Page 6 - 1960-02
P. 6
Pag. 2 DRVm u l s o m m l s m u w i Mr. 1589
«w^w’MyagragapgeaaaBawBBWBWwgBHWBBBBaBMBBBWBMBWBWMBHBPBMHBWMHPBW—OBMIRa3a»ai<iaBiieiB!aB!^gwafi8srEgBSigCTiiisa»am‘«»jaBeaa
După-amiază, la clubul
minier din Petrila
Activitatea sfaturilor populare se organizaţiilor de partid, sfaturile popu
lare regional, raionale, orăşeneşti şl
îmbunătăţeşte pe zi ce trece tot mai Lucrările Sesiunii Sfatului popular regional Comunale, au înregistrat succese re . Freamătul, risul şi veselia/ afla noutăţile şi realizările
mult. Devenind din ce în ce mai ma marcabile atîi în domeniul conducerii vestesc de obicâi prezenţa ti din diferite domenii de acti
economiei locale, cît şi în direcţia lăr nereţii. In după-amiaza a- vitate.
ture, organele locale ale puterii noa girii şi consolidării sectorului socialist ceasta de iarnă, monotonia
al agriculturii. Competenţa şl spiritul de afară contrastează cu at Activitatea bibliotecarei clu
stre de stat rezolvă cu competenţă torilor, cît şi prin antrenarea la re prinderile de industrie locală nu s-au nalat şi asigurării rentabilităţii între organizatoric al sfaturilor populare, au mosfera care domneşte în bului din Petrila nu se rezu
sporită multiplele probleme economi zolvarea unor sarcini locale a comi ridicat la înălţimea sarcinilor, o vină prinderilor. Mai nou, întreprinderea crescut, fapt care constituie garanţia incinta clubului minier dirit mă însă numai la a distribui
ce, de stat şi gospodăreşti. Multe or tetelor de cetăţeni, mare o are secţia de industrie locală de prefabricate de la Bîrcea, apar unei creşteri şi mai mari a rolului Petrila. Acesta, o clădire cărţi. Tovarăşa Budea între
gane ale sfaturilor populare din re a Sfatului popular regional. Fostul ţine industriei locale. Produsele aces lor de conducător al treburilor locale. mare, etajată, cu multe săli, prinde multe acţiuni de ma
giunea noastră s-au dovedit a fi la Sesiunea a X-a a Sfatului popular şef al acestei secţii a muncit defec tei întreprinderi ar fi de un real folos Rezultatele obţinute în toate sectoarele printre care una de specta să cu cartea. 85 de cititori
înălţimea sarcinilor în ce priveşte con regional, care a avut loc zilele tre tuos, avînd o seamă de confuzii în întreprinderilor de construcţii, în sen de activitate constituie apoi garanţia cole, cu bibliotecă, cu sală fruntaşi au devenit purtători
ducerea industriei de interes local, au cute, a apreciat că sfaturile populare ce priveşte orientarea profilului între sul că, prin folosirea lor s-ar putea că în viitor se pot înfăptui lucruri mal de lectură, este, după cum ai insignei „Prieten al cărţii",
manifestat preocupare permanentă şi au avut rezultate mai frumoase ca prinderilor respective. In ce-1 priveşte realiza o reducere a preţului de cost mari şi mai frumoase. E necesar însă spun minerii, focarul de cul şi alţi 45 sînt înscrişi şi se
concretă în munca de transformare în trecut şi în direcţia folosirii buge ca sfaturile populare să se ocupe în tură din localitate. Aici îşi pregătesc pentru a se prezen
socialistă a agriculturii, s-au ocupat tului lo cal: banii destinaţi pentru a- pe tov. Emil Rădic, locţiitorul şefului tn construcţii. Dintr-un calcul sumar mai mare măsură de asemenea proble petrec timpul liber tineri şi ta la examinare. Cititori frun
cu simţ de răspundere de gospodări nurrite obiective social-culturale au me a căror pondere atîrnâ mai greoi tiîrstnici, minerii, care după taşi sînt mulţi. Ar trebui o
rea oraşelor şi satelor, au descoperit fost gospodăriţi mai cu grijă, tnai cu secţiei, trebuie spus că nici el, îm rezulta că un m.p. de construcţie rea în cadrul economiei regiunii. şut găsesc la club prilejul listă întreagă pentru a-i cu
şi valorificat multe rezerve interne folos. să stea puţin de vorbă mai prinde pe toţi. Menţionăm
din care au înfăptuit însemnate reali preună cu alţi lucrători ai secţiei, nu lizat din prefabricate costă cu Circa Unele neajunsuri care au fost scoa în tihnă, să se întreacă într-o însă pe tinerii Elena Stescu,
zări de folos obştesc. Raportul prezentat la sesiune, cît se în evidenţă de raport şl de depu partidă de şah, ori să răs Gheorghe Croitoru, Gheorghe
şi discuţiile deputaţilor, care au luat a făcut un studiu corespunzător cu 40—45 la sută mai ieftin decît aceeaşi taţii oare au luat cuvîntul sînt cunos foiască o revistă. Michiev şi alţii.
Legătura dintre sfaturile populare cuvîntul, au scos in evidenţă şi au cute de mai mult timp. Dar se pare
privire la perspectivele de viitor alo lucrare realizată din cărămidă. Cu că unii conducători s-au obişnuit cu Ceea ce surprinde pe un, Biblioteca mai are 7 biblio
ele şl nu iau masuri concrete pentru vizitator care intră pentru, teci volante la căminele tine
Întreprinderilor. Pentru secţia de in toate acestea secţia de industrie lo înlăiurarea lor. prima dată în club, pe la rilor ucenici, la dispensar, Id
orele 16—16,15 este coada pe cabana Lunca Pierii şi la sec
şi masele largi de cetăţeni s-a întărit criticat cu multă tărie anumite lip dustrie locală a Sfatului popular re cală a prevăzut pentru anul 1960 o Volumul lucrărilor din anul 1960 este care o fac tinerii la uşa bi- toare.
simţitor, atît prin activitatea mai bo suri ce mai există încă în anumite gional, nici acum nu este clar ce e creştere mai mare a producţiei de că cu mult mai mare ca cel din anul tre bibliotecii, aşteptînd ora 16,30
gată a deputaţilor, în mijlocul alegă- sectoare de activitate. mal necesar a planifica sau a pro rămidă în dauna producţiei de pre cut. Şl dacă nu ne vom ocupa cil cînd uşile largi ale Biblio ...Dintr-o sală se aud acor
toată răspunderea de coordonarea aces tecii se deschid, cuprin duri muzicale. Aici este bri
F o n d u rile b ăb eşti f©î®sî!e m ai Ju d icio s duce. De asemenea, secţia nu are un fabricate. Ge fel de orientare a avut tora, dacă nu vom folosi toate rezervele zindu-i cu dragoste. gada artistică de agitaţie ca
plan corespunzător de măsuri în vede 6ecţia cînd a acceptat o asemenea de care dispunem, la rezultate prea mari te pregăteşte un spectacol
Faţă de anul 195S, în anul 1959, rul personalului medico-sanitar, oame rea lichidării lipsurilor ce s-au sem- anomalie, e greu de înţeles. nu ne putem aştepta. Partidul şi Setea de a şti, setea de muzical. Echipa de teatru face,
la repartiţia bugetului local şi plani nii muncii primesc o asistenţă medi guvernul au pus în faţa constructori cultură, caracterizează la fel şi ea repetiţii.
ficarea fondurilor s-a ţinut seama în cală gratuită în măsură mult mai Sînt necesare măsură d@ îmbunătăţire lor sarcina de a realiza lucrări bune de bine pe minerii petrileni,
mai mare măsură de cerinţele vitale mare ca în trecut, fapt care a deter şi la un preţ de cost redus. Noi avem ca şi frumoasele realizări La clubul din Petrila sînt
datoria să depunem toate eforturile şi obţinute în lupta cu cărbu multe activităţi. Toate dove
ale regiunii şi s-a exercitat un con minat o reducere simţitoare a cazuri a a c t i v i t ă ţ i i îra c o m s r f y i d a si să ne subordonăm întreaga capacitate nele. desc grija pentru educarea
trol mai sistematic asupra veniturilor lor de îmbolnăvire a celor ce muncesc. şi putere de muncă luptei pentru în omului nou, pentru răsplndi-
şi cheltuielilor băneşti. Apreciind rezultatele obţinute în furile preferate şi, în funcţie de cerinţe deplinirea sarcinilor ce ni s-au încre Biblioteca, avînd o zes rca ştiinţei şi culturii în cele
S-au bucurat de atenţie mare şi sfera comerţului de stat atît ra acestea să aprovizioneze magazinele. dinţat. tre de aproape 8.100 de vo mai largi mase ale oamenilor
Iri raportul prezentat s-a subliniat alte unităţi sanitare din regiune cum portul cît şi discuţiile vorbitorilor s-au Sînt puţini responsabili de unităţi co lume, are mulţi, foarte mulţi muncii.
faptul că majoritatea mijloacelor bu sînt de pildă, cele 6 sanatorii de noap oprit asupra deficienţelor care mai merciale care au dat dovadă de exi E timpul ca şl I.R.P. să nu se mai cititori: 1.860. Zilnic, tovară
getare s-au folosit pentru finanţarea te de pe lingă întreprinderile din Hu există în acest domeniu de activitate genţă la recepţionarea mărfurilor şi considere în faza incipienfă. EI a acu şa bibliotecară, Anica Budea, Clubul rriineritor din Pe
economiei locale, construcţiilor şi altor nedoara şi Valea Jiului, care funcţio subliniind necesitatea luării unor mă care au mers pe linia evitării stocu mulat o experienţă destul de bună în distribuie 150— 160 de căr trila îşi îndeplineşte cu suc
acţiuni social-culturale. In domeniul nează în bune condiţii. De asemenea, suri care să asigure o desfacere co rilor supranormative. ultimul timp. Condiţiile ce i s-au creai ţi. Zilnic, sala de lec ces rolul de focar de cultură
social-cultural, de pildă, s-a alocat s-au alocat aproape 4 milioane lei respunzătoare a mărfurilor şi o ren îl obligă să facă tot ce-i stă în pu tură e plină, revistele stind în mijloci'! minerilor din Pe
peste 60 la sută din bugetul sfatu pentru asigurarea unor condiţii cît tabilitate crescîndâ a tuturor unită Pentru asemenea neajunsuri o vină tinţă pentru a executa proiecte econo la dispoziţia celor dornici a trila.
lui popular regional, cu peste 2t mi mai bune celor patru cămine de bă- ţilor comerciale. mare o are secţia comercială a Sfa micoase şi la timpul stabilit.
lioane mai mult ca în anul 1953. trînî, întreţinerea unor cantine şi al tului popular regional în frunte cu R. SELEJAN
tele. Lipsa cea mai mare în sectorul şeful ei, loan Tomescu. Să nu uităm obligaţiile ce ie avem
Din banii alocaţi în acest domeniu comercial este aceea că planul de des faţă de industria locală şi de comerţul In raionul Sebeş
s-a lărgit într-o măsură considerabilă Sume de bani cu mult mai mari facere a mărfurilor pe anul 1959 a fost Este adevărat şi faptul că Ministe
învăţămîntul elementar şi mediu. In ca în anul 1958 s-au alocat dezvol realizat numai în proporţie de 95,83 rul Comerţului n-a acordat sprijinul ne de stat, a subliniat în continuare tov, Se pot contracta CU stafu! caniifăfi
oraşul Hunedoara s-a construit o tării întreprinderilor de industrie lo la sută. Gît priveşte reducerea cheltu cesar construirii de depozite cores
şcoală medie, s-a mărit cu 12 săli de cală, gospodăriei comunale, comerţu ielilor de circulaţie, în loc să se rea punzătoare pentru păstrarea mărfurilor D. Lazăr. Sarcina principală a acestor mai însemnate de produse agricole
clasă o şcoală de 7 ani din Petro lui şi sectorului de construcţii. Astfel, lizeze acest lucru s-a petrecut tocmai în regiunea Hunedoara. Dar dacă unităţi este să asigure un volum spo
şani, a fost terminată o şcoală în sectorul gospodăriei comunale a reali invers, au crescut cu peste 2.000.000 secţia comercială a Sfatului populat rit de produse de larg consum, potri (Urinare din pag, l-a)1*8 prevăzut doar 2.200 kg. De lă
Ilia şi alte 11 şcoli din regiune care zat lucruri frumoase în ce priveşte lei. regional ar fi insistat mai mult pe vit cerinţelor şl specificului local. Lip cultura cartofilor, anul trecut
au fost începute cu fonduri din auto- înfrumuseţarea oraşelor prin pava lingă forurile superioare, multe defi şi ajutat organele cooperaţiei la s-au obţinut 26.000 kg., iar în
împuneri. Tot în domeniul învăţăinîu- rea şi pietruirea mai multor străz Acestea se datoresc în bună măsură cienţe ar fi fost dvitate şi s-ar fi surile ce au existat pînă acum nu mai încheierea de contracte, rezulta acest an au prevăzut să obţină
tului s-au alocat fonduri de peste 1,2 şi drumuri comunale, construirea ş superficialităţii în muncă de care au putut introduce pe reţeaua comerţului tele obţinute pînă în prezent doar 16.000 kg. la ha.
milioane lei pentru plata burselor ele amenajarea de pieţe în unele centr dat dovadă conducerile diferitelor uni de stat sortimente de mărfuri cores pot persista. Avem obligaţia morală sînt bune,
vilor muncitori şi studenţilor bursieri industriale şi comunale şi multe altele tăţi comerciale precum şi pătrunderii punzătoare şl de calitate superioară. şi materială de a satisface toate ce Dacă s-ar mări producţia la
trimişi la diferite facultăţi şi insti In afară de banii din buget, pentru în unele unităţi a unor elemente neco rerile de consum ale populaţiei. Con Pînă în prezent, în cadrul în
tute de învăţămînt superior de că înfrumuseţarea oraşelor şi satelor noa respunzătoare : necalificate, lipsite de Raportul prezentat şi unii deputaţi sumatorii ne apreciază ţlupă felul cum tovărăşirilor s-au contractat grîu cu cel puţin 100 kg. la ha.
tre sfatul popular regional. stre s-a folosit într-o măsură mai ma răspundere sau rău intenţionate. care au luat cuvîntul au criticat şi 210,9 tone gdu, 194,5 tone po
re contribuţia voluntară care echiva pe tov. loan Bodea, vicepreşedinte al le satisfacem nevoile ,.lor şi după felul rumb, 40,8 . tone floarea-soarelui şi la cartofi cu 4.00C) kg. la ha.,
Pentru întreţinerea instituţiilor cul lează cu suma de peste 3,3 milioane Sub ochii unor responsabili de uni Sfatului popular regional, care răs cum ne preocupăm de ei. De aceea, e şi 171,3 tone cartofi.
turale, în anul 1959 s-a cheltuit aproa lei. tăţi se alterează cantităţi însemnate punde din partea Comitetului executiv ar însemna că colectiviştii din
pe 11 milioane lei. Acest fapt a creat de mărfuri, se distrug ambalaje pen de acest sector de activitate. Dacă necesar ca organele sfaturilor popu Avînd în vedere că în cadrul
posibilităţi ca în regiune să ia fiinţă Raportul prezentat şi discuţiile de tru că nu sînt păstrate cu grijă, se tov. Bodea manifesta o mal mare exi acestor unităţi, întovărăşiţi Cîlnic ar âvea posibilitatea să
încă 9 biblioteci dotate cu un mare putaţilor şi invitaţilor la sesiune au fac sustrageri de bunuri ; unii lucră genţă faţă de oamenii cu care lucrea« lare să privească problema sub acest n-au contractat decît o canti
număr de volume de cărţi, 23 cămi subliniat succesele obţinute de către tori din comerţ au o atitudine neper- ză şi dacă urmărea cu mai multă per tate de cereale corespunzătoare contracteze încă 11.600 kg. grîu
ne culturale şi case de citit etc. O unităţile comerciale din regiune. Ast misă faţă de consumatori; reclama severenţa sectoarele de activitate de aspect şi să considere eă în faţa ma suprafeţei din întovărăşire, e ne
atenţie deosebită s-a acordat secto fel, s-a arătat că aprovizionarea oa comercială se face fără gust şi neeco- care răspunde, multe neajunsuri, atît selor apare complect lip. i!ă de impor cesar să se ducă o muncă poli şi 40.000 kg. cartofi. Pe lingă
rului sanitar. Cheltuielile făcute în menilor muncii s-a îmbunătăţit mult nomicos ; se trec cu vederea sugestiile din comerţul de sfat cît şi din indus tică susţinută în vederea popu
anul trecut pentru ocrotirea sănătăţii faţă de anii trecuţi, iar sortimentele si propunerile consumatorilor etc. Sînt tria locală, puteau fi preîniîmpînate tanţă autocritica forma'" In locul a- larizării avantajelor oferite de faptul că vor obţine bani mai
oamenilor, însumează cifra de peste mărfurilor ce s-au vîndut au fost mai foarte puţine unităţile comerciale care sau lichidate atunci cînd şi-au fă -uf cesfeia sâ se treacă la asemenea mă sistemul de contractări, ca ţă
97 milioane lei, cu peste 12 milioane multe şi de calitate superioară. In a- apariţia. ranii întovărăşiţi să contracteze mulţi, colectiviştii din Gîlnio, de
mai mult ca în 1958 şi cu peste 50 farâ de mărfurile primite din fondul au făcut un studiu cu privire la măr suri care sâ asigure o satisfacere io! în cel mai scurt timo cantităţi
Ia sută mai mult ca în anul 1956. central al statului, unităţile comer de cereale corespunzătoare su păşind 'cantitatea contractată de
Din suma alocată, o seamă de uni ciale din regiunea noastră au primit mai mare a nevoilor materiale şi cul prafeţelor rămase în afara în
tăţi spitaliceşti aii fost dotate cu apa un volum destul de mare de produse turale ale oamenilor muncii. tovărăşirii. 20 ione grîu, vor beneficia de
de la industria locală, îndeosebi mo
rate moderne, medicamente şi alt in bilă lustruită şi de bucătărie, produ L u c r ă r i d e e© rîs§ ru sfââ m rJ Sfaturile populare, începînd de Ia Din constatările făcute reiese sporul de 10 la sută peste pre
se culinare, ape minerale etc. Comitetul executiv regional şl pînă Ia că în raionul Sebeş, datorită
ventar necesar. A crescut apoi nunii* muncii mai intense şi mai orga ţul de contract. ¦
comune, trebuie să vegheze ca în pos nizate, s-a reuşit să se contrac
m as şi m m b in e e x ee y fla S a turi de conducere ale diferitelor sec teze cantităţi de produse mai La fel se prezintă situaţii şi
toare de activităţi să fie promovate mari decît în anul trecut. Dar
In anul 1959, T. R. C. L. H. a unităţile socialiste din raion la gospodăria colectivă din A-
construit pentru oamenii muncii din cadre corespunzătoare, cu perspectivă mai pet totuşi contracta o can
regiune 1.200 de apartamente, o păşire a fondului de salarii de peste şi cu dragoste de muncă. In acelaşi titate însemnată de produse a- poldu dc Sus. Deşi anul trecut)
2 milioane lei. timp, să se ia măsuri de înlocuirea gricole. Ne referim mai ales la
gospodăriile colective din Cîl- din vînzarea produselor agrico«
In afară de aceasta, pe şantierele de elementelor necorespunzătoare din ase ilic, Apoldu de Sus, Gîrbova,
menea posiuri. Miercurea şi alte gospodării co le contractate, colectiviştii din
parte fiind realizate după proiecte construcţii se face încă mare risipă de lective cu posibilităţi mari.
T © s§e im sflifele în f r e p r in d e r iB o r elaborate de l.R.P. Un număr însem materiale, nu se aplică în suficientă Să depunem strădanii mai mari în Apoldu de Sus au obţinut ve
direcţia întăririi legăturii dintre sfa Colectiviştii din Cîlnic, de pil
dă, au contractat anul acesta nituri de 1.079.280 lei, amil 'a*
turile populare şi masa de cetăţeni 18 tone grîu, 18 tone porumb,
S n d u s f r ie !© c a lă p o t şs t r e b u i e nat din aceste apartamente sînt con măsură metodele înaintate de muncă, de la oraşe şi sate — a spus în în 16 tone cartofi, fasole şi floarea- cesta, nu au contractat o cân
fortabile şi construite Ia un preţ care nu se folosesc îndeajuns rezervele in cheiere vorbitorul. Dacă ştim să lu soarelui. Colecl ivişi ii din Cîlnic
nu depăşeşte cifra de 40.000 lei apar terne care ar influenţa în mod pozi pot contracta însă o cantitate ii talc de cereale corespurn
tamentul. tiv atît executarea la timp a lucrări crăm cu oamenii, dacă ne ocupăm în mult mai mare de grîu, porumb
d e v in ă re n fia b ile ! lor, cît şi reducerea preţului de cost deaproape de ei, alunei ei vor răs şi cartofi dacă vor spori pro zătoare posibilităţilor. Dacă or«
Meritul pentru asemenea lucrări îl al acestora. punde în număr tot mai mare la foaie ducţiile agricole la hectar. In
Un loc important în raportul pre tive nu numai că nu şi-au îndeplinit are pe de o parle proiectantul, iar chemările noastre: se va putea exe planul de producţie clin anul cu ganizaţiile de partid din gospo
zentat Ia sesiune şi în discuţiile ce pe dc altă parte constructorul. Deşi Deşi se cunoaşte importanţa marc rent, colectiviştii au prevăzut să
lor care au luat cuvîntul l-a ocu planul, dar au tras înapoi şi au um tînăr, i.R.P. a realizat cîteva proiecte a unei colaborări apropiate între pro cuta cu ajutorul lor un volum şi mai obţină producţii inferioare celor dăriile colective vor demonstra
pat felul cum au muncit conducerile brit realizările celorlalte întreprinderi frumoase şi economicoase, fapt pentru iectant, constructor şi beneficiar, acest realizate anul trecut. De la cul
întreprinderilor de industrie locală din regiune. care s-au bucurat de aprecierea orga lucru nu s-a realizat în măsură cores mare de lucrări de folos obştesc, fără tura griului, deşi anul trecut co colectiviştilor avantajele oferite
pentru realizarea planurilor de pro nelor noastre regionale şi chiar cen punzătoare. Nici una din părţile res cheltuieli de Ia buget. Forţa lor ine lectiviştii din Cîlnic nu realizat
ducţie, îmbunătăţirea calităţii acestor La unele întreprinderi de indus trale. La rîndul său T.R.C.L.H. a do- pective nu s-a gîndit Ia ceva concret 2.470 kg. la ba. în acest an au de contractarea produselor,
produse şi reducerea preţului de cost. trie locală au existat fenomene nega bîndit o experienţă frumoasă în exe în această direcţie, sau dacă s-a in puizabilă, îmbinată cu conducerea con
S-a scos in evidenţă faptul că pro tive, de-a dreptul uluitoare. La între cutarea lucrărilor de construcţii, ceea tenţionat ceva, aproape totul s-a re cretă a sfaturilor populare să fie fo G.A.C. Apoldu de Sus — gos
dusele industriei locale au fost mai prinderea „Vasile Roaită" din Haţeg, ce denolă că poale face lucrări bune zumat la intenţie. losită în scopul îndeplinirii sarcinilor
variate şi unele din acestea de cali de pildă, a fost planificat să se extragă şi la un preţ de cost redus. podărie fruntaşă în toate dome«
tate superioară. Multe unităţi ale in şi să se livreze nisip metalurgic în Vinovată pentru starea de lucruri ce stau în faţa noastră acum şi în
dustriei locale au fost dotate cu uti valoare de peste 1 milion lei de Ia Meritele înregistrate în domeniul existentă în sectorul de construcţii nu viitor. niilc dc activitate —•: va con«
laje noi, de mare productivitate, suma o carieră care nici nu aparţinea în consirucţiilor, aşadar, sînt incontesta se face numai conducerea T.R.C.L.
de bani destinată investiţiilor pentru treprinderii respective ci unui alt de bile şi demne de apreciat. Există însă ei şi tov. Fiîip Coman, vicepreşedinte S. IOAN tracta mai mult de 21 tone grîu,
procurarea de utilaje necesare fiind partament. şi în acest domeniu unele deficienţe, al Sfatului popular regional, care răs
de aproape 9 milioane iei. Cu alte care, deşi cunoscute de mai mult timp punde de acest domeniu de activitate. Biblioteca clubu 20 tone porumb şi 16 tone car
cuvinte, acestui sector economic şi O altă lipsă gravă ce s-a mani nu s-au lichidat încă. Raportul prezen De muIte ori tov. Coman arăta nece lui. „Alexandru Sa
de mare însemnătate i s-a acordat festat în activitatea întreprinderilor tat cît şi unii deputaţi printre care sitatea unor studii pe şantierele de bia" din Hunedoa tofi. i
o mare atenţie din partea Sfatului de industrie locală a fost aceea că în Wiliam Suder şi loan Ocolişan, au construcţii in scopul asigurării unor ra dispune de un
popular regional. planul lor de producţie s-au planificat criticat unele aspecte şi fenomene ne lucrări de calitate şi la un preţ de mare volum de Deşi în raionul Sebeş s-a con-
sortimente (mobilă lustruită, sobe de gative care împiedică bunul mers al cost redus, vorbea despre ceea ce ar cărţi şi broşuri. In traclat cu statul o cantitate ma
Raportul prezentat şi discuţiile u- bucătărie, ţesături de bumbac etc.), iucrărilor. trebui întreprins în vederea asigurării momentul de !aţă. re de produse agricole, munca
rior vorbitori au arătat însă că rezul a căror bază materială de aprovizio unei colaborări sfrînse între proiectant fondul de cărţi al nu trebuie oprită aici. Organele
tatele economice şi în general acti nare nu se putea asigura din resurse — Direcţia bătăliei dată de şi executant, despre folosirea pe scară bibliotecii a ajuns raionale de partid, sfaturile
vitatea întreprinderilor de industrie locale, fapt pentru care trebuia să se T.R.C.L.H. a fost executarea pianului largă a rezervelor interne şi despre la 34.000 volume.
locală sînt departe de posibilităţile apeleze la fondul central. Şi cum din fizic, negiijînd în mod nepermis lucră multe măsuri ce se impun a fi luate. populare comunale şi coopera
existente şi cu atît mai mult de cerin fondul central nu s-au putut face re rile auxiliare şi de finisaj — spunea Dar practic tov. Coman a făcut pu Pentru a !ace torii trebuie să intensifice acţiu
ţele actuale. Multe unităţi ale între partiţii, deoarece nu erau prevăzute, în cuvîntul său Iov. deputat W, Su ţin în această direcţie. Timp îndelun mai eficace pă nea de popularizare a avantaje
prinderilor de industrie locală nu sînt der. Acest lucru duce Ia întîrzierea gat în conducerea T.R.C.L.H. au exis trunderea cărţilor lor oferite de sistemul de con
rentabile şi nu asigură volumul de produsele planificate n-au putut fi dării în folosinţă a construcţiilor res tat unele neînţelegeri fără temei, dar in rindul muncito tractări şi să determine astfel pe
produse cerute de consumatori. Există realizate. Consecinţele acestei anoma pective. Apoi, vrînd să ajungă Ia zi care totuşi aii împiedicat buna desfă rilor, colectivul bi toţi colectiviştii, întoVărăşiţii şi
cu lucrările de finisaj, constructorii şurare a muncii. Aceste neajunsuri nu bliotecii clubului a ţăranii muncitori individuali să
apoi deficienţe serioase şi în ce pri lii s-au răsfrînt asupra întregii acti fac, lucru de mintuială, din care cau au putut fi lichidate decît parţial şi organizai in sec sporească cantitatea de cereale
ză la puţin timp după darea lor în aceasta în ultimul timp. ţiile combinatului
veşte profilarea acestora şi orienta vităţi economice a întreprinderilor res folosinţă se defectează fie instalaţiile siderurgic 45 dc contractate cu statul, chezăşia
pective. sanitare, fie tencuiala şi, în acelaşi ? biblioteci votante.
rea înspre obţinerea acelor produse timp, zugrăveala. obţinerii unor veniluri tot mai
Dacă planul producţiei globale a In concluziile lucrărilor a luat cu- mari,
care au bază sigură de desfacere şi O deficienţă mare a constructorului vîntul tov. deputat Lazăr David, pre
unităţilor de industrie locală n-a fost — a subliniat vorbitorul — constă în şedintele prezidiului sesiunii. Vorbito
un calcul economic rentabil. Toate aceea că nu şi-a asigurat o stabilitate rul a apreciat spiritul combativ şl
realizat, e de la sirie înţeles că nici
acestea au dus acolo îneît planul pro
sarcina reducerii preţului de cost n-a
ducţiei globale în industria locală a
putut fi realizată. In anul 1959, în
fost realizat numai în proporţie de
industria locală se prevedea reduce
rea preţului de cost cu 5.371.000 Iei
85,5 la sută. Lipsuri mai mari în din care s-a realizat de abia 2,8 mi a cadrelor; fluctuaţia de pe şantiere discuţiile principiale a majorităţii vor
această direcţie au exisiat la următoa lioane lei. Drept urinare a faptului n-a fost lichida fă, fapt pentru care au bitorilor, precum şi propunerile . făcute
rele întreprinderi: „Vasile Roaită“ că preţul de cost n-a fost redus, între loc încă perturbări repetate şi cheltu în vederea lichidării neajunsurilor ce
Haţeg (director Aurel Jeledinţan), prinderile respective nu şi-au reali ieli inutile. au existat în activitatea financiară şi
„Horia" Alba Iulia (director Octavian zat nici' beneficiul planificat decit în execuţia planului local pe anul 1959.
Popa), „Crişaria“ Brad (director Ni- proporţie de 60 la sută. La T. R. C. L. Hunedoara în anul
colae Zâhut), „1 Mai“ Deva (director 1959 a exisiat o nepermisă folosire a Anul trecut, a subliniat vorbitorul,
Despre neajunsuri şi deficienţe se forţelor de muncă. Şi numai datorită a fost încheiat cu rezultate frumoase
faptului că forţa de muncă a fost di
Iustin Haiduc). întreprinderile respec poate vorbi încă mult. Şi dacă între rijată neraţional s-a înregistrat o de în regiunea noastră. Sub îndrumarea
