Page 59 - 1960-02

Nr 1602
V I A Ţ A DE P A R T I D
Fiecărui membru de
sarcini concrete
In tuha ianuarie a.c., colecti­
vul exploatării miniere Lonea,
luptând pentru traducerea în via­
ţă a sarcinilor trasate de plena­
ra C.C. al P.M.R. din 3—5 de­
cembrie 1^59, a dat peste pre­
vederile planului de producţie
3.103 tone de cărbune.
La obţinerea acestui succes
de seamă, o contribuţie hotărî-
toar$ a adus-o munca desfăşu­
rată de organizaţiile de partid,
munca iiecărui comunist în par­
te. Organizaţiile de partid din
sectoare au pus în centrul preo­
cupărilor mobilizarea muncito­
rilor, tehnicienilor şi inginerilor
Ia îndeplinirea şi depăşirea an­
gajamentelor luate în întrecerea
socialistă, la înfăptuirea sarci­
nilor de plan.
îndrumate de comitetul de
partid, organizaţiile de bază au
desfăşurat în ultimul timp o ac­
tivitate rodnică în direcţia rezol­
vării multiplelor probleme de
producţie şi intensificarea mun­
cii politice. Un accent deosebit
s-a pus pe activizarea tuturor
membrilor şi candidaţilor de
partid, pe participarea efectivă
a acestora Ia munca organiza­
ţiilor de partid.
La mina Lonea, organizaţiile
de partid dau atenţia cuvenită
repartizării de sarcini concrete
membrilor şi candidaţilor de
partid. Ga urmare s-a îmbună­
tăţit simţitor activitatea comu­
niştilor, a crescut simţul de răs­
pundere al acestora faţă de du­
cerea Ia bun siîrşlt a sarcinilor
ce le sînt încredinţate. S-a în­
lăturat de asemenea în mare
măsură practica folosită în tre­
cut de a încărca pe unii membri
de partid cu prea multe sarcini,
iar alţii să nu depună nici o ac­
tivitate.
La repartizarea sarcinilor s-a
ţinut seama de gradul de pre­
gătire politică şi profesională,
Nial multa preocupare fata de
învăţăminte! de partid
In ootmuna Geoagitî toţi mem­
brii şi candidaţii de partid sînt
încadraţi în diferite cursori şi
cercuri ale •învăţământului de
partid. De asemenea, la aceste
cercuri, sînt încadraţi şi un
număr însemnat de tovarăşi din
activul fără de partid.
Zilele trecute, comitetul co­
munal de partid a analizat fe­
lul cum organizaţiile de bază
conduc şi îndrumă învăţământul
de partid din raza lor de acti­
vitate. Gu acest prilej, a ieşit
în evidenţă că acolo unde or­
ganizaţiile de bază conduc şi
îndrumă învăţămîntul de partid
cu răspundere, aşa cum este ca­
zul la Staţiunea experimenta­
la pomicolă şi la Sanatoriul
T.B.G., lecţiile au fost predate
la timp iar membrii de partid
reuşesc într-o măsură tot - mai
mare să-şi însuşească şi să a-
plice în practică învăţătura
marxist-leninistă.
Rezultate bune în însuşirea
lecţiilor predate s-au obţinut şi
în gospodăria agricolă colecti­
vă din Geoagiu. Cursanţii sînt
mai preocupaţi de' problemele
gospodăriei, sînt mai activi şi
fac propuneri pentru îmbunătă­
ţirea muncii. De pildă, Aurel
Purcel, Alexandru Pena, Emil
Bacrău şi alţii, constatând că
animalele gospodăriei nu sînt
bine îngrijite, au propus ca ele
să fie date în grija membrilor
'de partid. Ţinînd seama de a-
ceastă propunere, conducerea
gospodăriei a repartizat sarcina
îngrijirii animalelor unor mem­
bri de partid, ceea oe face ca
acestea' să fie mai bine îngriji­
te şi măi raţional folosite în
muncă. De asemenea", oursanţii
manifestă o mai mare grijă faţă
de avutul gospodăriei şi mobili­
zează şi pe ceilalţi colectivişti la Lunca Cernii şi nu parcurgeam mult
dezvoltarea acestui avut.
Acolo însă unde organizaţii­
le •de bază au subapreciat în­
semnătatea învăţămîntului de
partid, rezultatele sînt slabe.
Aşa este oazul la organizaţia
de bază din gospodăria agrico­
lă- colectivă Gelmar, unde în
oadrul cursului seral nu s-ăU
pVedat decît 3 lecţii şi acestea
la un nivel scăzut.
Predarea nesatisfăcătoare a
lecţiilor se datqreşte în
de posibilităţile fiecărui membru
şi candidat de partid, de a du­
ce Ia îndeplinire sarcinile tra­
sate.
Printre organizaţiile de bază
care muncesc bine în ceea ce fapte. In adunările generale ale
priveşte atragerea la o activi- organizaţiilor de bază, se cer
tate concretă a tuturor membri­ informări de la membrii organi­
lor şi candidaţilor de partid, zaţiilor respective _în legătură
prin repartizarea de sarcini şi cu îndeplinirea sarcinilor. Astfel,
controlarea îndeplinirii lor, se controlul cofectjv efectuat de în­
numără organizaţia de bază nr. treaga organizaţie de bază, cre­
4 (secretar tov. Lapşanschi A- ează posibilitatea înlăturării a-
dalbert) şi nr. 6 (secretar tov. numitor greutăţi, şi duce ţa creş­
Smida losif).
Toţi membrii şi candidaţii de ţă .de îndeplinirea sarcinilor.
partid din aceste organizaţii au
sarcini precise. Birourile orga­
nizaţiilor de bază au o eviden­
ţă clară asupra repartizării sar­
cinilor. De remarcat că unif
membri şi candidaţi de partid
au pe lîngă o sarcină perma­
nentă, şi sarcini cu caracter
temporar, legate de îndeplinirea
unor acţiuni imediate întreprin­
se de organizaţia de partid.
Iată cîteva exemple. In orga­
nizaţia de bază nr. 4. tov. Puiu
Nlcolae a primit sarcina să se
ocupe de munca sindicală, Cu-
tela Petru răspunde de asigura-
rea aprovizionării grupelor din tru masa largă de, oameni ai
seotor cu material lemnos, Do- muncii fără de partid. Comite-
bre Marin a primit sarcina de
a mobiliza cursanţii la învăţă-
mîntuT de partid în cadru! cer­
cului de studiere a Statutului
P.ÎVLR.
In organizaţia de bază nr. 6, organizaţii de partid, va face ca
tov. Stoicoi Corne! face parte în viitor, harnicul colectiv a!
din colectivul de redacţie al ga­
zetei de perete, Bogiea Traian
e9te propagandist ia un cerc de
studiere a Istoriei P.M.R., Gajo
Petru se ocupă de abonarea to­
varăşilor din sector !a ziare şi calitate.
reviste, Farcaş Vasile răspunde
de calitatea producţiei, în gru­
pa condusă de tov. Pataki Lu­
dovic.
Sarcini asemănătoare au toţi
rînd faptului că fov. Aurel
Romcea', propagandist, 1nu se
pregăteşte temeinic şi nici nu
participă regulat la seminariile
ce se fac la cabinetul de partid,
iar organizaţia de bază nu l-a
tras la răspundere.
In şedinţă au fost criticaţi;
şi unii membri ai comitetului
comunal de partid şi, mai ales
tov. Gheorghe Albu, responsa­
bili cu munca de propagandă şi
agitaţie, care n-a controlat pî­
nă în prezent nici un cerc de
studiu.
In vederea îmbunătăţirii ca­
lităţii învăţămîntului de partid,
a activităţii generale a cercurilor
şi cursurilor, comitetul comunal
de partid a’ luat o seamă de mă­
suri. Astfel, pentru asigurarea
îndrumării şi pentru controlul
mai concret al învăţămîntului,
membrii oomitetului au fost re­
partizaţi fiecare să răspundă de
cîteva cercuri şi cursuri. Birou­
rilor organizaţiilor de bază li
s-a indicat ca încă în cursul a-
cestei luni, să invite în faţa lor
pe toţi oursanţii care dau do­
vadă de lipsă de răspundere
pentru ridicarea nivelului lor
politic şi ideologic şi să li se
analizeze activitatea.
De asemenea, propagandişti­
lor li s-a indicat să facă mai
multe consultaţii cu cursanţii,
pentru lămurirea unor proble­
me mai puţin înţelese de a-
ceştia.
FLO RICA DRAGAN liseum, care a găzduit Jocurile
După placul
şoferului
Nu mică ue-a fost bucuria cîtid, pen­
tru a ne uşura drumul spre Haţeg,
a fost introdusă cursă I.R .T .A . pînă
la Gura M încaşului. E ra aproape de
drum pe jos. lată însă, că nu după
mult timp, şoferul care deserveşte a-
cest traseu a început să scurteze din
ce în ce mai mult drumul, lăsînd pe
cetăţeni să aştepte zadarnic în unele
staţii. Uneori merge pînă Ia Stei, al­
teori numai pînă Ia Demsuş şi aşa
în fiecare zi, şoferul modifică capătul
de linie după bunul său plac.
Tovarăşi din colectivul de conducere
al I.R .T .A . Deva, au datoria să tragă
Ia răspundere pe aceşti şoferi, stabi­
lind un traseu care să fie respectat.
GH. O COUŞAN steagurile tuturor ţărilor parti- Prin prisma programului desfă- nin. Patinatoarele din Uniunea in întreaga lume.
corespondent cipante la Olimpiada de iarnă, şurării Olimpiadei, cei mai „â- Sovietică ş-rau Impus de departe
membrii şi candidaţii de partid
din aceste organizaţii de bază.
Birourile acestor organizaţii
de bază urmăresc felul în care
sarcinile trasate sînt traduse în
terea simţului de răspundere fa­
Recent, tov, Boglea Traian a
fost ajutat de organizaţia de ba­
ză pentru a.-şi lichida lipsurile
în privinţa pregătirii personale
şl în scopul îndeplinirii cu cin­
ste a sarcinii de propagandist
ce i-a fost încredinţată.
Din exemplele enumerate re­
iese că cele două organizaţii de
bază de partid muncesc bine, că
aici există preocupare pentru a
face din fiecare membru şi can­
didei de partid un luptător ho­
tărât pentru cauza socialismului,
un exemplu demn de urmat pen-
tu! de partid, popularizând ex­
perienţa pozitivă dobândită de
aceste organizaţii, militând pen­
tru extinderea ei şi ia celelalte
minei Lonea să obţină succese
tot mai de seamă în lupta pen­
tru a da patriei cărbune mai
mult, mai ieftin şi de mai bună
P. UNGUR buşteni de rulaj fag.
iiiiupiniiiiiiiiiMiiiiiiuuiiiiiiiüiwiHiiitfyiiiüiipiiiiipi^iiiijBipiiiiiiiiupiiüiHiiiiiM
Astăzi începe ta Squaw Valley
VllS-a ediţie a t a r i* olimpice de iarnă
Anul olimpic, care a început
odată cu primele secunde ale a-
nului 1980, a trăit primul eveni­
ment deosebit la 30 ianuarie. In
această zi, în localitatea Mor-
gedal din Norvegia, a fost a-
prinsă flacăra Jocurilor olimpi­
ce de iarnă, simbol al unităţii
şi prieteniei care leagă pe toţi
sportivii din lumea întreagă, in-
diferent def culoarea pielii sau
convingerile lor^ politice. După
o călătorie de cîteva ore cu j i u - ra, timp de 10 zile, sportivi din vor încheia odată cu coborârea
tomobiiul, flacăra olimpică a
poposit în' capitala Norvegiei,
Oslo, iar după o scurtă ceremo-
nie oficială ea a fost urcată în-
te‘un 2vion cu reacţie şi tran-
sportata peste _Polul Nord, la
Los Angeles. De la aeroportul
oraşului pînă ta stadionul Gol-
olimpice din anul 1932, flacăra
a fost purtată de un helicopter
şi, după o . nouă ' ceremonie, ea
şi-a început „cursa“ pe pământul
american de la Los Angeles spre
munţii Sierra N evadarunde,'la
Squaw Valley, vor avea loc îrt-
tre 18 şi 28 februarie Jocurile
olimpice de iarnă, aflate în a-
cesţ an la cea de-a VlII-a lor
ediţie.
Ultimul schimb al ştafetei de
600 de elevi şi eleve va pătrun-
de pe pista de gheaţă a stadio-
nuluţ central al staţiunii spor-
turilor de iarnă de la Squaw
Valley, un cor grandios format
din cîteva mii de persoane, va
cînta un !imn închinat sportului,
trompetjş.ţii vor face ca munţii
să răsune de glasurile alămurilor,
iar spre înaltul cerului vor fi a-
runcafe, cu ajutorul rachetelor,
d r u m u l so c ia lism u lu i Pag. 9
Angajamente 1 TELEG R A M E EXTER N E
şi r e a l i z ă r i a le Cea de-a 44-a sesiune a Seimului E lem entele
muncitori lor forestieri
u ltr a c o lo n la liste
Pentru muncitorii forestieri R. P. Polone
din regiunea noastră se creează din A lg eria nu-şî
la şedinţa de dimineaţă Sei­
condiţii de muncă din ce în ce VARŞOVIA (Agerpres). — mul a examinat o serie de pro­ încetează activitatea
iecte de lege după care a ur­
mai bune prim extinderea meca­ j PAP anunţă: La 16 februarie mat o expunere asupra situaţiei su b v e r siv ă
nizării la anumite lucrări greile. internaţionale şi a politicii ex­
s-a deschis cea de-a 44-a se­ terne a R.P. Polone prezentată PARIS (Agerpres). — După
Răspunzând grijii pe Gare sta­ siune a Seimului Republicii cum relatează ziarele pariziene,
tul nostru o acordă oamenilor elementele ultracolonialiste din
Algeria nu-şi încetează activi­
muncii din to ate, ramurile de Populare Polone. La şedinţă tatea subversivă şi propaganda
' activitate, colectivele întreprin­ participă membri ai Consiliului
derilor forestiere şi' ale ocoale­ de Stat al R.P. Polone în frun­ de A. Rapaeki, ministrul Aface­ împotriva guvernului francez.
rilor Externe. In cursul ultimelor zile, la
lor silnice din cadrul Direcţiei . te cu A. Zawadzhi, preşedintele
regionale a economiei forestiere In şedinţa de diipă-amiază au Alger au fost difuzate manifeste
s-ău angajat să obţină impor­ Consiliului de Stat, şi membri avut toc discuţii pe marginea antiguvernamentale. Autorii u-
expunerii nora din aceste manifeste îl a-
tante succese în producţie în ai guvernului In frunte cu
tacă pe preşedintele De Gaulle
cinstea Conferinţei regionale de J. Cyrankiewicz, preşedintele şi califioă drept „patrioţi“ pe
Lagailîarcte şi pe Serignyl căpe­
partid. Angajamentele luate pre­ Consiliului de Miniştri. Lucrările sesiunii continuă. teniile rebelilor, eăre după cum
văd printre altele depăşirea pla­ se ştie, sînt arestaţi. In mani­
feste se afirmă că în viitor „vor
fi ridicate din nou baricade cu
nului pe lunile ianuarie şi fe­ ajutorul armatei“*
bruarie cu 2.850 mc. buşteni Guvernul englez cere parlamentului
de. rulaj şi gater, 250 mc. lemn majorarea cheltuielilor militare
de mină din ruşinoase şi ste­
jar şi însemnate cantităţi de
traverse, lemn de foc, cheres­ LONDRA (Agerpres)’. — @af- cheltuielile militare ale Angliei Criza transporturilor
tea de fag şi altele. tea Albă oficiaală în problemele la 1.629.830.000 lire sterline,
apărării, dată publicităţii la 16 ceea ce depăşeşte ou 115.700.000 maritime din ţările
Multe din unităţile forestiere februarie, anunţă oă guvernul lire sterline suma cerută de gu­
au şi raportat realizarea anumi­ englez a hotărît să ceară parla­ vern pentru cheltuielile militare capitaliste
tor obiective din angajamentele mentului ca în exerciţiul buge- din exerciţiul bugetar precedent
luate'. Pînă la 15 februarie mun­ tar 1960—1961 să majoreze LONDRA’ (Agerpres). — @ă
citorii din cadrul întreprinderii urmare a crizei transporturilor;
maritime din ţările capitalistei,
forestiere Qrăştie au dat peste numeroase vase comerciale sînt
în prezent imobilizate în porturi.'
plan 507 mc. buşteni gater de 0 nouă declaraţie a cancelarului Adenauer
răşinoase faţă de 500 mc. cît Gel mai mare număr de Vase
s-au angajat să dea peste plan In spiritul „războiului rece“ imobilizate sînt celei sub pâvK
pînă la 1 Mai. Tot pînă la a- lion panamez, englez, liberian
ceastă dată au realizat, în afa­
ra sarcinilor de plan, 275 mc. BONN (Agerpres). — TASS pra puterilor occidentale în pro- şi cel al S.U.A’.;
buşteni de rulaj fag cu 25 mc. blema Berlinului. Cancelarul de
mai mult decît prevedea anga­ a n u n ţă: Guvernul de la Bonn ____________ , o
jamentul. Colectivul întreprin­ ^ ®onn te-a cerut să nu facă
derii forestiere Petroşani şi-a rămîne surd faţă de cererile o- nici o concesie in aceasta pro- * OUI PROGRAMULD E
realizat cu 15 zile înainte de . .r r - . . blema
termen angajamentul luat de a piniei publice vest-germane şi lin« p iu
da peste plan 200 mc. iemn de După GUm s subliniat cance-
mină de răşinoase. Şi la ocolul mondiale în legătură cu destin- 19 F E B R U A R IE 1360
silvic Baia de Griş a fost rea­ Jarul R.F. Germane în contlnua-
lizat şi depăşit aogajamenul la derea încordării Internaţionale. re, Germania occidentală a re- PROGRAMUL1 I : 6,30 Melo­
nunţat „de bună voie“ şi „în dii populare româneşti; 7,30
Acest fapt a fost confirmat de mod intenţionat“ să participe la Muzică dilstractivă ; 8,30 Ginite-;
conferinţa Ja nivel înalt, deşi se ce şi jocuri populare româneşti':
o nouă declaraţie a cancelarului ştie prea bine că nimeni n-a in­ 9,20 Ganceirt popular; 10,10
vitat-o la această conferinţă. Pe Muzică "de cameră de Schu-.
Adenauer. fundalul înarmării nucleare a bert ; 10,45 Din repertoriul or­
Germaniei occidentale, care con­ chestrei „Damko Pista“ din Ora­
Luînd ctrvîntul luni seara la dea ; 11,03 Teatru la mtoroîon
„Vassa Jeliîznovâ“ ; 12,48 Muzi­
Universitatea din Köln, Ade­ că u şoară; 13,05 Muzică sim­
fonică 14,30 Muzică de estra­
nauer a aţîţat starea de spirit dă ; 15,32 Muzică populară ol­
militadstă şi a încercat în mod
vădit să exercite presiuni asu- tinuă, sînt puţin convingătoare
asigurările lui Adenauer că el
uiiiiiiiihi s-ar pronunţa pentru dezarma­
rea atomică totală şi controlată.
Discursul cancelarului de la
Bateria a IlI-a Bonn a trădat o teamă vădită tenească ; 15,55 Melodii de iar­
carbo-fluid de la fa|ă de marile succese economi­ nă; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
Călări este o con­ ce ale ţărilor lagărului socialist. 17,25 Din muzica* de operă a
strucţie nouă, ca­ In viitor, a spus Adenauer, co­ compozitorilor no ştri; 17,45
re num ai anul munismul va prezenta un mare Program nuuzioal dedicat frun­
trecut a început să „pericol“ economic. taşilor în plodueţie din indus­
producă cu toată trie şi agricultură; 18,35 Frag­
capacitatea sa. Ti- Cancelarul de la Bonn s-a mente dim operetele lui Mii iu-
năr, priceput şi pronunţat din nou împotriva tiu; 19,05 ©întece Ostăşeşti;
vrednic este şi co­ stabilirii de relaţii diplomatice 20,30 Jurnalul satelor ;’ 21,30
lectivul care lucrea­ cu ţările socialiste ale Europei Concert de muzică populară ru­
ză la această ba­ răsăritene, cledîndu-se totodată să ; 22,30 Concert de estradă'.
terie. O dovadă o la calomnii grosolane împotriva
constituie cele 194 R.D. Germane şi Ungariei. PROGRAMUL II: 14,30 Me­
tone sem icocs pro­ lodii populare româneşti; 15,00
dus aici in 14 z i­ In încheiere, Adenauer s-a Concert de prânz; 16,50 Curs
le din luna fe­ străduit în fel şi chip să-i scoa­ de limba rusă; 17,30 Sfatul me­
bruarie a.c. tă basma curată pe Oberländer, dicului : Di,formaţia dinţilor la'
ministrul de la Bonn pentru pro­ copii; 17,35- Muzică uşoară;'
In c lişe u : bate­ blemele persoanelor strămutate, 17,50 Cronică economică: Re­
ria a III-a carbo- a cărui demisie este cerută stă­ ducerea preţului de oost al con­
fluid de la Călan. ruitor de opinia publică vest- strucţiilor; 19,00 Actualitatea în
germană. ţările socialiste; 19,40 Muzică
uşoară românească ; 20,05 Cânta
Alexandru Grozuţă şi Aurelia1
Fătu-Rătiuţu; 20,35 Lucrări
programatice' româneşti; 21,15
Interpreţi de muzică uşoară j
Steguleţele multicolore vor pla- vantajaţi" pâr a fi iubitorii spor- ca cele măi bune la recentele 21,45 Album artistic; 22,15 Din
muzica corală a înaintaşilor noş-;
na cu ajutorul paraşutelor şi vor tului cu crosa şi pucul, care nu campionate mondiale, clarificând, tri; 22,30_Moment poetic: Nt-
în mare măsură, disputa femi­ colâs Guillen ; 22,35 Muzică de'
„ateriza“ pe gheaţa lucie a sta­ vor fi lipsiţi în nici o zi de plă­ nină pentru titlurile olimpice. cameră; 23,15 Concert de mu­
Rezultate bune au obţinut la ul­ zică uşoară.
dionului. Toate acestea vor da cerea de a urmări întreceri pa­ timele lor confruntări interna­
ţionale hocheiştii şi schiorii. De .—o - ^
un aspect sărbătoresc deschide­ sionante, dîrze. Intr-adevăr, me­ altfel, trebuie să spunem că
sportivii sovietici au demonstrat 'CIHEMRTBERIFICE
rii oficiale a tradiţionalelor ciurile de hochei încep chiar în o înalfă măestrie chiar de la
prima lor participare la jocurile 19 F E B R U A R IE 1960
Jocuri olimpice, în cadrul căro­ ziua deschiderii jocurilor şi se olimpice de iarnă: Cortina d’Am-
pezzo. După cum se ştie, ei au DEVA Moartea In şa] "ALBA
ocupat atunci primul loc în cla- W L IA : S.O.S. în Cosmos1 Oa­
samentui general neoficial pe meni şi lupi] BRAD : Fata cu
34 de ţări ale lumii se vor în- steagului alb cu cele cinci urciorul; HAŢEG: Fete de
naţiuni cu 103 puncte faţă de aceeaşi vîrstă; HUNEDOARA :
frece prieteneşte pentru a desem- cercuri olimpice, care va străjui 67 puncte ale sportivilor au- Ştrengarii / 1L1A : Lady Hamill-
to n : ORĂŞTIE: Pe ţărmuri în­
na pe cei mai buni dintre ei, timp de 10 zile deasupra staţiu- strieci, 60 ale finlandezilor eto. depărtate; Pe drumuHle Roniî-
înainte de â încheia1 rîndu- niei; PETRO ŞAN I: Căsătoria
Gare vor avea cinstea să îmbra- nii de la Squaw Valley. Patina- Lorenz; Cartea Junglei; SEBEŞ:
rile noastre prilejuite de cea de-a Viaţa e în mîinite ta le; SIME­
ce tricourile de campioni ohm- lorii şi patinatoarele se vor în- VlII-a ediţie a Jocurilor olimpi­ RIA : O întîmptare extraordina­
ce de iarnă, vom aminti locul ră; BARUMARE: Noile aven­
pici şi să fie aureolaţicu lauri trece în probele clasice de 500 de desfăşurare şi datele la care turi ale motanului încălţat j
au avut loc celelalte ediţii ale TEIU Ş: Omul cu pantaloni
şj coroane de flori. m„ 1.500 m., 5.000 m. şi 10.000 „Olimpiadei albe“ : Ghamonix scurţi; ZLATNA : N. S. Hruş-
(195*4), St. Moritz (1928) Lake ciovŢn America; LONEA: Pa­
Deşi sînt organizate la o dis- m-> Şi respectiv, 500, 1.000, 1.500 Placid (1932), Garmisch-Par- tim a; APOLDU DE S U S :
[etiforohen ™(19 3 6 V ^ S t' Mo- Soarta unui om / C j\ L A N : Pri­
fantă destul de mare, consti- Şi 3.000 m. Se vor întrece, de rjţz (1948) ^ Oslo (1952) şi ma melodie.
fujnd din acest punct de vedere, asemenea, maeştrii patinajului
u.n obstacol pentru marea majo- artistic, schiorii şi, fireşte, schi-
® ÎNTRECERILE VOR DURA 10 ZILE.
• GEA MAI NUMEROASĂ PARTICIPARE DIN ISTORIA
COMPETIŢIEI.
* SPORTIVII SOVIETICI SÎNT ÎNTR-0 FORMĂ BUNĂ.
ritate a participanţilor (ei fiind oarele.
din lEuropa), actuala ediţie a Dintre sportivii participanţi
Jocurilor olimpice de iarnă va fa Olimpiada de iarnp-, cei so-
întrece în amploare toate ediţii- vietici alcătuiesc cea mai nume-
le precedente, chiar şi pe cea roasă şi puternică delegaţie. Din Gortina d’Ampezzo (1956). M&LSm MK7EQBQLQG16
de la Cortina d’Ampezzo (Ita­ lotul sovietic fac parte nume­ Fără îndoială, ediţiile an­
lia), la care au participat spor­ roşi recordmeni olimpici, cam­ terioare s-au desfăşurat în PENTRU 24 ORE:
tivi din 32 de ţări. Participarea pioni mondiali, sportivi care au condiţii mult mai dificile^ cu o
numeroasă, ca şi progresele în­ obţinut performanţe excelente la participare mult mai mică. Vreme în curs de uşoară în­
registrate în ultimul timp pe a- ultimele evoluţii interne şi inter -
rena mondială în toate discipli- naţionale.Patinatorii, de pildă, Astăzi, la multe mii de kilo­ călzire ou cerul mai mult aco­
nele sportului de iarnă, creează au ocupat locuri bune în c a n ­ metri distanţă de noi, sportivi
condiţii favorabile pentru obţi- pionateleeuropene organizate ai tuturor celor 5 continente, vor perit. Vor cădea ploi tempora­
nerea unor performanţe superi- înianuarie la Oslo şiău do- ,drep,,un.e. .j.u.r.ământul olimpic şi vor
oare, pentru înregistrarea unor minat într-un mod strălucit cam- P ^ int ^ 9 j - i uPja pentru întâieta- re. Temperatura în uşoară oreş-;
noi recorduri olimpice şi mon- pionatel*e mondiale de la Daros, ^teâ olimpică. E o întrecere paş­
diale. Aceasta va depinde, în cîştigînd 3 din cele 4 probe se­ nică în care vâ învinge cu sigu­ tere va urca ziua între plus
ultima instanţă, de starea ghe- parate, ca şi titlul de campion ranţă înţelegerea şi colaborarea
ţei, de condiţiile în care vor absolut al lumii prin tânărul in­ internaţională, o întrecere al 6 şi plus 11 grade ilar noap­
concura participanţii la întreceri, giner din Sverdlovsc, Boris Ste- căFei spirit trebuie să triumfe
tea va coborî între plus 4 şi
0 grade. Vlnt potrivit cu interi-,
sifieări din sectorul sud-vest; di­
mineaţa pîclă şi local ceată, t
PţENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE? 1
Vreme relativ călduroasă ou
CONST. MACOVE1 cerul mai mult norpş,