Page 53 - 1960-02

H crm*

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA/ Consfătuire cn lucrător!
din gospodăriile
Pentru HniţedoAra terea emisiunii, şi-au dat agricole de stat
concursul o mare parte din
Ieri, Ia sediul Comitentului reglonaJ
De la fabrica „Ceramica" membrii colectivului de re­ de partid a avut loc o consfătuire cu
din Bara Mare cm plecai ieri dacţie al staţiei. prilejul căreia s-a analizat activitatea
desfăşurată în gospodăriile agricole de
Anul XII Nr. 1601 Miercuri 17 februarie 1960 4 pagini 20 bani spre Hunedoara încă 3 va­ Noi autobus?
goane încălcate cu cărămidă stat din regiunea nqastră pentru rea­
refractară. Noul transport, i lizarea planurilor de producţie pe a-
destinat combinatului side­ nul 1959.
rurgic, constituie un valoros In scopul îmbunătăţirii "de­
succes al muncitorilor din Ba- servirii călătorilor pe trasee­ La consfătuire au participat tova­
ru Mare. le existente şi pentru descHi- răşii s Petru Furdul, prim secretar al
derea de noi trasee, I.R.T.A. Comitetului regional de partid, Aurel
Deva a primit ieri trei noi Bulgărea, secretar al comitetului re­
gional de partid, Dumitru Dejeu, mem­
Sshimb de experienţă Curs de pregătire autobuse „Tudor Vladimires- bru al biroului Comitetului regional
ciif cu 32 de locuri. Noile de partid, preşedintele Comitetului
In ziua de 15 februarie a. c., la executiv al sfatului popular regio­
Geoagiu a avut loc un schimb do ex­ Din iniţiativa Sfatului popu­ autobuse vor fi introduse zi­ nal, Vasile Borza, director general
perienţă cu scopul de a populariza lar regional, la Geoagiu s-a lele acestea pe traseele regio­ adjunct al Direcţiei producţiei animale
metodele înaintate folosite în activi­ deschis ieri cursul de pre­ nale şi interregionale. din Departamentul Gostat, secretari ai
tatea sfaturilor populare. Au partici­ comitetelor raionale de partid care
pat tovarăşii Dumitru Dejeu, preşedin­ gătire cu secretarii sfaturi­ Cu 8 ore mai devreme răspund de problemele agrare, vice­
tele Comitetului executiv al. Sfatului lor populare comunale din preşedinţi al comitetelor executive ale
popular regional Hunedoara, Iosil sfaturilor populare raionale, consiliile
TTT Haidu, şeful secţiei organizatorice a regiune. In cadrul cursului Ceferiştii staţiei Petroşani gospodăriilor agricole de stat şl unii
Statului popular regional, instructorii lucrători cu tnuncf de răspundere în
In luna ianua­ cu problemele organizatorice din ca­ vor fi predate lecţii menite au obţinut ieri, în cinstea Zi­ G .A .S., reprezentanţi ai secţiei ag ri­
rie, colectivul de drul sfaturilor populare raionale şi cole regionale şl tovarăşi din condu­
muncă al oţelăriei preşedinţii sfaturilor populare comu­ să îmbogăţească cunoştin­ lei ceferiştilor, un nou suc­ cerea Trustului régional Gostat.
M artin nr. 2 din nale din întreaga regiune. In faţa
G. S. Hunedoara a celor 150 de participanţi, au fost pre­ ţele profesionale ale secreta­ ces : au terminat formarea In urma referatului prezentat de că-
elaborat peste plan zentate 5 expuneri referitoare la expe­ (re tov. Mafuga Francise, directorul
5.410 tone oţel. rienţa acumulată de comitetele execu­ rilor de sfaturi populare co­ unei marşrute complecte din Trustului regional Gostat, şi a dis-
Pentru acest suc­ tive ale unor sfaturi populare în pro­ cuţiilor purtate, s-au stabilit măsurii«
ces, oţelarii aces­ blemele de bază ale muncii politice şi munale, lecţii pe teme inter­ grupa 100, pentru Bucureşti, ce vor trebui luate anul acesta In
tei secţii au pri­ organizatorice de masă. scopul întăririi continue a gospodării
mit. drapelul şi cu­ naţionale şi altele. compusă din 60 de vagoane lor agricole de stat din regiunea noa­
pa de fruntaşi pe Cărbune pesfe plan stră, astfel în d t toate acestea să de*
combinat. Iarovizează cartofii încărcate cu cărbune, cu 8 vină unităţi rentabile, m ari producă­
La cele peste 6.000 tone de cărbune ore mai devreme decît timpul toare de cereale şl de produse ani*
Prim-topitorii A- extras peste plan la Petrila în pe­ 1L- planificat. Aceasta a fost po­ ma le şi agroaiimentare, unităţi model
xentc M arian, Iu­ rioada 1 ianuarie— 15 februarie a. c. Pentru a obţine o produc­ sibilă datorită faptului că la in privinţa organizării muncii şi, în
lian Ispas, maiş­ au contribuit cu o cantitate însemnată ţie mare de cartofi la hec­ preparaţia Petrila s-au in­ general, în toate domeniile de activi-
trii Ştefan Tripşa, minerii sectorului I I I . Numai în pri­ tar, membrii gospodăriei co­ trodus în timpul nopţii va­
Erou al Muncii ma jumătate a acestei luni, oi au ex­ lective din Turdaş, raionul goane goale la încărcat în fate.
Socialiste, Valen­ tras peste plan mai mult de 1.850 to­ Orăştie au început, zile­ mod. ritmic. Astfel, muncito­
tin Gălţun, prim- ne de cărbune. le trecute iaroVizarea cartofi­ rii preparaţiei Petrila au a-
topitorul Ioan Dră- lor. '¦ vut posibilitatea să încarce
jrhici şi turnăto­ R ealizări la fel de frumoase au ob­ Pină ieri ei au pus la ia- cu cărbune 60 de vagoane.
rul Haralambie ţinut şi minerii sectorului II de la rovizat cantitatea de 6.000
Grîşmaru, s-au nu­ mina Lonea, care în perioada I — lc
mărat printre cei februarie au extras în afara planului kg. cartofi.
mai buni. dintre mai bine de 1.000 tone de cărbune.
cei mai buni. Emisiune specială
I. GRĂDINARE
1LL corespondent ii • i .« r >

Ieri seara, la staţia de ra­

dioficare din Haţeg, •a fost

transmisă o emisiune specia­

lă dedicată împlinirii a 27.de

ani de la eroicele lupte ale

ceferiştilor şi petroliştilor din

ianuarie-februarie 1933.

La alcătuirea si transmi- ,

T R I U M F U L N O U L UT Vă vom sp ri• j•i•n i şi
mai mult!
. Zi de ianuarie. Cuptorul 5 ghiu-Dej la plenara C.C. al care punct marchează greutatea

gemea parcă sub povara în­ P.M.R. din 3-5 decembrie 1959', unei, şarje de oţel. Vrea să afle
cărcăturii. Oamenii erau le pos­ colectivul de muncă de la O.S.M. insă mai precis rezultatele din
turi şi supravegheau agregatul nr. 1 s-a angajat ca în acest prima lună a- anului. Calculele Răspunsul cocsarilor la scrisoarea furnaliştilor

cu multă grijă şi cu... emoţie. an să realizeze 24.000 tone o- oglindesc o situaţie favorabilă secţiei I-a de la C.S. Hunedoara
Fiecare dintre ei a luat parte ţel peste plan. Angajamentul şi pe faţa inginerului, se citeşte
la pregătirea a zeci şi suie de nu-i uşor de îndeplinit dar oa­ satisfacţia. In luna. ianuarie, la
şarje şi totuşi acum aveau emo­ menii s-au bazat, pe forţele lor oţelăria amintită s-au elaborat
Colectivul nostru a citit cu multă plăcere scrisoarea prin

ţii. De această dată se făcea o şi au pornit mai hoiărlţi la mun­ peste 80 şarje de mare tonaj. care dumneavoastră tovarăşi furnalişti ai secţiei I-a ne mulţu­

încercare pretenţioasă care avea că. Din primele zile ale anului, Prin introducerea rinei bifurca miţi pentru îelui cum v-am sprijinit pină acum şi ne rugaţi să

să marcheze o nouă etapă în prim-topitorui Constantin Mogo- te la cuptorul nr. 5, s-a reali vă dăm şi mai mult cocs şi de calitate şi mai bună.

istoria oţelăriei.' ţ . . . . . . . . nea şi-a .reluat locul de fruntaş za t. cu circa 800 kg. oţel pe fie De la început vrem să vă asigurăm că veţi avea tot spri­
?Nur se ' ştie ciiin s-a născut pe sector, -loc pe care-l deţine care m.p. vatră cuptor şi zi ca jinul nostru. Muncitorii noştri, pătrunşi de importanţa sarcini­
lendaristicâ mai mult decît îna
ideea, dar povestea a început cu ;nii!Uf|IH|liiUMllM^:i:!-fiTiii!iiH|illl!ll!lMl!!(rtIIIIlil|liHn!l!i'!ffi,; irite de introducerea acestui pro lor pe care partidul le-a trasat siderurgiştilor, sînt hotărîţi ca
cîfiva ani în urmă. Un grup‘ cedeu. L-am întrebat pe tov în acest an să depună eforturi sporite pentru a asigura furna­
Mihai Grigore cine a contribuit lelor cocsul atît de necesar.
de oţelari de la oţelăria Martin La o ţe lă r ia M artin nr. 1 mai mult ta introducerea rinei
bifurcate. A ezitat să indice Pentru anul în curs, noi ne-am angajat să producem
nr. 1 a Combinatului siderur­ şarje de mare tonaj nume. peste plan 17.000 tone cocs. In luna ianuarie am realizat din Colectivul'furnalului nr. 1 al .uzinei „Victoria"-Căian şi-a
gic din Hunedoara s-a gîndit acest angajament 2.000 tone şi avem convingerea că în lunile depăşit sarcina de plan pe luna ianuarie cu 5,5 la .sulă.
— Tot colectivul şi-a adus viitoare vom obţine realizări şi mai importante. Spunem acest
să oblige cuptoarele să dea şar­ aportul — spunea el. lucru deoarece sîntem siguri că vom reuşi să menţinem înălţi­ ‘Iată ‘în . cţişeu pe tînărul. prim-topitor Ioan Stăniloiu, u-
mea piloţilor Ia minimum 3550 mm., vom menţine o compri­ nul dintre; cei mai buni furnalişti. ¦ ! I
je de mare tonaj. Era o proble­ De altfel, forţa colectivului
mă de mare importanţă iar pro­ de cîteva luni. Succese deosebi­ s-a afirmat şi sub alte forme. mare la o greutate volumetrică del,04 tone pe m.c.,- iar perioa­ A N C H ETA N O ASTRA:
te înregistrează Traian Bîrlea, Oţelăria nr. 1 a realizat în lu­ da de cocsificare medie va fi menţinută la 18 ore şi 20 mi­
punerea era îndrăzneaţă. na trecută cea mai mare pro­ nute.
După cum se ştie noul se Alexandru Nojogan şi mulţi al­ ducţie cunoscută pină acum,
ţii. In viaţa oţelăriei s-a intim- dînd în acelaşi tim-p mai mult
naşte prin luptă. In cazul a- plat însă un fapt deosebit. Din de 2.000 tone oţel peste plan. Pentru a vă asigura cocs de bună calitate, noi am luat
mintit, propunerea n-a fost res­ Indicele de utilizare a cuptoare­ măsuri de a respecta cu stricteţe reţetele stabilite, de a asigura
pinsă, dar s?au găsii destule proprie experienţă oţelarii au lor a fost cu peste 8 ia sută în permanenţă fineţea de măcinare prescrisă, de a lupta ca in­
argumente“ care să justifice că observat că fiecare cuptor poate mai mare decît indicele mediu dicii de uniformitate la încălzire să nu coboare sub minimum
nu sînt încă pregătite condiţiile să dea şarje de mare tonaj. realizat în anul 1959. 0,94 şi vom depune toate eforturile pentru ca la bateria a Metoda acordului global
pentru aplicarea ei. încercările Această problemă' s-a analizat
au rămas deci fără rezultate în cadrul unei şedinţe de pro­ — Şi totuşi e puţin — spu­ IlI-a, (ce va intra în funcţiune zilele acestea) indicele de uni­ , II r 1 .. enCP
formitate să atingă în maximum 2 luni pe cel realizat fa bateria
deoseSiţe, dar ideea nu s-a stins. ducţie şi s-a ajuns la concluzia nea tînărul inginer Grigore. A- I-a. mI ! 8
In perioada care a urmat, patria că oalele de turnare sînt prea
a cerut oţelarilor să dea mai . mici faţă de capacitatea cuptoa­ vem posibilitatea şi vrem să Noi vă asigurăm, tovarăşi furnalişti că vom depune efor­

mult metal şi acest lucru se relor. Rezolvarea problemei tre­ dăm mai mult oţel. turi susţinute pentru a răspunde cu cinste cererii voastre. Brigada n oastră1de constrifc- ta tencuiâla .şi g'letul. In această
putea realiza în primul rînd buia să înceapă deci cu asigu­
I. GEZAR CORNEL GHERGHEL GAVR1LA BUTULESCU tori are'd eja vechime în mim- formaţie sînt încadraţi doi’ mun­

prin îmbunătăţirea indicilor de rarea condiţiilor de turnare şi şeful secţiei secretarul org. de bază că.. Majoritatea muncitorilor ca- citori c-u calificare de categoria

utilizare a cuptoarelor. Intre soluţia s-a găsit. Pe baza pro­ LUDO VIC LADA R IF IOAN liîicaţi din brigadă, lucrează Vl-a, unul de categoria V-a şi

timp s-au luat o serie de măsuri punerii făcute, in cadrul com­ preşedintele comitetului sindical de secretarul organizaţiei U.T.M . împreună de m ai‘bine de 7 ani. unul de categoria IÎI-a. Mai a-
In această perioadă, noi am reu­ vem apoi o formaţie de lucru ca­
tehnice, iar oţelarii au pornit o binatului s-au construit rine secţie şit să muncim destul de bine. re face zidăria despărţitoare şi
Am ajuns să devenim o briga­ tencuirea acesteia. Aici sînt în­
adevărată acţiune organizată bifurcate, cu ajutorul cărora o- dă specializată de constructori cadraţi un zidar'cu calificare
ţelul se toarnă în două oale deo­ zidari. categoria a Vl-a şi trei ou caili-
prin care obligă cuptoarele .să dată. Primele încercări s-au fă­ IN CINSTEA ZILEI CEFERIŞTILOR
dea mai mult metal pentru ne­ cut la cuptorul nr. 5. In ziua De oîtva timp, mai precis de ficare categoria lila-. In briga-
voile patriei. de
aceea de ianuarie, s-a născut la venirea pe şantierul din Că- dă mai avem şi un mecanic care
Mărturie în acest sens sînt cea mai mare şarjă din istoria © B i© as* e
realizările anului 1959 cină fie­ oţelăriei. In zilele de 12, 13 şi 14 fe­ lan, la propunerea organizaţiei lucrează la malaxorul de prepa-
care echipă a realizat între bruarie, la revizia de vagoane
? din staţia Simeria-Triaj, au de partid şi a conducerii şantie- rat mortar,
fost organizate schimburi de o-
1.200-2.200 tone oţet peste pre­ . început, de făurar. Inginerul ru.lui, .am început să muncim pe Muncitorii necaliticaţi ’din- ca-
vederile planului. Indicii de uti- , Mihai Grigore, adjunctul şefului baza acordului drul brigăzii-sînt
Uzare ai cuptoarelor au fost cu secţiei s-a retras pentru cîteva folosiţi îndeo­
aproape 10 la sută mai mari clipe în biroul său. In faţă are o global. Noua
decît cei planificaţi. Aceste re­ hîrtie milimetrică pe care s-au a-
zultate au fost numai un în­ dunat rînd pe rînd o se­ formă de orga­ Forme noi sebi la deservi­
demn spre altele şi mai impor­ rie de puncte de genul celor
nizare a muncii în organizarea muncii rea locurilor de
s-a dovedit a ti
muncă, la pre­

tante. Luind cunoştinţă de ex­ obişnuite. Tînărul inginer cu­ In cinstea Zilei noare în cinstea Zilei ceferiş­ mai bună, mat paratul şi trans­

punerea tovarăşului Gh. Gheor- noaşte că prin aşezarea sa, fie­ ceferiştilor, Ioan tilor. stimulativă pentru fiecare mem­ portul materialelor. Pentru buna

Lazăr, muncitor la bru al brigăzii în parte. Impor­ deservire a locului de muncă
revizia de vagoa­
Prin sporirea vitezei de ne din Teiuş, s-a Prin aplicarea metodei de lu­ tant este însă şi faptul că mun­ (în lipsa, deocamdată, a unei
cru de reparare a vagoanelor
cind astfel, noi am reuşit să rea­ centrale de mortar pe şantier),

laminare angajat să obţină fără detaşarea din garnitură, In lizăm indici de producţie şi de noi ne-am organizat la parterul
cit mai multe eco­ cele 3 ture ale schimbului de
calitate mult superiori celor ob­ blocului la care lucrăm cîte un

nomii de materia­ onoare, au fost reparate 60 "de ţinuţi înainte. depozit de var, de nisip, iar în
le şi să execute lu­ vagoane defecte, evidenţiindu-se
Colectivul secţiei noastre s-a tori au fost întărite cu oameni crări de cea mai în mod deosebit tura I-a, condu­ Brigada noastră este formată altă cameră, am montat mala­
angajat să depăşească în cursul de nădejde, incit acum şarjele bună calitate. Re­ să de şeful de tură Vasite Ga-
anului 1960 planul anual de pro­ sînt lichidate întotdeauna com­ zultatele obţinute vriloiu. din 19 tovarăşi: 13 sînt califi­ xorul. Important este şi faptul
ducţie cu . 12.000 tone blumuri plect, iar expedierea blumurilor pînă acum, dove­ caţi, iar 6 sînt necaliticaţi. Deci, că fiind împărţiţi pe formaţii de
de oţel. Amintesc că numai pînă se face în cete mai bune con- desc că el se ţirife Dintre muncitorii care au ob­
în 15 februarie, am realizat din diţiuni. de cuvînt. ţinui cele mai bune rezultate la fiecare doi muncitori califi­ lucru şi faze, putem aplica cu
acest angajament mai mult de
9.300 tone. Cum realizările noastre de­ caţi, avem cîte unul necalificat. succes metoda de lucru succesi­
pind în cea mai mare măsură Cel mai important lucru este vă Kutenkov.

organizarea muncii în cadrul U--n---l-u--c-r-u-—nou, --d-e--o-s-e--b-i-t--’d-e i..m..-

brigăzii. Iată cum am procedat portant în activitatea brigăzii

Pentru obţinerea acestor reali­ de felul în care se lucrează ia cu ocazia schimbului de .onoa­ noi la împărţirea oamenilor din este modul în care se preiau lu
zări ne-am orientat în primul rînd cuptoarele adinei, am căutat să re, se numără şi lăcătuşul de
spre organizarea transporturilor, reglementăm predarea şi prelua­ revizie Nicolae Irimie, şeful, de brigadă pe faze de lucru. Şeful crările. Ba fiecare început
atîţ Ia aprovizionare cît şi la e- rea schimburilor, aşa fel îneît echipă Ioan Turdăşan, lăcătuşul
vacuare. In acest scop şefii de la predare să existe totdeauna Ioan Păcuraru şi alţii. de echipă, care este zidar înca­ lună, între brigadă şi conduce­
schimburi ţin o strînsă legătură
cu oţelăria, prin dispecer. De Ing. N ICO LAE ŞERBAN IOAN PĂUN drat în categoria a 7-a de sala­ rea şantierului, se încheie un
asemenea, s-a îmbunătăţit sim­ şeful secţiei laminor bluming
ţitor situaţia la ajustaj. Aici, maistru Ia revizia de vagoane rizare, face reperele şi trasează proces-verbali oare cuprinde
posturile de pistolari şi încărcă­ C. S. Hunedoara
Sim eria-Triaj lucrările. O formaţie de trei V A S ILE CIM PEANU
(Continuare în pag. 111-a)
muncitori (doi încadraţi în ca­ zidar-tencuitor pe şantierul

tegoria IV-a de calificare şi unul oraşului nou din Călan

in categoria a IlI-a), aplică Jponîinuare In jxig. //?-gj|
grundul. O altă formaţie, execu-