Page 61 - 1960-02
P. 61
>fsoa Cenfecală
lIî----H25 t®jeiiOara*Deva PROLETARI DIN TOATE. TARILE, UNIŢI-VA ! Toată atenţia pregătirii
AsiMsff/jLffMjTlMâw i campaniei agricole
® Pagina femeii. de primavara
(pag. 2-a)
® Viaţa de partid: Să dăm $a|mjpaniai âl-
toată atenţia agitaţiei vizuale, Pregătirea din
(pag. 3-a) timip a caimp'a;- Ing. REM U S G H ER B EA gribcxlă de primă
® Colţul învăţămîn-tului i iiiei agricoli© do şeful secţiei agricole, regionale vară, resipectiv
Rolul organizaţiei de pionieri. primăvară şi e- . înisăimiînţărille diiti
(pagf. 3^^aa) fectuarea lucrărilor în epoca op epoca I-a, încep imediat ce pă
® Un ghid al Moscov/ei din S timă, are un rol deosebit pentru mântul s-a dezgheţat. In primă
[anul 196...
Anul XÎI Nr. 1603 Vineri 19 februarie 1960 4 pagini 20 ban! creşterea producţiei agricole. Se urgenţă trebuie însămânţat grîul
L td(pag-
kUiat^l»aBgig3tg5a^ iaMi.!aiMigm.^img3ffiBK5a ştie că această campanie trebuie de primăvară, orzul şi ovăzul.
să se desfăşoare într-o perioadă Dacă vrem să dobîndim recolte
foarte scurtă. In acest timp, la bogate, aceste culturi trebuie în-
- ' . r ' , -1, ?- ^ noi în regiune, avem de execu sămînţate — dacă terenul per
>..v., Ş5j®| ¦.VV.\. v.v.v.vjv.'.V.V.-.V.V.V.ÎV.-tv.-.1, tat îns’ămînţări pe o suprafaţă mite — chiar printre ochiurile
S&iţ*x*&: de 126.000 ha., din care în epo de zăpadă. Tot în urgenta I-a
II I p:| | ca I-a 31.000 ha. se mai însămânţează şi mază
p:g|1 ţ.jp . v . ..... rea. In cadrul urgenţei a Il-a
•X-i’lvX'wXŞ•Şp&-ţiiŞ! In condiţiile de soi şi climă se însămînţează îloarea-soarelui,
Bobină de stingere nă de oţel peste plan în acest proprii, Traian Filimon, Ana din regiunea noastră, sporirea sfecla de zahăr, cartofii de va
Soit, Lazăr Nicolae şi alţii, li producţiei agricole vegetale este ră, plantele de nutreţ, legumele
an. Din angajamentul anual, membri ai cenaclului literar :;';Xv:ţ condiţionată de aplicarea îngră şi rădăoimoasele. In etapa a ll-a ,
„Ion Slavici". Seara literară şămintelor organice şi chimice. care începe de la 15 aprilie şi
Ieri dimineaţă, inginerul I- taminatontor le-au mai rămas s-a încheiat cu un program ţrcvXvt Cu toate acestea, unele gospodă durează pînă la 5 mai, se însă
artistic prezentat de către e- MM rii agricole colective nu trans mînţează porumbul, cartofii de
leana Răscarui si maistrul de realizat doar 2.000 de tone. levii ciclului I de la Şcoala WM i&i-S portă la cîmp acest îngrăşămînt toamnă şi cînepa. După această
Paulin Cioran de la Întreprin medie din Simeria. ¦RTŞBfi l ! preţios. dată se fac plantările de răsa
derea regională de electricita Succesul acesta se datoreş- duri de legume şi tutunul. Res
Vizitatori Sa muzeu mm Repararea utilajului necesar în pectarea însămînţăriilor în eta
te, au terminat lucrările de te în mare măsură dîrzeniei cu ill campania de primăvară este o pele indicate este o condiţie im
Muzeul regional din Deva altă sarcină de răspundere a con portantă atît în dezvoltarea nor
confecţionare şi montare a u- care a muncit întregul colec a fost vizitat ieri, pînă la o- siliilor de conducere din unită
rele 12, de 100 de persoane. ţile agricole socialiste. Trebuie mală a plantelor cît şi în lupta
nei noi bobine de stingere la tiv şi în special muncitorii din Dintre aceştia, au făcut parte contra calamităţilor.
staţia Peştiş. Bobina a fost schimbul condus de ingine şi un grup de 50 de elevi din revăzute şi reparate în cel mai
confecţionată pe plan local. In rul Itie Marcu. comuna Topliţa, raionul Hu scurt timp toate uneltele şi ma O atenţie deosebită trebuie â-
caz de cădere a firelor la pă- nedoara. şinile agricole cu care se va cordată însămînţării şi planta
lucra în primăvară. O importan
mînt, bobina asigură alimenta Sfat S.M .T . Alegeri sindicale ţă deosebită trebuie acordată în rii legumelor. Acestea trebuie
momentul de faţă şi răsadniţe plantate treptat pentru a obţine
rea abonaţilor cu curent elec In cursul zilei de ieri, a ă- Ieri, la Baru Mare, a avut lor. Problema culturii legume o producţie eşalonată, evitând
tric pînă la remedierea defec vut loc la Tîmpa, raionul Hu loc adunarea generală pen lor şi zarzavaturilor pe care se astfel lagloimerările de producţie
tului. nedoara, sfatul S.M.T. şi o tru alegerea comitetului comu pune un accent deosebit, nu poa pe q perioadă scurtă, lucru care
consfătuire cu privire la în nal sindical. Cu acest prilej, te fi rezolvată fără o bază se ar îngreuna desfacerea lor.
Făciridu-i-se proba, bobina a a fost prezentată o dare de rioasă de producere a materialu
seamă asupra activităţii des lui sădîtor, a răsadului. Pentru Din preocupările noastre nu
doi rezultate foarte bune. Cu ceperea campaniei agricole de făşurate de vechiul comitet. aceasta e necesar să se repare trebuie să lipsească întreţinerea1
După aceasta, au urmai dis răsadniţele existente, să se con culturilor de toamnă. Imediat ca
acest prilej s-a hotărît ca ast- primăvară. Au participai pre cuţii, şi s-a ales noul comitet fecţioneze răsadniţele noi şi să zăpada s-a topit şi pămîntul se
fel de bobine să fie instalate şedinţi si membri ai consiliu- şi delagaţii la conferinţa ra se însămânţeze la timp... , dezgiheaiţă, pe terenurile ¦unde
şi ta alte staţii electrice din ională. grîul a ieşit din iarnă'm ai slab
regiune. lui de conducere din gospo Un rol deosebit de important dezvoltat, e necesar să se admi
în obţinerea recoltelor mari îl nistreze îngrăşăminte azoioase
dăriile agricole colective ale au seminţele. Sînt însă unităţi şi superfosfatice, E necesar de a*
raionului Hunedoara, ingineri agricole socialiste care nu1acor seme.nea să se ia din Cîmp'pro
dă seminţelor importanţa cuve be de grîti, orz şi secară de
Mai m ult de cît agronomi de la secţia agrico nită. Pînă la 10 februarie, nu toamnă, să se pună în •condiţii'
lă raională şi de la S.M.T. Cu mai 41 de gospodării colective de vegetaţie, pentru a se deter
şi 3 f întovărăşiri agricole au mina procentul .pierderilor şi a
alaltăieri acest prilej, s-a discutat pro trimis probe pentru analiză la constata ce măsuri trebuie luate.
blema încheierii de contracte laboratorul de control al semin
ţelor din Alba Iulia. De aseme Pregătirea din timp a campa
Minerii Văii Jiului, au ex de lucrăfi cu S.M.T. şi măsu niei agricole de primăvară este
tras în cursul zilei de ied, rile ce trebuie luate pentru Echipa condusă de comunis tul Victor Miclea, lucrează la
ca lucrările agricole de pri încărcarea furnalului nr. 3 de la C. S. Hunedoara. Faptul că
peste plan, mai mult cărbu măvară să înceapă la timp. în luna ianuarie şi-a depăşit pl anul eu 4,23 la sută, dovedeşte
că şeful echipei este un bun organizator.
ne decît în ziua de 16 fe Seară literară
bruarie a.c. Astfel, pînă la
ora 10, faţă de aceeaşi oră a In cinstea celei de-a 27-a a
zilei precedente, s-au extras niversare a eroicelor lupte ale nea', condiţionarea seminţelor nu o sarcină de răspundere a tutu
peste plan la Lonea 50 va- ceferiştilor din 1933, cenaclul C u sarcinile constituie o preocupare serioasă ror lucrătorilor din agricultură.
gonete de cărbune, la Petrila literar „Ion Slavici“ din ora de plan pentru consiliile de (conducere ale Prin eforturi comune, punând în
d e p ă şite G.A.G. Din planul de 1.012 tone practică toată priceperea şi ex
FIER VECHI PENTRU OŢELĂRIIcu 10 vagonete, la Lupeni cu şul Deva a organizat ieri sea de seminţe, s-au condiţionat perienţa noastră, sub 'îndruma
Cooperativele meşteşugăreşti pînă în prezent doar 244 tone. rea permanentă a organizaţiilor
294 vagonete etc. ra la clubul „Filimon Sîrbu" Aportul pionierilor din regiunea noastră au încheiat Excepţie fac gospodăriile agri de partid, vom reuşi să realizăm
din Simeria, o seară literară. luna ianuarie cu rezultate bune cole de stat care au condiţionat
Biro. Acţiunea de strîngere a în producţie. Planul, producţiei întreaga cantitate de seminţe. şi să depăşim sarcinile ce ne
globale a fost depăşit cu 2,90 stau în faţă pe anul 1960.
A 16.000-a to n ă d e Cu această ocazie, s-au dat şi şcolarilor fierului vechi în oraşul Haţeg la sută, iar valoarea producţiei T îl
continuă. marfă cu 6,10 la sută. Volumul
la m in a te p e s t e p lan citire unor fragmente din poe Intre 13 şi 16 februarie, pio lucrărilor cu caracter industrial Utemista Ana
ziile lui Mihai Beniuc şi Ci nierii şi şcolarii de la şcoala me Sn ultimele trei zile pentru populaţie a fost îndepli Mareş îndeplineş
nit în proporţie de 106,30 la te funcţia de legă-
La laminorul bluming al cerone Teodorescu închinate Din iniţiativă Comitetului o- sută, iar al prestărilor de servi toare la secţia de
răşenesc de partid şi a Sfatului cii industriale cu 107,90 la sută. pănat a filaturii din
C ..S. Hunedoara, a fost lami luptei ceferiştilor. De aseme die din Haţeg au întreprins mai popular orăşenesc, în Deva s-a Lupeni. I n . luna
întreprins de curînd o acţiune de S -a. confecţionat astfel cu 9,4 ianuarie şi în
Inată ieri cea de-a 10.000-a to- nea, au citit din lucrările lor multe acţiuni de strîngere a fie colectare ă fierului vechi. Astfel, la sută mai multă încălţăminte prima jumătate a
rului vechi. Clasele a Vl-a B, de piele, faţă de prevederile de lunii februarie, ea
în ultimele 'trei zile, din între plan. a realizat sarci
a Vl-a @ şi a Vil-a A au strîns nile de plan în
O contribuţie deosebită la' a- proporţie de 120 la
Din primele sil® al® anului — în acest timp peste 4.000 kg. ceste realizări a adus cooperati sută.
va „Unirea“ din Sebeş care şi-a
productivitate sporită la toile agregatele fier vechi. S-au evidenţiat pio prinderi, instituţii şi şcoli, s-au depăşit planul cu 27,40 la sută IN F O T O : Le-
nierii Viorica Sbuchea, Ladislau colectat 57 tone fier vechi şi 23 Ia producţia globală şi cu 50,5 gătoarea Ana Ma
la suta la prestaţii de servicii reş, la locul de
g | H olăriţi să contribuie din plin la traducerea în fapte a prevederilor Stoică, Petru Vîlcean, Cornel tone resturi de fontă. De ase industriale pentru populaţie. muncă.
jjj plenarei C.C. al P M .R . din 3-5 decern brie anul trecut, m uncitorii, inginerii Ionescu şi Liviu Nopcea. Anga menea, la chemarea comisiilor Astfel de rezultate au mai ob
ţinut cooperativele „Jiul“ din _ULL
H şi tehnicienii de la C om binatul sid e ru rg ic H unedoara acordă o atenţie jamentul pionierilor şi şcolarilor de femei şi a organizaţiilor Petroşani, „Viaţă nouă“ din O-
răştie şi altele.
§§ to t m a i m are sporirii p ro d u ctivită ţii m uncii. A cest lucru este ilu stra t de de la şcoala medie din Haţeg U.T.M. un număr însemnat de
N. DO N OVICI
H'•iî" rea liză rile cu care sid e ru rg iştii au în c h e ia t p rim a lu n ă d in a cest a n. Pro- este de a strînge pînă în ziua femei şi tineri, au colectat în
=iL d u c tiv ita ie a m u n c ii pe în tre g c o m b in a tu l a crescu t in lu n a ia n u a rie cu de 26 februarie a. c. o caniitate ultimul timp 9 tone de fier vechi. corespondent
de 10.000 kg. fier vechi.
Ş 9.2 la sută faţă de plan. O mare parte din cantităţile
Elaborînd şarje cu durată folosirii din plin a capacităţii de lucru Din gospodăriile de fier vechi, colectate au fost
mai scurtă a liniilo r de laminare şi a tuturor uti predate I.G.M-ului direct de
lajelor. cetăţenilor către întreprinderile şi instituţiile
Colectivul noii oţelării M artin, pen respective. Rău este însă faptul
tru o mai bună organizare a procesului In celelalte secţii Traduoîndu-şi în viaţă, anga că ceea ce au colectat femeile
de producţie, a redus în luna ianua jamentul luat în sesiunea Sfa şi tinerii s-a depozitat pe trotua
rie durata medie de elaborare a şar In prima lună a anului, şi colectivul tului popular orăşenesc, depu rele' Străzilor iar I.C.M.-ul nu a
jelor cu aproape două ore faţă de du fabricii de aglomerare a minereurilor taţii din Haţeg întreprind binevoit să ridice acest fier vechi
rata medie realizată in anul trecut. a realizat o productivitate cu 10,25 Ia în aceste zile noi acţiuni nici pînă în prezent.
Topitorii acestei oţelării au elaborat sută mai mare decît cea planificată, de strîngere a fierului vechi.
în prima lună a anului 160 şarje ra ţar colectivul uzinei cocsochimice, o Pînă în momentul de faţă, s-au M II
pide şi au sporit productivitatea mun creştere a productivităţii de 5,64 la strîns de prin gospodăriile ce
cii faţă de pian cu 14,47 la sută. sută. Furnaliştii de ta secţia a 11-a se tăţenilor, cantitatea de 2.000 kg.
prezintă cu o creştere a productivităţii fier vechi. La mobilizarea cetăţe
In prima jumătate a lunii februarie, de 3,25 la sută. Mai slab se prezintă
însă colectivul secţiei a l-a furnale,
brigăzile de oţelari conduse de prim-
topiforii Iulian Ispas, Avram Oprlş, unde productivitatea muncii planificată nilor, în această acţiune, s-au e -“ In noul cvartal de locuinţe ACARI /VWWWWvWVXAAi
Axenfe M arian şi Teodor Caram alis, pe tuna ianuarie, a înregistrat o creş videnţiat deputaţii Avaria Zam muncitoreşti din viitorul centru
au elaborat aproape numai şarje ra tere de numai 1,02 la sută. fir, Gheorghe Fekete şi Mihai al oraşului Hunedoara s-au dat ...întunericul s-a lăsat de m ult Peste citeva clipe, tr y iu l trece lui S.C .B. N u i-a fost uşor să in-
pide, realizînd astfel o productivitate marţi în folosinţă siderurgiştilor şi arătătoarele ceasului se apro prin faţa cabinei acarului, apoi înveţe tainele acestei m unci. Cunoaş
mult sporită. Este demn de remarcat li t primele 24 de apartamente cu în pie de m iezul nopţii. Soneria telefo se pierde in întunericul nopţii. A- terea schem ei staţiei, a funcţionă
iaptul că oţelării consolidează şi mai călzire centrală pe bază de ter- carul Cornel M inja se îndreaptă rii blocului şi a num eroaselor sem
mult succesele obţinute în prima lună moîicare. Noile apartamente, nului sparge liniştea cabinei. Acarul d in nou spre bloc. V egherea la nale lum inoase, de fluier sau fa
a anului. Creşlerea productivităţii muti compuse din cîte două camere, siguranţa circulaţiei e datoria de nion, i-au cerut m ultă bătaie de
cii pe întreaga oţelărie a dus la rea bucătărie şi alte dependinţe, au Cornel M inja ridică receptorul şi-n onoare a fiecărui ceferist. cap. Dar nu s-a dat bătut.
lizarea unei producţii de oţel peste fost executate la un preţ de cost
plan de 5.409 tone în luna ianuarie şi mecţiu pe apartament de aproxi ureche îi sună cuvintele com an C ornel M inja — om ui căruia ii P rin gara Subcetate trec m ulte
de 4.175 tone în primele 15 zile din mativ 33.500 lei. In prezent, la trenuri. Spre Petroşani, spre S i
luna februarie. alte două blocuri cu 48 aparta de! pe care i-o dă im piegatul de O WffWk _ meria, spre Caransebeş aleargă
mente, se fac ultimele pregătiri In o m m m m M zilnic sute de vagoane încărcate
Şi la oţelăria electrică s-a realizat la instalaţia de încălzire, pentru serviciu : cu m ărfuri şi călători. De sus, de
în luna ianuarie o productivitate mai ca în curînd şi acestea să-şi pri închin aceste rinduri — e acar în la etajul cabinei, acarul C ornel M im
mare cu 20,04 la sută decît cea pla mească locatarii. — Cu nr. 60, la ora 23,03, tre staţia Subceiate. D iscuiînd cu şe ja le însoţeşte pe toate cu privirile
nificată, iar la oţelăria Martin nr. 1 sale. Ziua sau noaptea el veghea
cu 6,69 la sută. nul de persoane 2.089 intră şi iese
Nici laminatorii nu se la linia a III-a norm ală I
Acarul notează în registrul său
com anda dată, şi in pilnia recep
torului retransm ite apoi confirm a
rea : >
lasă mai prejos — C u nr. 60 la ora 2 3 ,03, tre fu l staţiei ori cu secretarul orga* ză la siguranţa circulaţiei. De
In secţiile de laminoare, întrecerea Expozifie de arfă n u l de persoane 2.089 intră şi iese nizaţiei de partid despre tinărul fiecare dală cind intră in serviciu
socialistă are de asemenea ca obiectiv la linia IlI-a norm ală. acar, concluzia acestora va fi a- îşi am inteşte de angajam entul luat
sporirea productivităţii muncii, Laini- ic a c e e a ş i: cu m ai bine de un an tn urm ă,
Cu m ina sigură, prinde m inerul
natorii au dovedit prin fapte acest Intr-una din să lile ' noului pirghiei de bloc şi o coboară. M a- — E un tovarăş bun, un acar cind a !ost prim it in rindurile m em
lucru. L a laminorul de 800 mm., de club muncitoresc din oraşul Hu , cazul se întoarce şi ieşirea trenu- priceput, un com unist de nădejde. brilor de partid. N u vrea să se
pildă, productivitatea muncii a crescut
in luna ianuarie cu 13,46 la sută faţă nedoara s-a deschis o expoziţie } lui de la linia a U I-a e asigurată. Au trecut m ai bine de 8 ani de abată cu nim ic de la acest a nga
de plan, iar la laminorul bluming s-a cu lucrări ale artiştilor plastici Prin geam ul cabinei m ai priveşte cind Cornel M inja poartă titlul de jam ent.
înregistrat o creştere a productivităţii odată la poziţia felinarului ce in ceferist. A lucrat prim a daiă la
de 11,91 la sută. amatori din localitate, unii din dică ieşirea de la linia directă. Mi- întreţinerea liniei, apoi ca scriitor E acar de m ai bine de doi ani
nuieşte cea de-a doua pîrghie şi de vagoane şi in cele din urm ă a
Acesta este rezultatul eforturilor de cV La clubul nou al Combina tuldi siderurgic din Hune¦doara,J\ \. tre ei muncitori siderurgişti şi \ braţul sem aforului se ridică indi- obţinut diplom a de acar şi autoriza de zile, şi, tot de atunci, num ele
puse de laminatori pentru a lamina- > c in d şi el „cale, lib eră ". . ¦, ţia sp ecia lă pentru, m in u ire a b lo c a ¦>.
zilnic un număr tot mai mare de lin fost deschisă'recent o expoziţie ele fotografii.- Exponatele aparţin ^ constructori. Lucrările expuse tra său se află mereu in rindurile
gouri, este rezultatul unei organizări
' fotografilor amatori din oraş. ^ tează aspecte din viaţa de azi şi fruntaşilor.
IN CLIŞEU,[: Aspect de ia expoziţie. dezvoltarea marelui centru si P ETR E FARGAŞIU
mal judicioase a muncii în vederea derurgic Hunedoara. W V W V V /W W W W W v V W , \. . v 'A /y \ \