Page 54 - 1960-02

. 2 D R V B U L SO'GI'A L IS M V L V )
Noua generaţie de mineri-forţă puternică!
în lupta pentru mai mult cărbune m
De curînd au avut loc lucrările Son-
ferlnţei raionale U.T.M. Petroşani. In
alara delegaţiilor, reprezentanţi ai ti*
nerilor mineri, constructori, metalur-
gişti, studenţi, elevi din Văle>a Jiului,
Ia lucrările conferinţei au mai luat
parte tovarăşii Ioan Barna, membru
al C.G. al P.M.R., prim-secretar al
comitetului raional de partid Petro­
şani, Octavian Ni3tor, delegat al G.G.
al U.T.M., Carol Szabo, prim-secretar
al comitetului regional U.T.M., Wiliam
Suder, director general al G.G.V.J.
şi alţii.
Conferinţa a ascultat darea de sea­
mă asupra activităţii QoţnitetulUi ra­
ional U.T.M. Petroşani, prezentată de
tov. Ştefan Antal, prim-secretar al co­
mitetului raional U.T.M., a dezbătut
activitatea comitetului raional U.T.M.
şi a organizaţiilor U.T.M. din Valea
Jiului, pentrumobilizarea tineretului
din raion la sporirea şi ieftinirea pro­
ducţiei de cărbune, pentru educarea
comunistă a tinerei generaţii şi a a-
doptat importante hotărîrl în vederea
îmbunătăţirii muncii în viitor.,
C reşte contribuţia
tin e r iio r Ia în fă p tu irea
sarcinilor economice
trasate de partid
Atît darea de seamă cît şi dis­
cuţiile purtate în conferinţă au scos
în evidenţă rolul tot mai însemnat al
tinerilor mineri din Valea Jiului în
sporirea şi ieftinirea producţiei de căr­
bune.
In cursul anului 1959, tinerii mi­
neri din Valea Jiului au extras 76.000
tone de cărbune peste plan, din care
27.000 tone cărbune cocsificabil. O
mare contribuţie Ia obţinerea acestor
succese au adus brigăzile de tineret
conduse de tov. Toacă Ştefan de Ia
mina Lonea, Michiev Gheorghe de la
mina Petrila, Schneider Franciso de
Ia mina Aninoasa, Hunyadî Ioan de
la mina Vulcan, Diana Ghiţu de la
mina Lupeni, Hriţcari Vasile de Ia
mina Uricani şi multe altele, care
şi-au depăşit sarcinile de plan cu cî*
te 1.700—5.000 tone de cărbune.
Rezultatele însemnate obţinute de
tinerii mineri în lupta pentru sporirea
producţiei de cărbune sînt un rod al
îmbunătăţirii preocupării organizaţiiTUr
U.T.M. pentru întărirea şi crearea de'
noi brigăzi de tineret. In raionul Pe­
troşani există în prezent 413 brigăzi
de producţie ale tineretului în care
sînt cuprinşi un număr de aproape
7.000 de tineri. Din totalul brigăzilor
de tineret 180 lucrează în subteran.
Mulţi delegaţi care au luat cuvîntul
pe marginea dării de seamă au rele­
vat preocuparea organizaţiilor U.T.M.
pentru îndrumarea şi conducerea bri­
găzilor de tineret. Comitetul U.T.M. de
la mina Uricani, a subliniat în cuvîn­
tul său tînărul miner Gonstantin De-
cebal, sub îndrumarea organizaţiei de
partid şi cu ajutorul inginerilor şi
tehnicienilor, a reuşit să ridice brigă­
zile de tineret Ia nivelul unor co­
lective bine închegate. Brigăzile de
tineret îşi desfăşoară activitatea pe
bază de programe de lucru lunare,
care cuprind obiective concrete în ve­
derea sporirii producţiei şi realizării
de economii. Activitatea brigăzilor este
analizată periodic în adunări genera­
le U.T.M. şi în consfătuiri de producţie.
De îndrumarea brigăzilor răspunde
cîte un tehnician. Aceste fapte au
făcut ca, la mina Uricani, de multă
vreme, să nu mai existe brigăzi de
tineret rămase în urmă. Fiecare bri­
gadă îşi îndeplineşte ritmic şi la
toţi indicii sarcinile şi aduce o con­
tribuţie de seamă la succesele colec­
tivului exploatării.
Comitetul raional U.T.M. şi oFga-
nizaţiile U.T.M. au avut o preocupa­
re deosebită şi pentru luarea în pa­
tronajul tineretului de noi secţii şi sec­
toare. In Valea Jiului, există în pre­
zent, 28 secţii şi sectoare de tineret,
din care 15 lucrează în subteran. Ele cu­
prind în total 7.000 de tineri. Dintre
sectoarele de tineret, importante rea­
lizări au obţinut sectoarele îl Petrila,
I Uricani, IV Vulcan şi V Lonea.
In anul care a trecut, prin munca
politică desfăşurată de organizaţiile
U.T.M., sub conducerea organizaţiilor
de partid, lupla pentru economii a
constituit un obiectiv de seamă în
munca tinerilor. Numai prin reduce­
rea consumurilor specifice, tinerii din
raionul Petroşani •au realizat o eco­
nomie de 1.703.600 le?.
Brigăzile utemiste de muncă patrio-
Succese ale siderurglşlilor din Călan
Ca urmare a măsurilor luate
în . ultima vreme, colectivul de
muncă al semicocseriei din Că­
lan a reuşit să obţină în cursul
primei jumătăţi a' lunii februarie,
însemnate depăşiri de plan. Ast­
fel, în această perioadă, la bate­
ria a III-a carbo-fluid s-au pro­
dus peste plan aproape 194 tone
semicocs, iar planul bateriei I-a
Ab-der-Halden a fost depăşit cu
,108 tone.
G> contribuţie însemnată ia a-
Conferinţa raională U.
Petroşani
tică au contribuit în mare măsură ia
realizarea de economii. 6ele 158 bri­
găzi utemiste de muncă patriotică,
care cuprind 6.210 tineri, au efectuat
168.200 ore de muncă patriotică la
colectarea a 2.650.000 kg. fier vechi
Şi la alte acţiuni, realizînd economii
în valoare de 4.826.652 Iei. In cursul
anului trecut, tineretul Văii Jiului şi-a
adus contribuţia la lupta pentru eco­
nomii, realizînd în total 7.748.985
Iei economii.
Pe Ungă rezultatele obţinute, con­
ferinţa a subliniat că în activitatea de
producţie a tineretului din raionul Pe­
troşani mai există şi unele lipsuri.
Mai sînt brigăzi de tineret, îndeosebi
la minele Lupeni şi Petrila, care mun­
cesc formal, nu-şi întocmesc cu regu­
laritate programe de lucru, nu organi­
zează activităţi educative cu tinerii,
ceea ce face să nu se obţină rezul­
tate pe măsura posibilităţilor. Lipsuri
au existat mai ales în privinţa în­
drumării brigăzilor slabe, rămase în
urmă. Acest lucru a făcut ca lunar un
număr de 30 brigăzi de tineret să ră-
mînă sub plan. Lipsurile existente —
au subliniat mai mulţi delegaţi — ar
fi putut fi lichidate dacă Comitetul
raional U.T.M. Petroşani şi activiştii
săi, ar fi asigurat un control şl o
îndrumare mai concretă organizaţiilor
U.T.M. din sectoare şi secţii. De a-
semenea, brigăzile utemiste de mun­
că patriotică puteau obţine realizări
mai însemnate în lupta pentru econo­
mii — a arătat tov. Ilie Gavrilă, da­
că pe lîngă preocuparea pentru crearea
unui număr cît mai mare de brigăzi
utemiste de muncă patriotică, comi­
tetul raional U.T.M. precum şi comi­
tetele orăşeneşti şi de mină, ar fi asi­
gurat instruirea corespunzătoare a co­
mandanţilor acestor brigăzi. •
Conferinţa raională U.T.M. Petro­
şani a stabilit o serie de măsuri pen­
tru lichidarea lipsurilor semnalate, pen­
tru îmbunătăţirea activităţii organiza­
ţiilor U.T.M. în vederea întăririi bri­
găzilor de tineret, a posturilor ute­
miste de control şi a brigăzilor ute­
miste de muncă patriotică, a stabi­
lit sarcinile organizaţiilor U.T.M. în
privinţa întăririi disciplinei tinerilor
în procesul de producţie şi ridicării
calificării tineretului.
Conferinţa a chemat tineretul raio­
nului Petroşani ca în anul 1960 să
aducă o contribuţie importantă la în­
făptuirea sarcinilor economice trasate
de partid, să extragă 35.000 tone de
cărbune peste plan, din care 10.500
tone cărbune cocsificabil, să colecte­
ze 3.290 tone fier vechi şi să rea­
lizeze economii în valoare de 8.000.000
lei.
Educarea com unistă
a tineretului
în centrul aten ţiei
Atît darea de seamă cît şi discuţii­
le purtate de delegaţi au scos în e-
videnţă faptul că realizările economice
obţinute de tinerii Văii Jiului sînt un
rezultat al muncii politice desfăşurate
de organizaţiile U.T.M., sub conduce­
rea organizaţiilor de partid, pentru
educarea comunistă şi patriotică a ti­
nerilor.
Un rol însemnat în educarea co­
munistă şi patriotică a tineretului l-a
avut învăţămîntul politic U.T.M. In
anul şcolar 1958-1959, învăţămîntul po­
litic a cuprins peste 7.800 tineri ute-
mlşti şi neutemişti. Unele cercuri „Să
ne cunoaştem patria", printre care
cele conduse de tov. 1Gaftiniuc Eca-
terina, Piters Ana, Onac Tiberiu, au
organizat excursii colective la Dofta-
na şi Sarmizegetusa precum şi alte
acţiuni.
Numărul cercurilor de învăţămînt a
crescut în acest an şcolar cu 41. Or­
ganizaţiile de partid au acordat un
ajutor preţios în îmbunătăţirea învă-
ţămîntului politic prin cei 297 propa­
gandişti, membri şi candidaţi de par­
tid, care conduc cercurile de învă­
ţămînt U.T.M.
Prin grija organizaţiilor U.T.M., în
majoritatea cercurilor politice U.T.M.
lecţiile sînt predate Ia zi, au conţinut
bogat şi atractiv, ceea ce a făcut ca
şi participarea cursanţilor la activita­
tea cercurilor să devină tot mai bună.
In educarea comunistă a tineretului
un rol de seamă l-au avut întilnirile
ceste realizări au adus-o tova­
răşii I. Pricop, Gh. Sima, N.
Cruceanu, Alice Brukmann, Pa-
raschiva Bîrlădeanu ş. a.
Succese de seamă au obţinut
şi furnaliştii de la furnalul nr.
2. Muncind cu mult avînt, Du­
mitru Marin, Eronim Furoi şi
Ion Marişca, au contribuit în
mare măsură ca planul furna­
lului nr. 2 să fie depăşit în pri­
mele 13 zile din luna februarie
ou 3,2 la şutăj
M.
organizate între • tineri şl activişti de ţiile de tineret privesc cu superficiali­ jurnale.
partid şi de stat.
Organizaţiile U.T.M. din Lupeni,
Vulcan, Petroşani au organizat în co­
laborare cu S.R.S.G. şi A.R.L.U.S. con­
ferinţe despre caracterul antiştiinţlfio
al religiei, despre felul cum a fost
rezolvată problema naţională în pa­
tria noastră, despre marile realizări
ale Gomsomolului. Au fost organizate
adunări pe diferite teme, ca de pildă:
„Cinstea de a deveni candidat de par­
tid“, „Gârneţul roşu de U.T.M." şi
altele. Aceste adunări au dezvoltat
dragoştea tinerilor faţă de partid, fa­
ţă de organizaţia noastră de tineret.
In scopul cunoaşterii bogăţiilor şi
frumuseţilor patriei, au fost organi­
zate cu tineri peste 50 excursii la
Ada Kaleh, Hunedoara, în întreprin­
derile raionului etc. S-au organizat
concursuri „Gine ştie cîştigă" şi „Dru­
meţii veseli,, pe teme c a : „Marea noa­
stră prietenă U.R.S.S.", „Relaţiile ro-
mîno-ruse de-a lungul veacurilor“, pe
teme ale protecţiei muncii etc. Une­
le comitete U.T.M. cum sînt cele de
Ia mina Xupeni şi U.R.U.M. Petro­
şani au obţinut succese în organiza­
rea „Joilor de tineret“, care s-au
desfăşurat deseori cu programe ar­
tistice bogate, cu concursuri-ghicitoa-
re. „Joile de tineret" au contribuit la
atragerea tineretului la citirea litera­
turii. In perioada care a trecut de
la conferinţa anterioară, peste 2.000
tineri s-au înscris la concursul „Iubiţi
cartea“, iar 504 au devenit purtători
ai insignei „Prieten al cărţii“. In
timpul liber, tineretul a fost îndru­
mat şi spre activitatea cultural-spor-
tivă. Gele 41 formaţii artistice cultu­
rale din raion cuprind peste 1.100
tineri.
In educarea tineretului în spiritul
patriotismului socialist şl a cunoaşterii
de către acesta a valorilor culturale
ale poporului nostru, un rol de sea­
mă l-au avut festivalurile tineretului.
La festivalurile locale şi raionale, au
participat peste 14.500 tineri. Rezulta­
te pozitive au fost obţinute şi în an­
trenarea tinerilor la acţiunile sportive.
Cil toate succesele obţinute, a sub­
liniat darea de seamă, în raport cu
sarcinile trasate de partid în faţa or­
ganizaţiilor U.T.M., în munca de e-
ducare comunistă şi patriotică a ti­
neretului se manifestă încă lipsuri.
Organizarea timpului liber al tine­
retului nu constituie încă o preocupare
permanentă a organizaţiilor U.T.M.
Spre exemplu, Ia Vulcan. Petroşani.
Lonea şi Petrila „Joile de tineret“ nu
se ţin cu regularitate, sau dacă se ţin,
ele nu sînt pregătite temeinic. Comi­
tetele orăşeneşti U.T.M. de la Petro­ zaţiei.
IN RAIONUL HUNEDOARA
<J)en.tfu â- ad iollalt m ltiim l -
%m t f i ţtm fian, tu ta
Comitetul raional de partid
Hunedoara a analizat recent, în
cadrul unei plenare lărgite, felul
cum se desfăşoară activitatea
cultural-educativă în întreprin­
deri şi la sate în perioada de
iarnă.
Participanţii fa plenară —
secretari ai comitetelor de par­
tid djn întreprinderi şi de la sa­
te, instructori teritoriali, preşe­
dinţi ai comitetelor de întreprin­
deri, ai sfaturilor populare, di­
rectori de şcoli şi cămine cultu­
rale etc. — au dezbătut' pe larg
cele mai importante laturi ale
activităţii c-ultural-educative, fă-
cînd propuneri preţioase pentru
îmbunătăţirea muncii de viitor.
Din analiza făcută s-a des­
prins clar concluzia că în gene­
ral activitatea cultural-educativă
de masă în raion a cunoscut în
ultimul timp o simţitoare învio­
rare. Spre deosebire de anii tre­
cuţi, în iarna aceasta, la activi­
tăţile cultural-educative partici­
pă un număr mai mare de ar­
tişti amatori, de muncitori şi
ţărani muncitori. De asemenea,
numărul formaţiilor artistice a
crescut, s-a îmbunătăţit activi­
tatea de masă cu cartea, activi­
tatea propagandei prin conferin­
ţe, activitatea cercurilor de citit
şi a cercurilor de cliltură gene-'
rală, -a cercurilor agricole şi a
altor forme de activitate cultu­
ral-educative de masă.'
In raion sînt posibilităţi
mai mari
Referatul, şi participanţii la
discuţii au subliniat faptul că
gjjMwAggMgggwgwggMgp
şani, Vulcan şi altele, muncesc spo­
radic în antrenarea tineretului, Ia ci­
tirea literaturii. In alte oraşe numă­
rul purtătorilor Insignei „Prieten al
cărţii" este foarte mic. La Petroşani
Aninoasa, Lonea şi Vulcan organiza­ şeu se văd cele 6
tate organizarea cercurilor „Iubiţi mu­
zica", a cinecluburiior şi a concursu­
rilor „Drumeţii veseli“. Organizarea
acţiunilor sportive de masă de către
unele comitete U.T.M. se face de a-
semenea în mod superficial. Spre e-
xemplu, la Lonea şi Petrila, sparta-
chiadele şi alte acţiuni sportive ale
tineretului se desfăşoară slab, numă­
rul tinerilor ce au obţinut insigna
G.M.A. este mic. Aceste lipsuri îşi
găsesc explicaţia în faptul că în muncă
de educare comunistă şi patriotică a
tineretului, unele comitete U.T.M. nu
pentru oţelăriifolosesc un activ larg de utemişti.
Reliefînd succesele obţinute în e-
ducarea comunistă a tineretului şi
crfticînd lipsurile existente, conferinţa
a atras atenţia comitetului raional
U.T.M. asupra obiectivelor de viitor
în desfăşurarea muncii educative. Mal
mulţi delegaţi au criticat vechiul co­
mitet raional pentru slaba muncă de
îndrumare şi control efectuată în orga­
nizaţiile de bază, în privinţa îmbu­
nătăţirii muncii educative, din care
cauză mai există numeroase lipsuri.
Tovarăşul Eugen Manta a arătat că
mulţi propagandişti nu se străduiesc
suficient pentru a preda lecţii bogate
în conţinut, atractive pentru cursanţi,
strîns legate de sarcinile de produc­
ţie. Mai mulţi delegaţi din Vulcan,
Petroşani şi Aninoasa au criticat co­
mitetele U.T.M. pentru neglijarea or­
ganizării cu regularitate a „Joilor de 1 vagoane din Simeria triaj au
tineret" în aceste localităţi.
Din dezbateri au reieşit sarcinile
care revin organizaţiilor U.T.M. şi
mai ales comitetului raional în di­
recţia îmbunătăţirii educării comuniste veche, pe care aiu încărcat-o şi
şi patriotice a tinerilor.
Munca politico-educativă a organi­
zaţiilor U.T.M. trebuie să fie con­
vingătoare. In acest scop, organiza­
ţiile U.T.M. trebuie să folosească
forme variate şi atractive în activi­
tatea lor.
Bogate în învăţăminte' au fost re­
comandările făcute de tovarăşii Ioan
Barna, prim-secretar al comitetului ra­
ional de partid, Octavian Nistor, dele­
gat al G.G. al U.T.M., Garol Szabo,
prim secretar al Comitetului regional
U.T.M. şi Wiliam Suder, director ge- <•
neral Ia G.G.V.J. Ei au arătat că în­
treaga activitate a organizaţiilor
U.T.M. trebuie să ducă la mobilizarea
cu şi mai mult succes a tineretului
din Valea Jiului la îndeplinirea sar­
cinilor trasate de partid. De aseme­
nea ei au dat recomandări preţioase
organizaţiilor U.T.M. în vederea in­
tensificării educării comuniste a ti­
nerilor şi întăririi nodurilor organi­
I. DUBEK
in raionul Hunedoara există po­
sibilităţi pentru a se desfăşura
o activitate cultural-educativă şi
mai bună. Există resurse care
n-au fost folosite judicios, iar
altele oare n-au fost deloc folo­
site.
Dacă în majoritatea lor, ca­
drele didactice — care sînt cele
dinţii chemate să activeze pe li­
nia muncii culturale — au adus
un aport substanţial, trebuie
spus că în unele părţi e!e nu
sînt suficient antrenate în aceas­
tă muncă. Ea Teliuo, spre exem­
plu, există un mare număr de
cadre didactice dar cu toate a-
cestea, activitatea cuitural-edu-
cativă de aici nu se ridică la
nivelul sarcinilor. Nici cadrele
didactice din Simeria n-au fost
antrenate pe măsura posibilităţi­
lor lor la o activitate cultural-
educativă de masă, complexă şi
vie. De asemenea, localurile u-
nităţilor culturale n-au fost folo­
site peste tot exclusiv în scopul
activităţii pentru care acestea
au fost create. Ea Hăşdat, Tîm-
pa şi în alte părţi, căminele cul­
turale au fost folosite pînă nu
de mult în alte scopuri.
Dacă toate comitetele execu­
tive ale sfaturilor populare co­
munale s-ar ii îngrijit sa asigu­
re din timp şi în cantităţi sufi­
ciente combustibilul necesar uni­
tăţilor culturale, activitatea cul­
tural-educativă din acest punct
de vedere s-ar fi putut desfăşura
peste iot bine şi cu rezultate
frumoase. ¦
Tovarăşul Vişchi Arpad, învă­
ţător la Hăşdat, a arătat că da­
că la biblioteca din sat este o
activitate slabă, aceasta se da-.
Aspect din Com­
binatul siderurgic
Hunedoara. In cli­
IHIiUIIHIIIUUfl!IIDIBI!HIMIHIIUU!IHIIIlll!UUIII||||||HIM
Fier vechi
In trei z ile , p este
38.000 kg.
In zfflede de 12, 13 şl 15 fe­
bruarie a.c., numia'i de la Ate­
lierele G.F.R. Simeria au fost
Colectate şi încărcate în vagoane
38.700 kg. fier vechi pentiru oţe-
lăriiile din Hunedoara,
In această ajoţiune s-au evi­
denţiat mai ades muncitorii de
la serviciul de materiale şi tran­
sport de la Atelierele G.F.R. Si-
mentev
La Sim eria triaj
Muncitorii de la revizia de
ooleotat, dintre liniile staţiei
G.F.R., în zilede de 1'2 şi 13 fe­
bruarie a.c., 15.000 kg. de fontă
au expediat-o la Hunedoara.
Cărţi apărute
V. A L E C S A N D R l : D n d r i — cu ­
le g e r e d e p r o z ă — v o i. 11
Text stabilit şi note de G. C.
N icolescu. Stu diu in trodu ctiv
de C. O iopraga („B iblioteca
pentru to ţi" ) nr. 5
272 pag. — 4 lei
GH. T O P îR C E A N U r- O pere ale­
s e — v o i I. P o e z i i } v o i 11
P r o z ă . E d iţie î n g r ijită ş i s t u ­ vorbă cu fiecare tînăr în parte, în-
diu in tro d u ctiv d e Al. Săndu-
lescu („ S criito ri rom în i" )
( vot. I 382 p a g .} vot. II 508
p a g . ) —• 2 6 ,8 0 le i b r o ş a t /
39,40 lei ( ca rto n a t)
ROBERT B U R N S : Poem e —
trad. din lim ba scoţiană.
P refaţă de M ihnea G heorgkiu
192 pag. — 6,40 lei
toreşte tocmai faptului că sala
bibliotecii nu este încălzită.
— La Simeria — a spus tov.
Corani Andrei — s-ar putea des
fâşura c activitate cultural-edu
cativă bună, dacă comitetul exe
cutiv al sfatului popular orăşe
nesc ar sprijini mai mult aceas
tă activitate. Preşedintele sfatu
iui popular orăşenesc, tov.. Fio
rian, este "străin de activitatea
cultural-educativă şi în special
de cea care se duce în satele a-
parţinătoare oraşului Simeria.
Deşi în cadrul unor biblioteci
comunale se desfăşoară multe
şi interesante acţiuni de masă
cu cartea, datorită slabei preo­
cupări. de îndrumare din partea
tovarăşilor de la biblioteca raio­
nală, unii bibliotecari nu ştiu
cum să-şi organizeze munca,
cum să răspîndeasc.ă cartea în
rîndul oamenilor muncii şi curii
să-i atragă pe aceştia înspre bi­
bliotecă.
Mai multă răspundere
faţă de îndeplinirea
sarcinilor
In planul de măsuri al comi­
tetului raional de partid privind
desfăşurarea activităţii cultural-
educative pe perioada de iarnă
au fost prevăzute sarcini concre­
te pentru ridicarea acestei acti­
vităţi pe o treaptă şi mai înal­
tă. Astfel,- pînă la 5 noiembrie
1959, trebuia constituită laGhe-
lar o brigadă ştiinţifică, br,i_gav-
dă care să răspundă unor pro-
blome ce preocupă pe cetăţenii
satelor Buni la, Lelese şi Gerbăl.
Sarcina organizării acestei bri-
gâzi ştiinţifice o aveau tovară-
Program artistic
Artiştii amatori din' Strei, comuna
Oălan, au prezentat recent în faţa
cetăţenilor din sat un frumos pro­
gram artistic. In cadrul programu­
lui au fost prezentate piesa de tea­
tru „Paznicul stelelor" de Tiberiu Vor­
nic, cîntece, poezii etc.
Activitate rodnică
Biblioteca sătească din Sarmizege­
tusa e frecventată de tot mai mulţi
ţărani muncitori din localitate şi din
satele învecinate.
In anul trecut, de pildă, au fost
înscrişi la bibliotecă 1.043 cititori
care au citit 15.995 volume.
„D rum eţii v e se li“
In sala căminului cultural djn Va-
ţa de Jos s-a ţinut de curînd un con­
curs „Drumeţii veseli“ pe tema „Via­
ţa şi opera scriitorului Ion Grcan-
gă“. La concurs au participat elevii
claselor a Vl-a şi a VlI-a de la
şcoala de şapte ani din localitate:
Concursul „Iubiţi cartea“
La uzina electrică din Vulcan se
munceşte 'intens pentru ca numă­
rul participanţilor la concursul -„Iu*-
biţi cartea“ să crească. In acest scop
comitetul U.T.M. al uzinei a stat de
18 b ib lioteci de casă
Colectivul bibliotecii raionale din casă, funcţionează şi cîte un cerc de
Brad, numai în cursul lunii ianua­
rie a.c., cu sprijinul comitetului oră­
şenesc al femeilor, a organizat în o-
raşul Brad 18 biblioteci de casă.
Pe lîngă majoritatea bibliotecilor de
şii Farcaiş Aiexă, secretarul
eonsiliului sindical raional şi
Aurel Micleanu, şeful secţiei de
învăţămînt şi cultură a sfatului
popular raional.
Do.asemenea, consiliul sindi­
cal raional, împreună cu secţia
de învăţămînt şi cultură aveau
sarcina organizării unei consfă­
tuiri cu intelectualii la Simeria
în vederea atragerii acestora în-
tr-o măsură mai mare înspre ac­
tivitatea cultural-educativă de
masă.
ţinînd corit.de faptul că. în
satele Nandru, Peştişul Mare,
Teliucul Superior,, 'Gemă, Gri-
şeni etc., mai dăinuie încă o
seamă de superstiţii, comitetul
raional de partid a trasat ca
sarcină secţiei raionale de învă­
ţămînt şi cultură să organizeze
în aceste sate o activitate cul­
tural-educativă complexă, model.
Sarcini concrete au fost pre­
văzute şi în ceea ce priveşte e-
ducarea patriotică a oamenilor
muncii» popularizarea succeselor
gospodăriilor agricole colective
etc. Ge s-a realizat din cele de
mai sus ? Aproape nimic.
Pentru viitor se cere din par­
tea tovarăşilor de la consiliul
sindical raional şi de la sdeţia'
de învăţămînt şi cultură a sfatu­
lui popular raional, o mai ma­
re răspundere faţă de îndeplini­
rea sarcinilor, mai mult efort
pentru a ridica activitatea cul­
tural-educativă la nivelul cerin­
ţelor actuale.
Control şi îndrumare
eficace
Din analiza făcută a reieşit
că multe din lipsurile manifes­
tate la unităţile culturale din
raion puteau fi remediate dacă
atît tovarăşii din consiliul sin­
dical raional, cît şi lucrătorii
secţiei de învăţămînt şi cultu-
ră a sîatuliii popular raional, ar
h desfăşurat o munca mai orga-
nizată. un control şi o.jndruma-
re mai eficace şi permanente.
După cum singuri au recu-
N r 1691
La reuşita programului artistic, un
aport deosebit a adus tov. învăţă­
tor Ioan Balcu, care a muncit cu mul­
tă dragoste pentru pregătirea şi pre­
zentarea spectacolului.
jj IOAN UDREA
corespondent
Şi în anul acesta activitatea colec­
tivului bibliotecii din Sarmizegetusa
s-a dovedit a fi rodnică. In numai
cinci săptămîni, s-au înscris 372 ci­
titori care au citit 3,2'91 volume.
F. PETRU
corespondent
Gele mai bune răspunsuri au fost
date de eleva Paraschiva Sîrb care
a ocupat primul loc Ta concurs. Pe
locul doi s-a clasat elevul Ioan Mîţ,
Iar pe locul trei elevul Constantin
Dinuţ.
VLAD N. VLADU'Î '
corespondent
demnîndu-i să se înscrie Ia concurs.
Aşa s-a ajuns ca în scuri timp să so
Înscrie Ta concurs 75 de tineri dintre
care 30 au şi fost examinaţi.
NIGU ROVENŢA
corespondent
citit, condus de cadrele didactice de
la şcoala medie din localitate.
IOAN FAUR
corespondent
născut, atît tov. Aurel Miclea-
nu, şeful secţiei de învăţămînt
şi cultură, cît şi ceilalţi lucrâ-
tori, s-au pierdut .de multe ori în
lucruri mărunte, de birou, tre-
eînd pe planul al doilea munca
de îndrumare şi control — sar­
cină principală a activităţii lor.
De asemenea, în preocuparea
secţiei de învăţămînt şi cultură
nu a stat popularizarea şi ex
tinderea metodelor bune în ac­
tivitatea culturală. Există în ra­
ion cămine culturale ca cele din
Gristur, Simeria Veche, Topliţa
etc., directori de cămine cultu­
rale, învăţători şi profesori care
desfăşoară o muncă Giilfurală
metodică, complexă, care folo­
sesc procedee interesante, atră­
gătoare în munca culturală, dar
faţă de care secţia de învăţâ-
mînt şi cultură a stat pasivă,
nu le-a stimulat şi popularizat
în raion.
Nici consiliul sindical raional
nu a desfăşurat o muncă orga­
nizată, eficace. In preocuparea1'
acestuia nu a stat permanent o-
rientarea şi îndrumarea activită­
ţii comitetelor de întreprindere
pentru organizarea unei munci
culturale active la cluburi şPcol-
ţuri roşii, care să satisfacă ce­
rinţele spirituale mereu crescîn-
de ale muncitorilor, care să vină
în sprijinul muncii productive,
care să-i mobilizeze la îndepli­
nirea sarcinilor de producţlp.
?
Plenara comitetului raional de
partid a trasat ca sarcină or-:
ganelor şi organizaţiilor de par­
tid ca pe viitor să asigure o în­
drumare şi un control măi efi­
cient asupra conţinutului activi­
tăţii cultural-educative de mâ-
să, să analizeze cu răspundere
munca ce se de.sfăşoără în a-
cest sens şi să ia măsurile ne­
cesa.re. .p.en.tru.. .îmbunătăţirea în-
tregii activităţi culţural-educati*
ve în perioada de iarnă, în aşa
fel incit ea sa fie vie şi perma-
nentă. 1. CIOBOTA
,