Page 57 - 1960-02
P. 57
F r u n ta ş i de la'ilKV PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Ne scriu activişti ai sfaturilor populare
Comitetele de cetăţeni — mina Ţefoea
sprijin preţios in munca
noastră
j Anul XS1 Nr. 1602 Joi 18 feb ru a rie 1980 ' fi \ In fiecare din ople 4 sate ale miletului de cetăţeni U s-au
I 4 pagini 20 bani comunei Crişcior, adunările împărţit sarcini concrete pe lu
populare au ales comitete de crări. De pildă, 3 membri ai
Cu aceleaşi agregate, metal mai mult şl mai bun! Bateria a Ill-a d© cocs de ia cetăţeni care, pe baza planuri comitetului răspund de procu
C .S. Hunedoara a snfraf în Luncfeune lor de muncă întocmite, desfă rarea pietrei, trei de procura
La G S. Htjnedtoara : şoară o susţinută muncă de a- rea nisipului, alţii de vqr, ci
Un nou şi mare agregat siderurgic a intrat în funcţiune la§j tragere a cetăţenilor la înfăp ment, ţiglă, material lemnos etc.
tuirea obiectivelor de folos ob Trebuie remarcat şi faptul că
/w v w v w w C. S. Hunedoara — bateria a IlI-a de cocs. Ieri, Ia ora Î2,!1 ştesc. Din momentul votării con avînd concursul comitetului de
tribuţiei voluntare în adunări cetăţeni deputaţii din satul
muncitorii din schimbul tineretului au început încărcarea celeiM le cetăţeneşti, membrii comite Zdrapţi au procurat din resurse
telor de cetăţeni îndrumaţi de proprii o serie de materiale c a :
După 16 zile de întrecere, au fost produse peste plan : de-a IlI-a baterii de cocs. Primii piloţi au fost introduşi în cup-jl deputaţi, au împărţit munca pe scoabe, cuie, material lemnos
• 445 TONE FONTĂ circumscripţii electorale şi pe şi altele.
• 5.490 TONE OTEL toarele nr. 113 şi nr. 153. încărcarea bateriei a început ding| lucrări, astfel că atît încasarea
» 6.508 TONE LAMINATE contribuţiei voluntare cit şi fo Pînă în prezent, pe şantierul
ambele părţi, cu maşinile de şarjare nr. 1 şi 4. Astăzi se vor fi losirea ei, s-au făcut judicios căminului cultural din Zdrapţi
şi ta timp. s-au prestat peste 8.000 ore de
elabora primele şarje de cocs Ia această baterie. muncă voluntară, la lucrări par-
In satul Zdrapţi, de exem Ucipind toţi locuitorii satului.
'V W V W V N A /V W V ' ^ jW \ A V W W V W V Din schimbul tineretului — schimb fruntaş ,pe cocserie —!g plu, se construieşte un cămin Economiile realizate în acest fel GHEORGHE C EAN
cultural a cărui valoare după sînt de peste 75.000 lei. Pen ajutor de miner. îşi depă
întrecerea pentru a produce fontă mai multă pentru că res fac parte şi mecanicii de pe maşina de şarjare Dumitru C os-g dediz, este de 375.000 lei. De tru a se realiza economii de şeşte ?Unic planul cu
putaţii au hotărît însă, ca prin încă 100.000 lei, deputaţii, aju
. mai mult metal este din ce in pectă întocmai procesul tehno mîncă şi Gavrilă Tăreanu, maistrul Aron Gros şi alţii. Acestuig| folosirea resurselor locale şi e- taţi de comitetul de cetăţeni din 15—20 ta sută.
fectuarea de munci voluntare, satul Zdrapţi, au făcut o anali
ce mai însufleţită. Oţelarii şi logic, cocsarii dau cocs mai schimb i-a revenit sarcina de a porni cea de-a IlI-a baterie d e g să realizeze economii în valoa ză a posibilităţilor existente. Cu NICOLAE LĂZĂRUŢ
luminătorii au stabilit noi şi mult şi de calitate mai bună. re de 175.000 lei. Pentru aceas acest prilej, s-a constatat că o miner şef de brigadă. Ob
cocs. Prin intrarea în funcţiune a acestei baterii, furnaliştii v o rg ta, comitetul de cetăţeni , şi-a serie de lucrări ce necesită ţine depăşiri de plan de
organizat munca astfel ca risi muncă calificată, pot fi efectua
avea asigurate cantităţi sporite de cocs şi astfel vor putea să g pa de materiale să fie total te de meseriaşii din sat. In peste 20 la sută.
înlăturată iar mobilizarea oame planul de muncă pe primul tri
valoroase recorduri în exploa Agregatele pot da producă fontă mai multă. M nilor la munci voluntare să se mestru al acestui an, s-a pre NICOLAE CODRE AN U
tarea agregatelor, obţinînd cei şi mai mult facă la timp. S-a hotărît de a- văzut ca cei 12 zidari, 14 dul şef de schimb. Schimbul
mai înalţi indici de utilizare O noutate în automatizarea cuptoarelor semenea ca în timpul lucră gheri şi 13 electricieni existenţi său îşi depăşeşte norma
rilor fiecare membru din co în localitate, să facă prin mun zilnică ou 8— 16 la sută.
şi cele mai înalte vîrfuri de Comuniştii de la bluming au mitet să facă de serviciu pe că voluntară montarea duşume
producţie. lansat iniţiativa „Să laminăm şantier prin rotaţie. lelor, instalaţia electrică şi alte
Martin de Î85 tone lucrări.
La baza su cc e se lo r în fiecare schimb minimum 155 De asemenea, membrilor co-
de lingouri“. Această imiţMivă Un colectiv de ingineri şi ne, în caz de suprapresiune în Tot aşa îşi desfăşoară acti
Siderurgiştii hunedoreni s-au se parc în să'că va trebui reîn tehnicieni de la oţelăria Mar cuptor. La 6 mm. coloană de In primele 12 zi vitatea şi comitetele de cetăţeni
obişnuit ca pe zi ce trece -să noită pentru că în multe schim tin nouă a C. S. Hunedoara, apă presiune în cuptor, uşile se le din luna februa din satele Valea Dosului, Criş
muncească tot mai bine. Reali buri se laminează peste 170-180 printre care irig. Gavrilă Popo ricMcă automat, evitind astfel a- rie, minerii de la cior şi Barza, care în anul
zările obţinute în ultimul timp, de lingouri. ta, tehnicianul Loretzy Geza, runcarea bolţii în timpul reacţii sectorul I.V ulcan trecut au desfăşurat o vie ac
întrec însă aşteptările. maistrul termotehnician Gheor- lor vehemente. Această nouă au extras peste tivitate pentru mobilizarea ce
La bluming a fost sporită mult ghe Stanca şi maistrul Roman realizare tehnică, este o rezol sarcinile de plan tăţenilor la buna gospodărire a
La baza acestor succese stă viteza de laminare, datorită fap Samoilă, au rezolvat problema vare originală, cu care se mîn- 100 tone de căr contribuţiei voluntare votată de
exemplul comuniştilor, munca tului că a fost bine organizată acţionării automate şi simulta dreşte întregul colectiv de ino bune. cetăţeni.
oamenilor, a acelora care au în predarea şi preluarea schimburi ne a ridicării celor cinci uşi de vatori de la noua oţelărie Mar
văţat mereu şi care astăzi cu lor, aprovizionarea cu lingouri la cuptoarele Martin de 185 to tin. IN F O T O : Şe Pentru ca munca comitetelor
nosc tainele agregatelor pe care şi transportul laminatelor. La ful de schimb Du de cetăţeni să se desfăşoare din
le stăpîneso. Spunînd acest lu oţelăria Martin nr. 2, a fost mă mitru Praţa, îm ce în ce mai bine, Comitetul
cru nu ne referim numai la Şte rit volumul util al cuptoarelor, preună cu ortacii executiv al Sfatului popular co
fan Tripşa, Erou al Muncii So ca urmare a unei întreţineri în săi, consultind gra munal Crişdior, îndrumat de co
cialiste. Constantin Mogonea, bune condiţiuni a vetrelor. La ficul, la ieşirea din
prim-topitor la O.S.M. nr. 1, ci cocserie s-a mărit înălţimea pi şut. mitetul comunal de partid, a-
ia toţi siderurgiştii hunedoreni.
Ei au învăţat să mărească to loţilor, s-a redus perioada de CITIŢI ÎN PAG. IV nalizează periodic felul cum
najul şarjelor de oţel, să scurteze cocsificare.
durată de elaborare a şarjelor, ® Pentru întărirea continuă a s-au dus la îndeplinire sarcini
să încălzească corect lingourile, Toate acestea arată că agre prieteniei sovieto-birmane. — Gu-
! vînfările preşedintelui 13 Win le trasate, greutăţile ce s-au i-
gatele pot da şi mai mult, ceea Maung şi N. S. Hruşciov Ia recep
ţia de la Rangoon. vit în munca comitetului, stu
să folosească mai bine linia de ce constituie un îndemn pentru
o Proteste împotriva efectuării diază propunerile făcute şi face
laminare eto. Furnaliştii produc siderurgişti. exploziei atomice în Sahara
BB— aamowaamm recomandări pentru activitatea
¦-m-
de viitor. O asemenea analiză
De la Comitetul orăşenesc de part!
va avea loc şi la sfîrşit ut lunii
, Hunedoara
februarie, oînd se vor discuta
In scopul educării mitetului orăşenesc de partid Hunedoa S e a ră culturală
candidaţilor de partid ra. După expunere, cei prezenţi au vi- sarcinile ce stau în faţa comi
In sala festivă a şcolii de 7 Marfa Iancu, Constanţa Groza,
In ultimii ani numărul candidaţilor Vzionat un film. ani din Sălaşu Superior, raionul loan Bal şi Vlad Emilia, reci tetului de cetăţeni în anul aces
de partid din organizaţiile de partid Haţeg, a avut loc de curînd o tări etc.
de la întreprinderile şi instituţiile ora Grupe de partid pe seară culturală organizată de că ta. Peste 30 îa sută din debitul
şului Hunedoara a crescut considerabil. corpuri de case şi străzi minul cultural, în colaborare cu înaintea începerii programului,
Majoritatea celor primiţi în rîndurile organizaţia U.T.M. şi cadrele biblioteca comunală a organizat total al contribuţiei voluntare
candidaţilor de partid sînt muncitori, Pe baza hotărîrii Biroului Politic al didactice din localitate. în sală un stand de cărţi. Cele
tehnicieni, ingineri, profesori şi învă C.C. al P.M .R., Comitetul orăşenesc peste 100 de volume expuse au votată pentru anul 1960, a şi
ţători tineri, cu cunoştinţe politice şi de partid Hunedoara a început orga Seara culturală a avut ca te fost cercetate de majoritatea ce
ideologice. în dezvoltare. nizarea comuniştilor în grupe de par ma : „Galea gospodăriei colecti lor prezenţi în sală. Un interes fost încasat, iar lucrările . au
tid pe blocuri şi străzi. Aceasta va ve — calea belşugului şi a bu viu au stîrnit cărţile „Agricul
Pentru a fi ajutaţi în direcţia îm da posibilitate membrilor de partid să nei stări“. tura Republicii Populare Romî- fost reîncepute. Cu îndrumarea
bogăţirii acestor cunoştinţe, comitetul contribuie la rezolvarea unor treburi ne pe drumul socialismului“,
orăşenesc de partid a iniţiat şi organi gospodăreşti şi a altor probleme cu După conferinţa ţinută de că- „însemnări dintr-un raion colec deputaţilor, comitetele de ce
zat ţinerea unui ciclu de lecţii cu can privire la munca de partid din car re tov. Iosif Necş, directorul că tivizat“ etc.
didaţii de partid pe teme legate de în tiere, la dezvoltarea g rijii faţă de bu minului cultural, a urmat un tăţeni din comuna Crişcior îşi
datoririle şi drepturile membrilor de nul obştesc, disciplina comunistă, apro. program artistic. Programul ar ANDREI NASTASE
partid, educaţia comunistă etc. vizionarea populaţiei cu mai multe bu tistic a cuprins cîntecul „La noi vor face şi în acest an dato
nuri de larg consum etc. în gospodărie“, interpretat de • corespondent
Prim a lecţie pe tem a: „în altu l titlu formaţia corală a şcolii de 7 ria.
de membru de partid“ a fost expusă Exemplul Comitetului orăşenesc de ani din localitate, piesa de teatru I! 30-lea sutamiist
ieri după masă de către tov. Aron Col- partid Hunedoara trebuie urmat şi de „Răfuiala“ de Tiberiu Vornic, N IC O LA E AtOŢ
ceru, membru a! Biroului Comitetului alte organizaţii de partid din regiunea prezentată de echipa de teatru Pînă în ziua de 16 februarie,
regional de partid, prim-secretar ai Co noastră. formată din tinerii Mihai Bal, şoferul Nicolae Sicoe, de la preşedintele Comitetului executiv
I.R.T.A. Deva, a parcurs cu au
Echipa alcătuită tobusul nr. 50.779 Dv., peste al Sfatului popular comunal
din m ecanicul Io- 114.000 km. fără nici o repara
slf Soltes, jochis- ţie capitală. El a dovedit tot Crişcior
tul Eugen Baboş odată o bună comportare faţă de
ln cinstea Z ile i c e fe riştilo r şi . m anevraniul călători. L a cuptoarele adinei,
toan Coroş, lu
Schimb de onoare crează la staţia nr. Primind titlul de sutamiist în luptă cu timpul
2 triaj, din cadrul (primul sutamiist din acest an
In ziua de 16 februarie a.c., munci ţiei mecanice. Astfel, secţia l-a loco direcţiei de tran şi al 30-lea în întreprindere), u laşa hală a laminorului început întrecerea între echipe devărat conducător al acestei
torii de la Atelierele G .F .R . Simeria motive a montat, peste angajament, sporturi a C. S. Nicolae Sicoe s-a angajat să bluming din Hunedoara, se şi arată termenele la care tre băiăiii. In fiecare zi, el se in
au organizatun însufleţit schimb îmbrăcămintea cazanului locomotivei H unedoara. parcurgă cu acelaşi autobus încă prelungeşte: la un capăt al ei buie predate producţiei un ma formează asupra desfăşurării lu
de onoare în cinstea Zilei ceferiş nr. 140.403, iar secţia a Ill- a mecani 50.000 km. fără reparaţii. se mai adaugă trei cuptoare a- re număr de agregate. Dacă crărilor. Comuniştii sînt în frun
tilor. - că a terminat grupul de roţi al a- Rem orcind tre- dînci. Dar nici cu aceasta hala compari acest grafic cu rea te şi prin exemplul lor antrenea
celciaşi locomotive. , nuri cu supraionaj O iniţiativă nu se va termina. In viitor, se litatea, constaţi trăsătura spe ză pe toţi muncitorii în această
Rezultateleobţinute în această zi p re ţio a să vor mai construi alte cuptoare. cifică a muncii ce se desfăşoa bătălie.
sînt deosebit de fruţnoase : planul de La obţinerea acestor realizări, au şl ingrijjnd bine Deocamdată insă — aşa cum ră aici. Iată ce spune graficul
producţie a fost depăşit cu aproape contribuit toţi muncitorii. Pentru re locom oliua, această Alexandru Dumitrescu, de la spune meşterul Koti — aces şi ce spune realitatea. Pe gra Intr-o zi, unui macaragiu i
12 procente. zultate deosebite obţinute in timpul echipă .a econom i I.R.T.A. Deva, şofer pe un au te trei cuptoare sînt de urgen fic este scris cu litere de o s-a întimplat ceva acasă şi
sii o cantitate în tocamion „Steagul roşu“, a în ţa l-a. Aci se dă bătălia mare. şchioapă că cuptoarele nr. 7 şi înainte de începutul schimbului
In cadrul schimbului de onoare, în schimbului de onoare, au fost evidenţiaţi sem nată . de com ceput să utilizeze pentru tran Caracterul de bătălie se distin 8 trebuie predate de către mon- în care trebuia să intre, a a-
tre secţii a fost organizată o întrece bustibil conuenţio- sportul oxigenului o remorcă ge chiar de la prima vedere. tatori zidarilor şamotori la I nunţett că nu poate veni la lu
re. Cîştigâtor a ieşit colectivul sec tovarăşii Săbătt Sever, loan Florea, Va- nal în cinstea Z i ataşată camionului său. Pînă a- Tlrinzi, pereţi metalici, utilaj februarie. Cele două brigăzi de cru. Dacă ar lipsi un om din-
ţiei locomotive, urmat de cel al sec- lei ceferiştilor, fiind ¦cum, în acest scop se foloseau greu de zeci de tone se depla rnontaitori care lucrează aici tr-o echipei, faptul n-ar fi atit
sile Pantelimon şi Garol 1. Vasile. declarată fruntaşă doar^ autocamioanele. sează din loc în loc. După cîte s-au angajat ca predarea să aibă de grav. De obicei, el este înlo
pe direcţie. ' s-au făcut pînă acum., îţi vine toc nu la 1 februarie, ci la 29 cuit de efortul colectiv al echi
Iniţiativa aceasta va contribui greu să-l crezi pe meşterul Koti. ianuarie. Hărnicia montatorilor, pei. Cînd este vorba de un ma
la o utilizare mai raţională a cină spune că lucrările au în aprovizionarea lor la timp cu caragiu însă. lucrurile stau cu
parcului de maşini şi la redu ceput la 6 ianuarie. materialele necesare, şi-au spus totul altfel. El nu poate fi în
cerea preţului de cost pe tona cuvlntul: la 27 ianuarie, cup locuit dectt de un alt macara
kilometrică transportată. ncă din zilele cînd se pre toarele nr. 7 şi 8 au fost luate giu. Cit este de necesar macara
gătea începerea lucrărilor în primlire de către zidarii şa giul la lucrările de montaj, poa
de montaj, organizaţia de par motori I te să-şi dea seama oricine. Aici
tid şi conducerea şantierului au trebuie ridicate piese şi elemen
adus la cunoştinţa muncitorilor Graficul rămîne treptat în te de sute şi chiar mii de kilo
stadiul de pregătire şi termene urma realităţii. Montatorii nu grame. Fără să fie solicitată,
le de predare, pe etape, a cup s-au lăsat mai prejos nici în tovarăşa Maricica Joica s-a o-
toarelor adinei nr. 7, 8 şi 9. A- ce priveşte cel de-al treilea cup ferit să mai rămînă un schimb
tunci, echipele de muncitori, în tor. In loc să-l predea pentru ta lucru. Şi lucrările au conti
frunte ou comuniştii, şi-au luat zidărie la 15 februarie cum nuat ca şi cum nu s-ar fi în
angajamente. Potrivit acestora, prevede graficul, ei l-au termi timplat nimic. Faptul însă ara
toate cele trei cuptoare urmea nat cu 4 zile măi de vreme. De tă eă aici este vorba de o con
ză să fie predate — de la eta asemenea montatorii au termi ştiinţă înaintată, o conştiinţă
pa de instalare a scheletului me nat de asamblat capacele ta de comunist.
talic, la cea de zidărie şi apoi cuptoarele nr. 7 şi 8 cu 3 zile
ta cea de încercări — într-un mai repede. Astfel de fapte întîlneşti la
timp mai scurt dşcit cel prevă fiecare pas, în fiecare zi pe
zut de grafic. O fălia cu timpul, ce se des- şantierul cuptoarelor adinei. Ele
făşoară cu succes pe şan formează exemple pentru toţi
Pe imensa platformă a cup muncitorii.
toarelor adinei, se află un gra tierul cuptoarelor adinei, îşi gă
seşte explicaţia în modul jn ca Aici este izvorul entuziasmu
fic ce poate fi citit de la distan lui care face ca graficul să ră
re muncesc comuniştii. Biroul mînă în urma realităţii...
ţă. El a fost întocmit cînd a
organizaţiei de bază este un a- A.' Q ERBG ’
