Maroc şi în întiineciafe ştiri din ultimii ani. politică, economică şi socială. ţii guvernelor vor contribui e-
care şi Palmiro Togliatti, secre gheţarea' bunurilor si conturilor feefiv la înţelegerea, colabora Pe întregul parcurs de la re ţelul, a spus el.
tarul general al 6.6. al Parti franceze din această ţară. Zia Oamenii de ştiinţă vest-ger- Ţinînd seama de interesul ce rea şi prietenia între popoare.
dului (comunist Italian, au a- rele cer de asemenea ruperea lor două părţi faţă de lărgirea re De aceea, cele două părţi speră şedinţă până la combinat N. S. Apoi N. S. Hruşciov a rostit
dresaif o interpelare în ©aimera relaţiilor diplomatice, comer miahi sînt alarmaţi de explozia laţiilor oomerciale pe bază de ou temei ca apropiata conferin Hruşciov a fost salutat cu căl o cuvântare salutată de către
deputaţilor, preşedintelui Consî- ciale şi culturale cu Franţă. egalitate şi avantaj reciproc, se ţă la nivel înalt va slăbi consi dură de mii de locuitori ai o- : asistenţă cu ovaţii furtunoase.
liuluî de Miniştri şi ministrului Ziarul „Al Aiam" scrie că „prin bombei atomice franceze. Gon- spune în comunicat, Uniunea derabili încordarea internaţiona raşului metalurgiştilor —• Bhilai Răsună exclamaţiile : Hruşciov
Afacerilor Externe, întrebîndu-i ăcţiunea ei, Franţa a săpat o Sovietică este de acord să a- lă care întunecă astăzi perspec nagar, de specialiştii sovietici şi
dacă intenţionează să exprime prăpalstie între eă şi noi si ni dămnînd această experienţă a- chiziţioneze din Republica Cu tivele libertăţii, prosperităţii şi indieni, de membrii familiilor zindabad ! (Trăiască Hruşciov!)
indignarea şi neliniştea provoca meni nu îi va mal întinde o ba, 425.000 tone de zahăr din păcii pe pămînt — visul suprem Hindi-ITusi, Bhal Bhái!.
ta opiniei publice din Italia de mînă prietenească“. tomică, Dr. Siehop per, specialist al omenirii. lor.
faptul că în Africa a avut loc După miting, N. S. Hruşciov
o explozie’ atomică în oiuda pro GUINEEA în domeniul fizicii nucleare, şi-a La sosirea lui N. S. Hruşciov
testelor guvernelor şi popoare la combinat au răsunat puternic s-a întâlnit cu inginerii, tehni
lor din lumea întreagă. GONAKRY 15 (Agerpres): —• exprimat temerea că din cauza în cor sirenele uzinei şi sire
TASS a n u n ţă : Ştirea experi nele numeroaselor locomlive. cienii şi personalul administra
Autorii interpelării cer gu- mentării bombei atomice france- exploziei atomice din Sahara
tiv al uzinei. <
atmosferă vă fi infectată cu par
La secţia furnalelor N. S.. La 14 februarie, după ce a’
ticule radioactive nu numai vizitat Combinatul metalurgic
Hruşciov, însoţit de Shrivastava, de la Bhilai, N. S. Hruşciov a
deasupra Africii ci şi deasupra directorul general, şi N. V. Gol- avut o întâlnire ou elevii din
din, inginerul şef al uzinei, a Bhilai.
Europei. vizitat hala de turnare.
N. S. Hruşciov şi persoanele In seara zilei de 14 februa
care îl însoţesc au vizitat apoi rie, Manubhai Sah, ministrul
secţia cuptoarelor Martin unde Industriei al Indiei a oferit o
munica era în toi. recepţie în cinstea lui N. S.
La M oscova Unul din inginerii indieni ca Hruşciov. 1
S-a deschis conferinţa pentru re îl însoţea pe N. S. Hruşciov In timpul recepţiei ministrul
dezarmare a reprezentanţilor prin secţia cuptoarelor a sp u s: M. Sah şi N. S. Hruşciov au
Lucrăm foarte bine ou spe- rostit cuvântări.
vieţii publice sovietice
MOSCOVA 15 (Agerpres). — La conferinţă participă peste N n e x is t ă fo r ţă în s ta r e s ă îm p ie d ic e prietenia
TASS anunţă : La 15 februarie, SOO^de delegaţi, reprezentanţi ai in d ia n o -so v ie tic ă
vieţii publice, muncitori, colhoz
ia Moscova s-a deschis confe nici, reprezentanţi ai ştiinţei şi Comentariile presei indiene
rinţa pentru dezarmare a repre culturii, reprezentanţi ai cultelor
zentanţilor vieţii publice sovie
despre vizita lui N. S. Hruşciov
La Londra şi-a încheiat lucrările Conferinţa tice. religioase, sportivi, studenţi, pre în India
cum şi o delegaţie a Consiliu
naţională pentru dezarmare Lucrările conferinţei se desfă lui Mondial al Păcii.
şoară la Teatrul din Kremlin.
In sala Teatrului din Kremlin
Conferinţa pentru dezarmare
LONDRA 15 r(Agerpres). —¦ laureat al Premiului internaţio Acesta ă încredinţat pe delegaţi a reprezentanţilor vieţii publice se află numeroşi oaspeţi din DELHI 15 (Agerpres). TASS oamenii de ştiinţă şi perso'n'ali-
că minerii scoţieni se pronunţă sovietice va discuta raportul Străinătate, oameni de ştiinţă, a n u n ţă: Un sentiment de prie tăţile politice sovietice sub con
La 14 februarie, la Londra şi-a nal benin „Pentru întărirea pă cu fermitate pentru întărirea pă fui Nikoiai Tihonov, preşedinte scriitori, reprezentanţi ai vieţii tenie devotată faţă de Hruşciov ducerea clarvăzătoare, a lut
cii în întreaga lume, pentru prie le Comitetului sovietic pentru publice, studenţi din S.U.A., An umple inimile poporului in- Hruşciov au avut un rol de
încheiat lucrările Conferinţa na cii între popoare“, a subliniat că tenie între popoare, pentru de apărarea păcii : „Poporul sovie glia, R. P. Chineză, Franţa, In- ( dian„ scrie ziarul „Djugantar“. avangardă în prefacerile care
zarmare. Chemări lă intensifica tic se pronunţă pentru dezarma dia, Japonia, Algeria şi din alte I La 15 februarie, Hruşciov va au avut loc în întreaga lume.
ţională pentru dezarmare oare a în prezent situaţia internaţională rea luptei pentru pace şi dezar rea generală şi totală“, tări. pleca la Gatcutta. Nu mai tre In ultim ii cinci ani prietenia
mare au adresat de asemenea
durat două zile. La lucrările con s-a schimbat considerabil în lordul Ghorley, reprezentantul
organizaţiei profesorilor pentru
ferinţei au participat peste 600 bine. La' aceasta au contribuit pace din Anglia, Jerry Ross, se -ra - buie să spunem că aceasta este indiano-soviietică s-a dezvoltat
cretarul organizaţiei Mişcarea
de delegaţi reprezentînd diferite în mod deosebit vizita şefului foştilor combatanţi — luptă cea mai plăcută veste pentru şi s-a întărit. Prietenia indiano-
tori pentru pace — cunos
organizaţii obşteşti, politice, co guvernului sovietic, N. S. Hruş- cuta activistă pe tărîm ob Telegrama adresată de N.S. Hruşciov Caloutta. sovietică ne-a ajutat într-o ma
operatiste, religioase şi sindicale. ciov, în Statele Unite ale Ame- ştesc din Australia, .Jessie Street, Amintind istorica vizită a lui re măsură să ne eliberăm de sub
Rolland Gasăsola, unul din cei
Adresînd delegaţilor la confe ricii şi înţelegerea asupra vizitei mai vechi luptători pentru pace lui Harold Macmiüan N. S. Hruşciov în S.U.A. şi influenţa imperialistă şi să ne
rinţă chemarea de 'a-şi spori preşedintelui Eisenhower în şi socialism şi alţii. propunerea Uniunii Sovietice întărim independenţa. Astăzi
eforturile în lupta pentru pace U.R.S.S. Totuşi, a subliniat vor Conferinţa a adoptat în unani cu privire la dezarmarea ge
mitate o rezoluţie în care se sub nerală şi totală, prezentată la
şi dezarmare, Ivor Montagu, bitorul, calea spre pace şi de liniază că în prezent există po MOSCOVA 15 (Agerpres). — tuala conjunctură internaţiona sesiunea Adunării Generale nu există pe pămînt forţă în
TASS anunţă : La Moscova s-a lă dă posibilitate să se obţină O.N.U., ziarul continuă : Aceas stare să împiedice prietenia in
zarmare nu este nici pe departe sibilităţi reale pentru soluţiona dat publicităţii telegrama adre noi succese pentru a împrăştia diano-sovietică şi să bareze ca
lea Indiei spre o dezvoltare in
înfiinţarea unui comitet netedă. Sîntem martorii înarmă rea problemei dezarmării.
pentru problemele rii continue a Germaniei occi Rezoluţia cere guvernului en sată de N. S. Hruşciov lui Mac definitiv norii de pe cerul poli ta dovedeşte că influenţa favo dependentă.
algeriene dentale. Mai mult decît atît Oc glez să contribuie prin toate
cidentul intenţionează să înzes millan cu prilejul zilei de naşte tic al planetei noastre. rabilă a dorinţei sincere a lui Ziarul „Tribune“ scrie că U-
P A R IS 15 (Agerpres). Agenţia treze armata vest-gerinană cu mijloacele la succesul apropia
re a primului ministru al Marii In telegrama de răspuns a- Hruşciov de a înfăptui în prac niunea Sovietică a sprijinit con-
France Presse informează că în ulti îngrozitoarea armă nucleară. tei conferinţe a şefilor de guver tică principiul coexistenţei paş . secvent lupta ţărilor Asiei şi A-
Britanii. dresată Iui N. S. Hruşciov, Ha nice începe treptat să fie reeu- fricii pentru independenţă şi
mul număr al buletinului oficial din In numele Comitetului Execu ne şi la succesul lucrărilor comi N. S. Hruşciov arată că schim rold Macmillan scrie : îmi amin nosoută în întreaga lume. In egalitate rasială. Acum ea adu
tesc şi eu cu plăcere de între această nouă conjunctură inter ce o contribuţie de , cea mai
Franţa a apărut un decret care pre tiv la Partidului Gomunist din tetului celor 10 ţări pentru de bul nemijlocit de păreri care a vederile noastre de acum un an naţională, vizita lui N. S. Hruş mare importanţă la dezvolta
zarmare. avut Ioc în timpul întrevederi
vede înfiinţarea, pe lingă şi sub con Marea Britanie a luat cuvîntul
ducerea preşedintelui. Republicii a unui în faţă delegaţilor la conferinţă
comitet pentru problemele algeriene, IVilliam Waimvright care a sub lor şi convorbirilor de la Mos şi sînt de acord cu dumneavoas ciov în India are o importanţă rea economică a regiunilor slab
din care fac parte primul ministru, liniat necesitatea unirii continue cova cu primul ministru al An tră că putem constata cu satis foarte mare. dezvoltate. Poporul ţării noas
m inistrul de Interne şi m inistrul de ă forţelor partizanilor păcii şi
Război,' dezarmării. gliei a fost folositor şi rodnic. facţie că de atunci s-a realizat Ziarul „Svadhinata“ amin tre, scrie în încheiere „Tribu
Ideea unor tratative şi întâlniri un progres. Aceasta mă face să teşte că actuala vizită a lui ne“, este recunoscător Uniunii
Acest comitet urmează să adopte Participanţii lă conferinţă au la nivel înalt se bucură de o sper că vom putea realiza un N. S. Hruşciov în India este a Sovietice pentru atitudinea sa
apreciere unanimă. progres continuu în următoare doua vizită în decurs de 5 ani. prietenească şi pentru ajuto
hotărîri privitoare la Algeria în mă fost salutaţi de reprezentantul fi în aceşti 5 ani, subliniază zia rul pe oare ni-1 acordă fără nici
sura în căr'e ele nu sînt luate de lialei din Scoţia a sindicatului N. S. Hruşciov arată că ac- le luni de mare răspundere.
Consiliul de M iniştri. naţional al minerilor britanici. rul, poporul Uniunii Sovietice, un fel de condiţii politice.
Redacţia si adm inistraţia ziaru lui» str. g M artie nr. 9. Telefo n : 188; 189,| 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T .T .R . nr. 263.320_'din 6 noiembrie 1949. f-? T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „1 M ai“ — Deva.