Page 55 - 1960-02

Nr. 1601
[uaceleaşiagregate, metalmaimultşi malbun
Prin sporirea vitezei
de laminare
(Urmare din pagi l-a)
un cuptor. în curs de încărcare
şi unul în curs de descărcare. A-
cest lucru ne-a dat posibilitatea
să ajungem Ia o continuitate în
laminare.
Maiştrilor şi şefilor de schimb
(i s-a r^tăs în mod deosebit a-
tenţia asupra întreţinerii cuptoa­
relor adinei în bună stare de
funcţionare şi a scurtării Ia ma­
ximum a timpilor de staţionare.
Ca urmare, productivitatea pe
cuptor a sporit considerabil.
Trebuie să adaug că s-a tre­
cut la organizarea reviziei ma­
caralelor Tigler de Ia cuptoa­ Colectivul secţiei noastre este
rele adînci, pe schimburi, şi a- hotărît să nu se oprească aici.
sigurarea lor cu piese de rezer­ Ne vom strădui ca prin sporirea
vă.
Este necesar să menţionez că
îndrumările biroului organiza­ să obţinem succese tot mai mari.
Am păşit pe dramul
unor realizări frumoase
In prima jumătate a lunii ia­
nuarie, secţia noastră a lucrat
sub pian. A biaJn a doua jumă­
tate am început să muncim cum
trebuie, ajungînd să încheiem
luna cu un plus de 303 tone la­
minate.
Această neritmicitate a înde­
plinirii planului se datoreşte şi
unor greutăţi obiective, dar mai
mult unor deficienţe interne.
Cît priveşte deficienţele inter­
ne, ele au provenit fie din lip­
sa de organizare judicioasă ă
muncii în secţie, fie din lipsa de
răspundere a unor maiştri şi şefi
de echipă. Bunăoară, la ajustaj,
laminatele se depozitau la întâm­
plare, neţinîndu-se seama de
calităţi, ceea ce a îngreunat
foarte mult expedierea. Maiştrii
Tiberiu Igna, Remus Pric şi şe­
fii de echipă Stelian Coman şi
Ioan Popescu, au nesocotit in­
strucţiunile şi indicaţiile condu­
cerii cu privire la depozitarea
laminatelor.
La noi nu a existat o colabo­
rare judicioasă între schimburi.
Important este faptul că o
bună parte din lipsurile pe care
le-am avut la începutul anului,
am reuşit să le lichidăm şi am
păşit pe drumul unor realizări
frumoase. Numai în primele 8
zile ale lunii februarie, ne-am
depăşit sarcinile de plan cu pes­
te 1.500 tone laminate. Trebuie
să menţionez sprijinul primit
din partea direcţiei generale a
combinatului care prin analiză
făcută spre sfîrşitul lunii ianua­
rie, ne-a orientat înspre lichi­
oooooooooooockxxxxxjooooooooc^ oooooooo^ ooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
R © oooo
B ir
Soooooooooooooooovoo q 0
Situată între R. P. Chineză
'(la Nord), India şi Pakistanul
(la Vest), Laos şi Taiianda (la
Est) şi Oceanul Indian (la
Sud), Birmania — tara pago­
delor şi a orezului, cum i se mai
spune — se întinde pe o supra­
faţă de 678.000 km.p. (mai mult
decît Anglia şi Suedia la un loc)
şi are o populaţie de peste 20
milioane de locuitori (două
treimi sînt birmani, restul ka-
reni, şani, cini, kacini, indieni,
chinezi).
Harta Birmaniei ne înfăţişea­
ză o ţară cu munţi şi podişuri
numeroase. Pădurile tropicale şi
subtropicale ocupă mai mult de
jumătate din suprafaţa ţării,
constituind una din principale­
le bogăţii ale poporului birman.
In zoneie mai înalte se află pă­
duri întinse de stejar, veşnic
verzi. Mai sus, la o altitudine de
peste 1.000 m. este locul conife­
relor şi în special al pinului, iar
şi mai sus cresc rododendronul
şi dafinul.
Ţara este străbătută de mare­
le fluviu Iravadi, lung de 2.150
km. La vărsare, acesta formea­
ză o mare deltă care împreună
cu partea sudică a văii fluviu­
lui, constituie grînarul Birma­
niei.
Clima tării este tropicală. Lo­
calnicii nu cunosc iarna. Ano­
timpurile, trei la număr, s în t:
unul uscat-răcoros, altul uscat
şi foarte călduros şi în sfîrşit pe­
rioada umedă musonică. Princi­
palele bogăţii ale ţării sînt ore­
zul. zahărul, bumbacul, ceaiul,
soia, petrolul, wolframul, cosi­
torul, plumbul, argintul, zincul,
cărbunele, fierul, pietrele preţi­
oase (în special rubinul). In ul-
ţiei P.AT.R. ne-au fost foarte pre­
ţioase. Sub îndrumarea sa, am
repartizat proporţional pe schim­
buri şi Ia locurile de muncă cele
mai grele, membri şi candidaţi
de partid, care au constituit în­
totdeauna o pildă vie, demnă de
urmat pentru toţi ceilalţi mun­
citori.
Comuniştii din secţie au venit
cu iniţiativa „Să laminăm în
fiecare schimb minimum 155 de
lingouri“. Iniţiativa a fost îm­
brăţişată cu căldură de întregul
colectiv şi a devenit un anga­
jament pe care-1 respectăm cu
sfinţenie.
continuă a vitezei de laminare,
- im ----- ----------------------
darea lipsurilor. Apoi, sub în­
drumarea biroului organizaţiei
de bază P.M.R., am luat o serie
de măsuri importante. Astfel, a
fost reorganizat aproape com­
plect ajustajul. In funcţia de şef
al acestei subsecţii a fost numit
inginerul Garol Mihăilesou, care
a fost în U.R.S.S. la speciali­
zare. Maiştrii şi şefii de echipă
citaţi mai sus au fost înlocuiţi
cu alţii cu mai mult simţ orga­
nizatoric şi cu mai mult simţ de
răspundere.'
Pentru ca schimburile să co­
laboreze strîns unul cu altul,
s-a luat măsura ca schimbului
din cauza căruia se opresc a-
gregatele, să i se afecteze pro­
ducţia ce ar fi putut fi obţinută
în timpul staţionării.
Deşi am păşit pe un drum'
bun, mai avem încă lipsuri. Aşa,
de pildă, n-am ajuns încă la
o evidenţă clară a blumurilor
din depozit, nu cunoaştem pre­
cis cantitatea şi calitatea mate­
rialelor existente. Ajustajul încă
nu este pus la punct tocmai qum
trebuie. Mai suferim încă din
lipsa'de cadre calificate.
Pentru înlăturarea acestor lip­
suri, ne-am propus ca în cel mai
scurt timp să stivuim materia­
lul din depozit în mod ordonat
şi pe calităţi, să punem la punct
cum trebuie situaţia din ajustaj.
De asemenea, spre sfîrşitul aces­
tei luni, va luă fiinţă un curs
de calificare.
Ing. IOAN VOI NA
tehnolog principal la laminorul
de 650 mm. C. S. Hunedoara
m an
L t y M l IE N Y \
tima vreme au fost descoperite
zăcăminte de uraniu.
Istoria Birmaniei este multi­
milenară. Ca stat independent,
ea apare în documente pe la 850
î.e.n. Ţara are un trecut foarte
zbuciumat, fiind de-a lungul
veacurilor obiectul a numeroa­
se invazii. Hărţuită de împăraţi
şi hani cotropitori vecini, Bir­
mania a rămas totuşi neatî-rna-
tă pînă în secolul al XVII-lea,
oînd au început să-x dea tîrcoa-
le Portugalia, Olanda, Franţa
şi Anglia. Timp de' peste o sută
de ani, colonialiştii olandezi şi
francezi jefuiesc cu rîndul bogă­
ţiile ţării. Lupta pentru cuceri­
rea Birmaniei este câştigată de
imperialismul englez. In 1825
trupe engleze invadează ţara,
dar ele se izbesc de o împotri­
vire atît de îndârjită din partea
poporului, îneît sînt nevoite să
se mărginească la acapararea
cîtorva mici teritorii de pe lito­
ral. situate în Ar'akan şi Tenas-
serim. Englezii nu se mulţumesc
cu atît şi în 1852 provoacă un
nou război împotriva Birmaniei,
dar şi de astă dată nu izbutesc
decît să instituie controlul asu­
pra deltei fluviului Iravadi.
Anii trec şi uneltirile colonia­
liştilor englezi nu contenesc. In
1885, ei invadează prin surprin­
dere pământul birman şi reuşesc
după lupte crîncene să transfor­
me ţara într-o provincie a In­
diei Britanice.
Rezistenţa poporului birman
nu încetează. O serie de regiuni
din Nordul şi Nord-vestul ţării
rămîn în afara controlului auto­
rităţilor engleze. Abia la înce­
putul secolului ăl XX-lea, colo­
nialiştii englezi pot să anunţe
Nu există o soluţie
mai bună?
Dacă comparăm realizările
obţinute de furnaliştii secţiei a
I-a furnale •din C.S. Hunedoa­
ra în , cursul lunii ianuarie a.c.
cu cele obţinute în aceeaşi pe­
rioadă a anului trecut, observăm
o creştere de peste 3.000 tone
de fontă.- Faptul acesta este îm­
bucurător, mai ales dacă.ţinem
seama că posibilităţile au fost
aproximativ aceleaşi. Se des­
prinde de aici concluzia că oa­
menii ^au crescut foarte mult,
că au învăţat să folosească mai
bine agregatele, să depună efor­
turi şi mai susţinute. Despre a-
celaşi lucru vorbesc şi cele 620
tone fontă date peste plan de
furnalişti în luna' trecută, adică
depăşirea angajamentului afe­
rent acestei luni cu 120 tone.
Plenara G.G. al P.M.R. din
decembrie anul trecut, a trasat
siderurgicilor sarcina de a pro­
duce metal mai mult şi mai
bun. Furnaliştii secţiei a f-a au
produs mai multă fontă, dar nu
şi mai bună. Procentul de de­
clasate înregistrat0 în luna ia ­
nuarie a.c. se apropie de 18 la
sută, în vreme ce norma admisă
este de 6 la sută. De unde pro­
vine această depăşire ? Care
sînt cauzele ei ?
Pentru a -răspunde' acestor în­
trebări, precizăm că cea mai
mare parte din declasate' ¦— pes­
te 14 la sută — se datoreşte
conţinutului mare de sulf în
fontă, iar restul — peste 3 la
sută —- conţinutului ¦de siliciu.
Se ştie că sulful este' un element
dăunător, a cărui existenţă în
fontă (în procent mare, bine­
înţeles] provoacă fragilitatea ia
cald a metalului şi accelerează
procesul de oxidare. Din acest
motiv, fontele care au în com­
poziţia lor un conţinut de sulf
mai mare deoît cel prevăzut de
normele STAS, sînt considerate
declasate.
Principala sursă de sulf o
constituie cocsul. In afară de
aceasta, sulful mai provine şi
din minereu, dacă procesul de
pregătire al acestuia n-a reuşit
îndeajuns.
îndepărtarea sulfului din fon­
tă se poate face pe mai multe
căi. Intre acestea, o însemnăta­
te deosebită o a-re repartizarea
sulfului între zgură şi fontă. Cu
cit această repartizare este mai
bine făcută, cu atît mai mult va
trece sulful în zgură şi mai pu­
ţin în fontă. De asemenea, de-
sulfurarea se mai aplică şi după
descărcarea din furnal.
Toate acestea sînt cunoscute
i a ooo
m O ooooooooooooooooooc'
oficial „pacificarea“ întregii Bir- ducerea lui Saia San. Apoi sînt
manii, cu toate că poporul nu
contenise lupta de eliberare.
După Marea Revoluţie Socia­
listă din Octombrie, lupta po­
porului birman pentru indepen­
denţă naţională izbucneşte cu 6
nouă forţă. Din 1918 încep o
serie de acţiuni directe, făţişe
împotriva ocupanţilor. Sînt dom­
ne de reţinut boicoturile împo­
triva mărfurilor engleze, boico-
tul universitar, care marchează,
de fapt, începutul creării şcoli­
lor naţionale şi colegiilor naţio
n ale ce funcţionează cu fonduri
din colectă publică în timp ce
celelalte colegii sînt finanţate
B lRM R N Ifi
DRUMUb SOCIALISMULUI
la Hunedoara. Totuşi fonta oa­
re a fost produsă în cursul lunii
ianuarie a.c. are un conţinut
mare de sulf.
Pentru desulfurare, la secţia
I-a furnale se foloseşte calcarul,
care formează o zgură bazică
şi care permite o bună reparti-
za:re_ a sulfului între zgură şi
fontă. Din păcate, în această
lună s-a resimţit lipsa de oailacar
şi îndeosebi a calcarului de bună
calitate. Pe de altă parte, falo-:
sirca calcarului duce la scum­
pirea fontei. Aşa că s-a optat
pentru soluţia : fontă multă şi
ieftină. Numai că această so­
luţie nu e prea fericită, deoare­
ce atrage după sine producerea
Unei fonte de calitate necores-
punzătoare şi deci în ultimă in­
stanţă, nu mai este nici ieftină.
De fapt, a fost adoptată acea­
stă soluţie pentru că se sconta
pe o desulfurare suplimentară.
Din păcate nici acest lucru nu
s-a putut face după cerinţe, aşa
că rezultatele slabe obţinute în
direcţia* reducerii .procentului de
declasate sînt explicabile.
Calitatea necorespunzătoiare a
fontei a fost cauzată şi de ne-
respectarea reţetei de încărcare.
In afară de faptul că au existat
zile în oare reţeta a fost deseori
schimbară, s-au manifestat ca­
zuri oînd încărcătura nu era
pregătită conform prevederilor
tehnologice. O notă bună în a-
ceastă_ direcţie o constituie po­
ziţia sănătoasă pe care au luat-o
muncitorii, în frunte ou comu­
niştii, împotriva celor care au
avut abateri. Ca .urmare, ca­
zurile de nerespectare a reţetei
cauzată de personalul fur­
nalelor^ — sînt mult mai puţi­
ne decît în aceeaşi perioadă- a
anului trecut.
Rezultatele obţinute în luna
ianuarie anul acesta, arată că
principala direcţie în care tre­
buie acţionat este desulfurarea
fontei. Trebuie să se studieze
cele^mai economice metode pen­
tru înlăturarea sulfului din fon­
tă, mai ales că declasate din
cauza conţinutului ridicat de
sulf, au existat în procent ma­
re şi anul trecut. La 6. S. Hu­
nedoara muncesc ingineri capa­
bili, tehnicieni cu multă expe­
rienţă, muncitori destoinici, care
vor putea efectua cu succes acest
studiu. Cerinţele actuale ale teh­
nicii construcţiei de maşini im­
plică producerea unei fonte de
bună calitate. Furnaliştii trebuie
sa ţină seama de acest lucru.
ing. N. AN D RO N AO H E mânească din diferite oraşe ale
r]e administraţia colonială şi de
misionari. Greva docherilor din
Rangoon — capitala ţării —
care izbucneşte în 1930 se des­
făşoară concomitet cu răscoala
ţărănească armată de sub con­
organizate alte greve, ca de pil-
dă, cea a studenţilor din Ran-
goon (1936). Odată cu greva
petroliştilor din 1938 în condu­
cerea mişcării de eliberare -na­
ţională începe să deţină un rol
principal clasa muncitoare bir­
mana.
In timpul celui de-al doilea
război mondial, mişcarea de eli­
berare naţională ia un avînt şi
mai mare. Ţara este acum co­
tropită de imperialiştii japonezi
veniţi din Taiianda. Ei îi înlătu­
ră pe englezi. însufleţit de lupta
eroică a poporului sovietic —
împotriva fasciştilor germani şi
cea a poporului chinez Împo-
Viva japonezilor, poporul __bir-
- man se ridica ca
un singur om
împotriva ocu-
p a n ţ i 1o r. In
1941, forţele pa­
triotice se unesc
în Liga antifas­
cistă de elibera­
re populară, cre­
ată din iniţiati­
va grupurilor de
comunişti. Ar­
mata naţională
de eliberare este
condusă de Aung
San. Liga anti­
fascistă organi­
zează în primă­
vara lui 1945 o
răscoală popu­
lară zdrobind pe
japonezi, dar ă-
ceastă nu aduce
independenţa tă­
rii căci colonia­
liştii englezi se
reîntorc repede
în Birmania. Ei
găsesc însă în ţa ­
ră altă situa'-:
Metoda acordului global
în construcţii
( Urmare din pag. l-a )
lucrările ce trebuie să le execu­
tăm şi termenul de predare. Pre­
vederile din acest proces-verbal
sînt aduse la cunoştinţa fiecă­
rui membru din brigadă. Cunos-
oînd ce volum de lucrări are de
executat în decurs de o lună,
fiecare îşi organizează mai bine
munca, depune mai mult interes
pentru realizarea normei de pro­
ducţie şi în acelaşi timp, obţine
un salariu mai mare.
In această lună, de pildă, du­
pă ce s-a încheiat procesul-ver-
bal de lucrări, membrii brigăzii
şi-au luat angajamentul să de­
păşească norma cu 10 la sută.
Dar noi nu ne rezumăm nu-:
mai la atît. De două ori pe săp-
tămînă, analizăm cu toţi mem­
brii brigăzii, modul cum s-a
desfăşurat munca, ce rezultate
DINPBOSBÂMULBE
[l.iiHHHBO
18 F E B R U A R IE 1960
PROGRAMUL Ti 6,30 M ar­
şuri interpretate de fanfară ; 7,15
Qîntăm tinereţea, program de
muzică uşoară ; 8,30 Muzică '
populară ; 9,20 Opnfcert de mu­
zică de cameră ; 10,00 Drumeţii
veseli (reluare) ; 10,40 Muzică;
11,03 Melodii populare româneştii;
11.30 Inovatori şi inovaţii ; 11,40
Muzica din operele lui Händel; după programul urm ător:
12,10 Muzică uşoară; 12,35
Cîntece din ţări prietene; 13,05
Muzică simfonică; 14,00 Muzică
de estradă ; 16,15 Vorbeşte Mos­
cova !; 16,45 Muzică uşoară ;
17.30 Tinereţea ne e dragă ;'
18,00 Gur-s de iniţiere muzica­
lă : Dicţionar muzical (X). Des­
pre timbrul sunetului; 18,20
Muzică uşoară ; 18,30 Almanah
ştiinţific ; 19,45 Transmisie din
sala Ateneului a concertului
popular aii orchestrei simfonice
a Radioteleviziunii ; 22,45 Ro­
manţe şi serenaide.
PROGRAMUL I I : 14,07 Or­
chestre de muzică populară ro­
ţării ; 15,00 De toate pentru toţi
(reluare)'; 15,30 Muzică uşoa­
ră; 16,30 Anul Chopin. Piese
pentru pian ; 17,15 O seară la
televizorul unui cămiin cultu­
ral ; 17,30 Sfatul mediouilui :
Tuşea convulsivă; 17,35 Muzi­
că uşoară de Vasiile Veselovski
şi Emanuel Ionescu ; 18,05 So­
„PREMIUL S Â P T A M IN irlişti şi formaţii artistice de a-
mato/ri ; 19,15 Ciclul „Tineri in­
terpreţi“ ; 19,45 Concert de mu­
zică distractivă din ţări priete­ ^ La f i e c a r e i r a g e r e L o f o - C e n f r a l din luna
ne; 21,15 Din oîntecele şi dan­
surile popoarelor;' 21,45 Părinţi
şi copii ; 22,00 Concert simfo­
nic; 23,15 Concert interpretat
de orchestre de estradă.
ţie.. Poporul este acum călit în
lupte şi hotărît să scuture pen­
tru totdeauna jugul colonialist,
întreaga ţară, toate păturile
populaţiei, se ridică La luptă.
Amploarea acesteia sileşte pe
englezi să dea înapoi. Este alea­
să o adunare constituantă care
ia 24 septembrie 1947 adoptă
constituţia tării, iar la 4 ianua­
rie 1948, în baza primului arti­
col din această constituţie, Bir­
mania devine stat independent
şi suveran, sub numele de Uniu­
nea Bkm ană.
* rea unui trai mai bun populaţiei.
Uriaşele pagube pricinuite po­
porului birman în decursul
veacurilor de către colonialişti şi
de către războaiele impuse, au
făcut din Birmania una din ţă ­
rile cele mai înapoiate din punct
de vedere economic. Dar ţara
este bogată, poporul ei este har­
nic şi talentat Strădaniile aces­
tuia de-a lichida urmele îngro­
zitoare ale colonialismului, mun­
ca avîntată pentru consolidarea
independenţei politice şi econo­
mice a Birmaniei, sînt menite să
facă din tara pagodelor şi a o-
rezului un stat înfloritor.
Trăsăturile caracteristice ale
politicii economice a Birmaniei
independente s în t: îngrădirea
activităţii capitalului străin, con­ răspîndesc tot mai mult pe în­
solidarea’ sectorului de stat al
economiei, prin naţionalizarea'
unui şir de active străine şi
deschiderea de noi şantiere ale
statului, instituirea- monopolului
de sfat asupra comerţului exte­
rior şi trecerea în mîinile statu­
lui ă principalelor mijloace de
transport şi financiare.
Străduindu-se să şteargă ur­
mele lăsate de ocupaţia colonia­
listă, actuala ocîrmuire a Birma­
niei a elaborat o serie de planuri
de refacere economică şi de ri­
dicare a nivelului de trai. Se
cuvine să fie amintit planul de
măsuri economice pe anii 1952-
1960 care prevede, printre alte­
le, dezvoltarea' porturiloh şî cal-: dian că într-o perioadă istorică
|o i de comunicaţiiţ 'iStm^efeg
Pafe. 3
'tlID U IX B IIF IC E
18 F E B R U A R IE 1960
s-au obţinut şi ce măsuri tre­ DEVA Moartea \n ş a ; ALBA
buie luate pentru viitor. IU LIA : S.O.S. în Cosmos; Oa­
meni şi lupi; 'BRAD: Evadare
Pentru îmbunătăţirea conti­ din umbră;. HAŢEG: Eete de
nuă a muncii în cadrul brigăzii, aceeaşi virstă ; HUNEDOARA :
importantă este şi ridicarea ca­ Ştrengarii; 1L1A : Lady Hamill-
lificării muncitorilor. Faptul că ton; ORă ŞTIE ; Pe ţărmuri în­
în formaţiile de lucru sînt înca­ depărtate ; Pe drumurile Romî-
draţi muncitori cu calificări deo­ niei; PETRO ŞAN I: Căsătoria
sebite, este deja un stimulent în Lorenz; Cartea Junglei; SEBEŞţ
această direcţie. Fiecare mun­ Viaţa e în mîinile tale î SIME-
citor ou calificare mai bună, are RIA : O întimplare extraordina­
drept sarcină să se ocupe de ră; BARU M ARE: Trei întîm-
plăti!. TEIU Ş; Dorinţa; ZLAT-
creşterea calificării tovarăşilor N A : N. S. Hruşciov In America;
săi din echipă. LONEA : FaMma ; APOLDU DE
S U S : Soarta unui o m ; CĂ-
Organizîndu-ne munca în ca­ LAN 1 Prima melodie.
drul brigăzii, după metoda acor­
dului global, noi am observat mnLfk mmnmmk
încă din primele zile că lucrăm
mai cu spor, mai repede şi mai PENTRU 24 ORE:
bine. Astfel, în primele 12 zile
ale lunii curente, am reuşit să Vremi»' schimbătoare cu ce'-,
facem la două paliere zidăria rul acoperit. Temip'eratura, ziuă!
despărţitoare de 6 cm. şi ten- între 3—8 ginaide’, noaptea) între;
cuielile interioare. Acesta este minus 2—2 grade. Vini potrik
un succes deosebit al brigăzii.
Pînă la sfîrşitul lunii, brigada'
noastră este hotărîtă nu numai
să-şi realizeze angajamentul, vît ou îintfemsifioăiri din sectorul
dar să-l şi depăşească. nord-est.. -:
-t'
ÎN TREPRIN D EREA REGIO N A LA DE TRANSPO RTURI AUTO
HUNEDOARA CU SED IU L' IN DEVA
aduce Ia cunoştinţă că penfru deservirea clienţilor a Introdus transpor­
tul de „C O LE T A R 1 E R A P ID A “ cu autocamioane special amenajate in acest
scop, pe următoarele trasee:
. 1. — Alba lu lla — Sebeş — Oră ştie — Simerla Deva — Brad —Ţ
B aia de Criş şi retur. ‘
2. — Lupeni — Petroşani — Ha jeg — Câlan ¦— Hunedoara — Deva
şl retur. .. '? n 'ifo îlit 1
Autocamioanele care execută transporturi de cofetărie rapidă circulă
— plecarea din Alba Iu lia la orele 7,30 dimineaţa ;
— plecarea din B aia de Criş a doua zi dimineaţa la orele7,30-;
— plecarea din -Lupeni la orele 7,30 dim iheaţa; •?!
— plecarea din Deva a doua zi dimineaţa la ţârele - 7,30;
Se primesc peniru transport cu coletăria rapidă colete. de la 10 kg. în
sus, din ori care localitate şi pentru ori care din localităţile enumerate
mai sus. ;
Printr-o recentă hotarîre a Gonsili ului de M iniştri, pentru transportul
m ărfurilor cu autocamioane, s-a redus t ariful în medie cu 26 Ia sută faţă de
tariful aplicat pînă la 1 februarie 1960. •
Executam transporturile pe baza noilor tarife care sînt toarte conve­
nabile, de exem plu: taxa de transport pentru 1 colet de 109 kg. m arfă de
cl. I-a, transportat fa T00 km., costă 9 lei, far un colet de aceeaşi greutate
la aceeaşi distanţă, marfă de cl. 11-ă costă 11,30 lei.'
Inform aţii, detailate se pot primi de la unităţile noastre: Deva — te­
lefon -196; Deva, magazia de predare, str. M ănăstirii 6, telefon 95 ; Alba
Iu lia — felefon 451—452; Petroşani — telefon 121; Centrala I.R .T .A . —
telefon 442.
Pentru orice transport cu autocamioane adresaţl-vă cu încredere la
„întreprinderea regională de transporturi auto Hunedoara-DeVa, str. Cuza
Vodă, nr. 17. Vt • v
I MPORT ANT i
7 5 .0 0 0 L E I
februarie 1 9 6 0 , se exfrag 21 numere
A Z I U L T I M A Z I!
sistemului de irigaţii, investiţii şi. culturii lor naţionale.'
Eforturile depuse.de Birmania!
pentru construirea ?e întreprin­
deri industriale etc. In a c o stă pentru consolidarea independen1-:
acţiune, guvernul birman a gă­ tei sale se împletesc cu o pb-i
sit un sprijin important în aju­ litică de întărire a prieteniei în-?
torul dezinteresat ce i-1 acordă tre popoare. Una din Îniţiatoa’-:
Uniunea Sovietică prin livrarea rele istoricei conferinţe de la’
de utilaj şi maşini pentru crea­ Bând ung, Birmania a jucat un;
rea unor întreprinderi industria­ rol activ în statornicirea prin-:
le etc. (tipiilor „Pancea sila“ în relaţiile
dintre state, ce a întărit consi­
Din 1947 şi pînă în 1956 pro­ derabil prestigiul acestei Ţări în
ducţia globală a Birmaniei a lume.
crescut cu peste 20 la şută.. Iată
deci un prim pas spre consoli­ Politica' Birmaniei se caracte­
darea economiei, spre asigura­ rizează prin neutralitate activă'
şi prietenie cu toate ţările care
luptă pentru pace şi colaborare
Au fost obţinute succese şi internaţională. Birmania a refu­
în agricultură. Birmania se nu­ zat să participe la pactul agre-:
mără printre primele şase ţări siv S.E.A.T.O. Gînd bandele
ciankaişiste au invadat, jungla!
din lume mari producătoare de
orez. In direcţia modernizării a- birmanâ în scopul atacării. R.P.:
griculturii sînt de fapt îndrep­ (ţ’h'ineze de pe pământul Birma--
tate toate eforturile, deocamda­ riiei, precum şi în scopul de ă
tă . Problema esenţială a aces­ influenţa' încheierea unei aHáin-
tei ramuri o constituie reforma
agrară. In Birmania se înfăp­ ţe birmane cu. clica lui' Cian
tuieşte un vast program de na­ Kai’-şi, poporul a respins cu in­
ţionalizare a pământurilor şi de dignare această propunere şi
redistribuire a lor ţăranilor pen­ prin lupte grele şi îndelungate,
specifice condiţiilor de junglă, a
tru a se lichida proprietatea mo­ aruncat peste graniţă rămăşiţele
şierească şi a ridica agricultura bandelor gom indaniste.
ia un nivel superior.
Birmania a întărit legăturile
Cultura şi învăţămîntul se de prietenie’ şi colaborare cu
U.R.S.S., R. P. Ghfheză, R.D.
Vietnam, India’. Eă are în ţări­
treg cuprinsul ţării. Poporul le socialiste prietene sincere şi
este dornic de învăţătură. Nu­ dezinteresate.
mărul şcolilor a trecut de mult
peste 10.000. Mii de tineri stu­ Recent, la 6 februarie, în Bir­
mania' au avut loc alegeri, vic­
diază în Universitatea din Ran­ toria revenind Ligii antifascis­
goon. Se duce o luptă rodnică te pure condusă "de U Nu.
împotriva neştiinţei de carte.
Uniunea1 Sovietică ' ’acordă un
Birmania, ca majoritatea ţă­ important şi multilateral sprijin
rilor Asiei, are vaste posibilităţi Birmaniei în opera sS ’de ridica­
de înaintare rapidă pe calea pro­ re economică şi culturală. Legă­
gresului şi bunăstării^ Scoţînd turile 'dintre cele două ţări sé
îrf evidenţă schimbările care întăresc necontenit. Vizita’_ pe
s-au petrecut în ultimii ani în care Nik'ita SergheeVici Hruşciov;
ţările^'Asiei, N. S. Hruşciov ra
o întreprinde pentru a două' bară
arătat la 10 februarie în cuvin- în^ Birmania’, dă Un nou impuls
tarea rostită în Parlamentul in­ prieteniei ce .leagă ’cele 'doua
popoare, constituind în acelaşi
apropiată, va veni un timp cînd timp o contribuţie de seamă în
statele Asiei, care încă ieri se eansblidareă păcii şi colaborării’
aflau în situaţia de colonii asu­
prite, vor face parte din statele Internatlónaléj ŢM? ¦íókDACHE
frt n At A .(.(«AI. Î a —A ^ .> .? a7 .