Page 58 - 1960-02
P. 58
Pag. Z şţşu m o i s m m r n m r m i ¦! r . 1 6 0 2
Existâ în comerţ suficiente
produse aie industriei locaie?
Tot mai multe predase ale în industrie locală nu au ţinut sea Faza intercomunală a festiva pe toate", Z estrea Ilenuţei" şi cultural 'din Pui ou piesa „Par*
treprinderilor de industrie locală ma de aceste cerinţe şi nu au
se găsesc acum în unităţile co inclus în planul de producţie lului bienal de teatru J . L. Ca- respectiv „îndoiala!". tea leului".
merciale din regiunea noastră. sortimentele cerute. Chiar şi a- mgial&,> se desfăşoară în toa Cel mai bine s-au prezentat M IRG EA DAJU
Unele din ele sînt apreciate şi cele puţine întreprinderi care au te raioanele regiunii noastre. artiştii amatori din Răchitova corespondent
solicitate de cumpărători. Aşa introdus în plan aceste sortimen Numeroşi corespondenţi volun care au interpretat piesa „în
sînt, de pildă, mobila de bucă te, din cauza costului exagerat tari ne informează despre felul doiala". Artiştii amatori Marin Bucureşci
tărie tip „1 Mai“, sobele „Ves au renunţat la ele. Aşa stînd cum s-au prezentat echipele de Colţan, Sofia Avrămescu, Ghe
ta“, unele tipuri de mobilă tină, lucrurile, este explicabil de ce teatru săteşti, despre numărul orghe Sandu, Petru Simedroni şi Nu de mult, a avui loc şt
diferite produse mărunte şi al în comerţ lipsesc o serie de pro mare de spectatori aflaţi In să alţii, din Răchitova, se vor pre ta Bucureşci faza intercomuna
tele. | duse ca albii de rufe din lemn lile căminelor culturale. zenta deci la faza raională, de lă a festivalului bienal de tea
şi tablă,^ stropitori, făraşe pen oarece la faza intercomunală tru J . L. Caragiale", la care
Şi în acest an, unităţile O.G.K. tru gunoi, cuiere din lemn, plan Răchitova au ocupat primul loc. au participat echipele de teatru
industrial şi ale cooperaţiei de şete pentru tăiţei, funduri de ale căminelor culturale '¦din
consum vor primi de la între lemn pentru bucătărie, ciocane, ln sala căminului cultural din FEOREA s a v u Bucureşci, Cdşcior şi altele.
prinderile de industrie locală spărgătoare de gheaţă, site ara Răchitova, raionul Haţeg a fost Echipa din Crişcior a prezentat
din regiune un sortiment mai gaz şi multe altele. mare animaţie. Ţăranii munci corespondent piesa „Fata tatii cea frumoasă"
bogat de produse. In planul de tori, îmbrăcaţi în straie de săr iar cea din Bucureşci ftiesa „Cei
producţie al întreprinderilor in Multe din aceste produse se Datorită faptului că lucrează atent şi foloseşte din plin bătoare, au venit aici să aplau Pui care rânitn singuri".
dustriei locale faţă de anul 1959, pot realiza, fără suplimentări ale timpul de lucru, Ileana Balint, bobinatoare la filatura din Lu- de pe, cei mai buni artişti ama
volumul produselor de larg con planului de aprovizionare, din peni, îşi depăşeşte zilnic norma cu 4 kg. fire de mătase. tori aflaţi în concurs. La centrul de concurs din Pui Ambele echipe s-au străduit
sum a crescut considerabil. Şi deşeurile de materiale din pro s-au prezentat echipele de teatru să prezinte spectacole de cali
cerinţele comerţului au crescut ducţia aşa-zisă de bază. O se Ia foţii l Ileana Balint lucrlnd la maşina de bobinat. Echipele de teatru die cămi din Pui, Fizeşti, Ponor şi Feder, tate. Colectivele 'din comunele
aproape îu aceeaşi măsură. rie de produse de strictă necesi nelor culturale din Ciuta Mică, precum şi echipa de teatru a amintite precum şi cel ’din Ro
tate din lemn ca planşete etc., VăTioara şi Răchitova au pre colectiviştilor din Qalaţ. vina, s-au calificat pentru faza
Cum în majoritatea lor, pro se pot’ realiza din deşeurile de zentat piesele „Cremenft te ştie raională.
dusele industriei locale sînt bu lemn de la producţia 3e mobilă. După terminarea concursului,
nuri de larg consum, beneficia Este mai economicos acest lucru 'juriul a apreciat că cel mai bine E. PAUL
rul principal al întreprinderilor decît să fie folosite ca lemn de Srau prezentat colectiviştii din corespondent
este comerţul. Să vedem deci în foc, aşa cum se întîmplă la mal Galaţ cu piesa „Răfuiala" şi
ce măsură între unităţile indus echipa, de teatru a căminului
triei locale şi unităţile O.G.Li.
industrial şi ale cooperaţiei de toate seoţifle de tîmplărie, şi V^cşti din sa tele regiu n ii
consum din regiunea Hunedoara
s-au încheiat contracte pentru asemenea posibilităţi sînt mul Căminul cultural din Ostrov
livrarea mărfurilor. Se poate a- tiple. a rămas doar cu numele
precia în mare că acest luoru
Asemenea lucruri se făo în Pentru înflorirea put 'de curînd. Rezultatele 15 tovarăşi, îar ea p'reşeidimte S
s-a făcut. Unităţile comerciale parte la I.I.R_ „6 August“ Pe obţinute pînă acum sînt însă fost reales tot Kafka Augustin.
au lansat o serie de comenzi gospodăriei colective dintre ©ele mai bra’nc. In numai
pentru produsele industriei lo troşani, dar păcatul este că la 5 zile, un număr de 67 familii! A. AN DRI8A In anii trecuţi, la căminul Directorul căminului cultural,
cale. In deosebi la' unele sorti celelalte întreprinderi, realizarea De surind, într-o adunare ge au făcut cereri de înscriere în cultural „Nicolae Băicescu“ din Zamfira1 Hîcă, şi învăţătoarea
mente de mobilă cerinţele co unor astfel de produse nu este nerală, codectiviştii din saituil gospodăria colectivă. Printre corespondent satul Ostrov, raionul Haţeg, se Maigda Bunget, s-au gîndit cînd-
merţului sînt măi mari deoît po în atenţia conducerilor adminis Peştişu Mic, au hotărit să-şi primii înscrişi se numără co desfăşura o activitate cultural- va că ar trebui ca şi la Ostrov
sibilităţile de produoţie. Aceas trative. dezvolte şeptelul prin cumpăra munişti! Avram Faur, Adam Mi- Produse agricole educativă frumoasă. Se prezen ţăranii muncitori să se bucure
ta mai ales la mobila fină şi în rea unui număr de 6. vaci de oluţa, Gheorghe Gean şi Simian tau programe artistice, se orga de o viaţă culturală mal bogată
deosebi la camere combinate tip Ge-i drept, în direcţia înche lapte, 150 oi şi 10 scroafe. Gean, precum şi ţăranii munci contractate cu statul nizau diferite conferinţe, audi şi de ăCeea au hotărit să pregă
„Sibiu“ cît şi la’ bucătării tip „1 Fondurile necesare cumpărării tori Sabin Qprişa, Gheorghe ţii colective la radio, seri cul tească în cadrul festivalului bie
Mai“ <3. etc. Dar sortimentul ierii de contracte cu industria acestor animale le-au fost asi Oancea, Nicalae Aslău, Pavel Pentru a contribui la crearea' turale etc. Pe atunci existau la nal o piesă de teatru. Dar ini
mobilă este mult măi bogat în locală, serioase lipsuri manifestă gurate de către stat prin îm Popovici, Arghir Bulz şi alţii. fondului centralizat de produse cămin o masă de şah, două ţiativa aceasta n-a apucat să
întreprinderile industriei locale, şi organizaţiile comerciale. A- prumuturile acordate pe termen agricole, ţăranii întovărăşiţi din jocuri de şah (a căror adresă fie tradusă în viaţă.
care produo diferite tipuri. cestea, nestudiind cu toată com lung. M IH AI FAUR satul Găpud, raionul Alba, au în plrezent nu se cunoaşte), un
0.0. R industrial nu solicită în contractat cu statul 27.000 kg. aparat de radio, marca „Olt“, Secţia raidnală de învăţământ
să deoît cantităţi mai mici de petenţa cerinţele .oamenilor mun Paralel cu acţiunea de sporire a M corespondent grîu, 14.000 kg. porumb, 3.000 în stare de funcţionare (în pre şi cultură ar trebui să-şi în
aceste sortimente. De pildă, în şepiciului, colectiviştii munceso kg. floarea-şoarelui, 2.000 kg. zent e la şcoala de 4 ani, stri
cii, merg pe linia celei mai sla neobosit pentru asigurarea a- Noul consiliu cartofi şi 500 kg. fasole. cat), o sobă, care nu mai este, drepte privirile şi înspre cămi
treprinderea „Vasile Roaită" dăposturiilor necesare. In acest geamuri complecte din care a-
şi-a prevăzut în planul de pro be rezistenţe de a fi mai bine scop', prin muncă voluntară, ei al cooperativei N I6D TRAISTARU oum unele lipsesc etc. nele culturale cu activitate şlar'
ducţie cantitatea de 800 dorme au strâns pînă în prezent circa bă sau fără activitate. Şl fiind
ze. Unităţile comerciale ău so mai puţine mărfuri decît mai 60 mc. piatră pe oare o ypr fo In sala căminului oul-turăl din corespondent Nu e de mirare în acest caz că Ostrovul face' parte din cela
licitat pînă acum doar 250 bu losi la fundaţia construcţiilor oe Gurasada, raionul lira, a avut că, lipsind toate cele de mai
căţi. De restul producţiei însă multe şi care să stea în maga le vor realiza anul acesta. loc acum oîteva zile, adunarea sus', nici activitatea cultural-edu fără activitate, este necesar să-şi
nimeni nu se îngrijeşte să-i asi generală a membrilor coopera cativă să nu mai fie, căminul
gure din timp o desfacere. In zin o perioadă mai mult său Pentru a asigura animalelor tivei „6 Martie“ din localitate cultural din Ostrov rămânând îndrepte atenţia şi înspre satul
aceeaşi situaţie se /află şi dor o hrană consistentă, colectiviştii Gu acest prilej, tov. Kafka Au doar ou numele.
mitoarele tip „Sibiu“, bucătă mai puţin îndelungată. Din a- au hotărit să cultive porumb- gtfstin, preşedintele consiliului Ostrov.
riile tip „Păltiniş“ şi altele. De siloz pe o suprafaţă de 10 ha1. cooperativei, a prezentat în fa
fapt, între unităţile industriei cest spirit conservator ist O.6.L. ţa celor peste 200 de membri, P regătiri pentru G. FURNICA
AtIHAI PANAIT darea de seamă.- cam pania de prim ăvară
locale şi cele ale comerţului nu industrfaT ou _are 'deoît de pier corespondent
s-au statornicit cele mai bune corespondent Ge’i 19 tovarăşi ?are afl luat
relaţii. In loc da’ unităţile co dut, el neputînd satisface prompt parte la discuţii, au scos în
merciale să fi întocmit încă de Vor m unci curînd evidenţă realizările obţinute în
anul trecut lis-ta de produsele cerinţele. I în m area fam ilie îndeplinirea' planului de aprovi Pînă în' prezent, colectiviştii
necesare în cantităţi corespunză a colectiviştilor zionare şi desfacere, precum şi
toare pentru anul 1960, aceasta Sînt cazuri în oare O.G.R in felul în oare s-a dus acţiunea din Simeria Veche au reparat
s-a făcut de-abiă în luna ianua dustrial ai solicitat industriei lo Recoltele bogate, obţinute de de contractări şi achiziţii. Ei
rie şi continuă să se facă şi ă- cale diferite produse fără a-i da către gospodăriile colective, bu n-ău trecut însă cu vederea lip în atelierul gospodăriei toate
cum. Astfel, se explică de ce u- anumiţi indici tehnici din care năstarea oare a pătruns tot mai
nele produse ale industriei loca cauză produsele nu au cores mult în casele colectiviştilor din surile e«xistente. S-a arfătat bu- plugurile, grapele, semănătorile
le prevăzute în planul pe 1960 puns cerinţelor. raionul Brad şi din alte raioane năoară, că se mai practică încă
nu au asigurată desfacerea încă ale regiunii, constituie un plu şi prăşitorile necesare în cam
de la începutul anului. O vină pentru situaţia' de fapt te,rnic stimulent şi pentru ţăranii nepermisul obicei de a se vinde
reyîne şi celor două secţii din întovărăşiţi din satul Rişculiţa. pania de primăvară şi au exe
Comerţului îi sînt solicitate cadrul sfatului popular regional: Mulţi dintre ei, convingîndu-se mărfuri direct din depozit, că la
de cumpărători o serie de pro că singura cale care le asigură cutat lucrările de rotărie şi fie
duse casnice de striotă necesita belşugul şi bunăstarea', este ca unele filiale, cum este oea din
te. In acest scop a fost întoc-' lea gospodăriei colective, la în rărie la' un număr de zece Că Mai mult respect
mită o listă, prin care se solici demnul comuniştilor,- au hotă- satul Gothatea, nu se respectă fafă de cei care învaţă
tau peste 70 de produse. Rău rît să se unească într-o gospo ruţe şi şase care.
este însă că întreprinderile de dărie colectivă. Acţiunea de con întocmai orarul, că uneori lip
secţia de industrie locală şi sec stituire a acestei forme supe Paralel ou acţiunea de repa
ţia comercială. Intre ele există rioare de lucrare a pămân sesc mărfuri de sezon etc. In
o slabă colaborare şi aceasta se tului în comun a înce- rare a uneltelor şi atelajelor, ei
face doar incidental. scopul lichidării acestor lipsuri,
au selecţionat şi tratat seminţe
membrii cooperativei au făcut
le necesare însămînţărilor. De ln scopul creştem nivelului gu), a întocmit programul de
numeroase propuneri. • de cultură generală al oameni- activitate fără sâ ţină seama
Aşa stînd lucrurile, se impu asemenea, au trimis probe de lor muncii, s-a deschis şi la Că de propunerile muncitorilor, fă
ne oa acum, încă de la începutul în noul consiliu au fost aleşi lări, pe lîngă uzina „Victotia", ră a se consulta cu ei. Astfel,
anului să se iă toate măsurile sămînţă la laboratorul regional o universitate muncitorească. a fost alcătuit un program su
necesare reglementării producţiei Muncitorii din uzină şi-au ma perficial, în care nu este pre
de bunuri de larg consum ~ din de . control al seminţelor din nifestat dorinţa de a învăţa la văzută nici măcar o oră de ma
industria locală în raport cu ce această universitate şi chiar de tematică, deşi sînt foarte soli
rinţele comerţului. Numai pro Alba lulia', pentru a li se în la început au venit la cursuri citate de către cursanţi.
ducerea unor mărfuri cărora le peste 80 de tovarăşi.
este asigurată desfacerea, va a- cerca puterea; de germinaţie. Dar cel mai grav lucru este
încet, încet însă, numărul
In ultimul timp, în G.A.G. cursanţilor a scăzut. Care este acela că lectorii lipsesc nejus
explicaţia ? tificat de ta cursuri, lăstndu-i
Simeria Veche se munceşte in pe cursanţi să aştepte ctte două
Materiile predate nu sînt cele ore în zadar. Aşa s-a întîmptat
tens şi la transportul p'e cîmp care interesează cel mai mult şi î n . ziua de 1 februarie a.Q.
cînd lectorul a lipsit din nou.
a gunoiului de grajd. Pînă în pe cursanţi. Conducerea univer Oamenii au fost nemulţumiţi de
această stare de lucraţi şi au
sigura rentabilitatea întreprin prezent, s-au transportat peste sităţii (director tov. Ioan Nea- cerut ca lectorii să aibă mai
derilor de industrie locală. De
aceea, la stabilirea1 sortimente 50.000 kg. îngrăşăminte natu
lor produse de industria locală
rale, oare urmează să fie încor
porate în sol la timpul potrivit.
este absolut necesar sâ se ţină De asemenea se munceşte de
seama de cerinţele comerţului,
ale oamenilor muncii. zor la amenajarea celor 240
m.p\ răsadniţe. L berga
:V. F|13RIR corespondent
axxxxxxxxxK X X xxxxxxxxxxxJO O O ooooaoa coaoooccaooca^ ;_•o . ;- u a c » x x x x » o o a o a o o o o o o o a n c ' K ) a x îc a c c o c o c ^ o o a c x îO Q o c c ooooooocxxxkxxxxjooocxxxjooc mult respect faţă de cei care
doresc să înveţe.
V
Oamenii muncii care frecven
f l . P , JH1#ÎRU1/V* laţîel eu sortimente bogate şî va pot fi confecţionate pe plan lo respective sînt Intacte. Mai tre tează cursurile universităţii
riate de bunuri de larg consum. cal şi din resurse proprii, însă buie spus ca o mare piedică în muncitoreşti de pe lingă uzina
ţ, pînă în prezent nu s-a întreprins realizarea de economii o con „Victoria"-Câlan sînt dornici să
Măsurilor nimic în acest scop. Tot în sec stituie şi modul defectuos în oa înveţe cit mai multe lucruri noi,
Sînf posibilifâfS ca fnfr e p r l n d e r e a ţia de împletit sîrmă s-a con re se folosesc utilajele existente. folositoare. Condiţii există. Tre
tehnîcc-organizatorice - statat că se face un consum ex De pildă, la secţia mecanică s-a buie însă mai multă preocupare
să devină r e n t a b i l i mai multă atenţie cesiv de curent electric. Aici un procurat cu un an în urmă un din partea conducerii universi
motor electric, care pune în ieresţrău electric. Acesta a fost tăţii pentru a se preda lecţii ce
întreprinderea de industrie lo sortimentul camere combinate a neferoase, că bronz, aramă, com Gu toate rezultatele bune obţi mişcare mai multe maşini, este montat, însă nu funcţionează din rute de către muncitori. Trebuie
cală „Horia“ din Alba lulia pro fost asigurată materia primă pe poziţie' (crom) etc., acesta a ho- nute pînă în prezent, la între folosit la întreaga lui sarcină, lipsă de pînză. Muncitorii de de asemenea să se controleze şi
duce peste 30 sortimente de di tot trimestrul 5 tărît să recupereze toate deşeu prinderea „Horia“ nu s-a fă deşi de multe ori unele maşini aici continuă şi acum să taie felul cum lectorii se prezintă
ferite produse. In anul care a rile -provenite' de la strurijire. cut totul în vederea realizării merg în gol. De aceea, munci barele de oţel şi fier între 20 la cursuri, în aşa fel ca de aici
trecut, principala preocupare a Intr-o consfătuire de producţie Strînse şi sortate cu grijă în ritmice şi chiar depăşirii sarci torii au propus ca prin monta şi 120 mm. fot cu aparatul de înainte să nu se mai semnale
colectivului de aici a fost îmbu ţinută recent, la care au parti lăzi special amenajate, aceste nilor de plan şi nici pentru rea rea' unor întrerupătoare să se sudat ceea ce duce la pierdere ze lipsuri.
nătăţirea calităţii acestor pro cipat toţi factorii de bază din deşeuri sînt topite şi .turnate din lizarea de economii pe măsura facă individualizarea motoarelor de timp şi la ridicarea preţului
duse şi realizarea de economii întreprindere, s-a ajuns la con nou-în bare şi folosite apoi pen posibilităţilor. E adevărat-că în şi maşinilor, ceea ce ar duce de cost al pieselor executate în A. IQN ESCU
la preţul de cost. Astfel, în anul cluzia că în acest an toate sorti tru confecţionarea de noi piese. că de' la începutul /anului, con la realizarea unei importante e- trucât oxigenul e mult mai
1959 întreprinderea a produs mai mentele aflate în procesul de Pînă în prezeht, comunistul Ioan ducerea întreprinderii a întocmit conomii de curent electric. Dar scump. corespondentă
multă cărămidă, mai multe sobe producţie cît şi cele preconizate Volonciu şi ¦colectivul cu care un plan de măsuri tehnico-orgâ- şi această propunere inclusă de
„Vesta“, binale (uşi şi ferestre), a intra în viitor în lucru sînt lucrează a reuşit să recupereze nizatorice. Dar, din cele 48 pro altfel în planul de măsuri a ră In această întreprindere s-ar Cărţi apărute
împletituri de sîrmă etc., toate rentabile. De aici s-a tras con 50 kg. crom şi 20 - kg. bronz. bleme prevăzute în acest plan, mas deocamdată pe hîrtie. De putea realiza multe lucruri bune.
de calitate mai bună decît în cluzia că în acest an întreprin Aceste materiale sînt evaluate la nu s-ă realizat pînă în prezent asemenea, conducerea întreprin Dar, nici din partea conducerii M. KO G ALN IG EAN U : Discursuri par.
anii precedenţi. Aceste realizări derea poate realiza beneficii în circa 3.000 lei, ..ceea ce, consti nici una. Sînt în 'întreprindere derii trebuie ,ca în cel mai scurt întreprinderii şi nici din partea
se datoresc eforturilor depuse de valoare de 450.000 lei; In acest tuie numai o mică.parle din e- lucruri care cer o rezolvare ur timp să ia măsuri pentru mo corpului tehnico-inginereso nu lamentare din epoca U n irii
colectivul întreprinderii care, sub scop colectivul şi-a luat anga conomiile. realizate de întreprin gentă. Aceasta în scopul reali dificarea sistemului de alimenta există o îndrumare şi un control
îndrumarea organizaţiei de par jamentul să realizeze economii dere pe luna ianuarie. De ase zării planului de producţie, îm re la secţiile de panificaţie, prin sistematic asupra modului cum 424 pag. — 11,50 lei
tid, a reuşit să se gospodărească la preţul de cost în valoare de bunătăţirii calităţii produselor, instalarea unor canale care să sînt îndeplinite sarcinile de plan.
mai bine, să organizeze mai ju încă 83.000 lei. menea, tot în luna ianuarie, reducerii preţului de cost şi deci ducă la căderea făinii direct în Aşa de pildă, inginerii Sofron * * * Gritica unor aspecte ale
dicios munca şi să lărgească nu în scopul realizării de economii. malaxoare. Acest lucru propus
mărul sortimentelor cerute de po Prind viaţă printr-o croire mai raţională a Bunăoară, la secţia turnătorie de către muncitorii din1 secţiile Munteanu, Dorin Bogdan şi alţii istoriografiei burgheze. Traduceri dirt
pulaţie. se simte mare nevoie de insta de panificaţie, poate fi uşor_rea prea puţin stau în mijlocul mun
an gajam en tele pieselor necesare fabricării fişe- larea unui po'd rulant care să u- lizat _şi eu mijloace proprii şi citorilor pejjţru a-i îndruma şi literatura sovietică de specialitate
In acest an, sarcinile de plan şureze transportul pieselor. Un va! aduce ’o mare economie de ajuta efectiv la înlăturarea unor
ale întreprinderii sînt mai mari. încă din primele zile ale anu telor de tablă, muncitorii din asemenea pod există, el a fost timp. Şi la carieră de piatră Va neajunsuri. In schimb, aceştia, („Biblioteca analelor romhtorsovie»
Cu toate acestea, prin munca lui angajamentele luate de co procurat încă de acum doi ani, lea Dosului se impune ca, pen deşi sînt tineri şi cu putere de
entuziastă a întregului colectiv, lectivul întreprinderii au început secţia mecanică au reuşit să rea dar tot de atunci el stă în curtea munca, se ocupă mai mult cu tice" — Seria istorie)
planul pe luna ianuarie a fost să prindă viaţă. La secţia îm întreprinderii. Montarea neîntâr tru uşurarea _ muncii, s’ă se ia rezolvarea unor probleme admi
realizat în proporţie de 101 la pletituri din sîrmă, spre exemplu, lizeze o economie de tablă în ziată ă acestui pod va duce de măsuri în vederea instalării tt- nistrative. Conducerea întreprin 200 pag. — 7 Iei
sută. Cele mai bune rezultate au s-a construit în luna ianuarie un sigur la uşurarea muncii în sec derii cît şi organizaţia de par
valoare de peste 400 lei. ţie şi la scurtarea timpului ne n-ui ciocan pneumatio pentru tid trebuie să-i determine să se S. F E L L E R : Contribuţii la studiul
fost obţinute în ramura metalur lift care uşurează munca oame cesar turnării pieselor. ridice la înălţimea sarcinilor în
gie cu o realizare a planului de nilor şi reduce în mod conside Acestea sînt numai cîteva din spargerea1 pietrei şi a’ unei benzi credinţate. raportului juridic penal material şi
120 la sută. Succesele se dato- Pentru planul de măsuri feh-
resc în primul rînd faptului că rabil timpul necesar pentru tran aspectele muncii colectivului de nico-organizatorice din acest an, transportoare necesară încărcă înlăturarea’ grabnică ă aces procesual penal precum şi al garan
pentru unele sortimente, cum sînt muncitorii din secţia de împletit tor deficienţe vă face posibil ca
împletiturile din sîrmă şi para- sportul materiei prime (sîrmei) Ia întreprinderea „Horia“ ; ele sîrmă, au propus ca în scopul rii pietrei direct în vagoane. De încă de pe acum, întreprinderea ţiilor procesuale
zăpezi, s-a asigurat materia obţinerii unei producţii sporite „Horia“ să poată realiză bene
primă necesară pe tot timpul la locurile de muncă situate la constituie însă un indiciu că în şi de bună calitate, să se insta menţionat că în planul financiar ficiile planificate şi astfel sa de 124 pag. — 3,20 Iei
anului. De asemenea' şî pentru leze aici. nişte •menghine şi pom vină o întreprindere rentabilă.
etajul clădirii. In această direc acest an, întreprinderea poate pe de ungere. Asemenea unelte al întreprinderii' pe anuí 1960, I. V . H AR1ZO M EN O V: Acţionarea
ţie merită a fi relevată iniţiati realiza atît beneficiile planifica au fost prevăzute fondurile ne electrică a maşinilor-unelte
va comunistului Ioan Volonciu. te, cît şi angajamentul de 83.000 cesare procurării acestor utilaje, 388 pag. - 15,40 lei
Lucrind în' special cu materiale lei. Toate acestea dau garan dar pînă în prezent fondurile A. M. K U G U Ş E V î Radioelectronica
ţia că întreprinderea „Horia“ actuală („Radio“ )
poate aduce un aport mai sub 68 pag. — 1,60 lei
stanţial îă 'aprovizionarea popu- B. W A G N ER : Amplificatoare . electro
nice pentru instalaţiile industriale de
comandă şi reglare ..
• — ti J. MANEA 272 pag. — 8,05 Iei
