Page 62 - 1960-02

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1003
BiragpacEgggmBgiaaffi

A G I T A T O A R E A Cu dragoste părintească

Tînăra Rabeca Boitor de la fabrica 'de încălţăminte „Ar­ Mari« Beloş s-a bucurat nes­ ...După ce Gheorghe Lungu, prin munca comuniştilor Gheor­ Autocamioanele şi macara­ insuficientă. Dar lucrurileî nu ?
deleana“ din Alba IuMa a termin at de curînd şcoala profesională, pus de mult atunci cînd membrii secretarul organizaţiei de bază, ghe Lungu, Orşa Iosif, Brinda lele stau gata parcă să de­ puteau merge aşa. Educavttooa-­ i
calificîhdu-se în meseria de rih tuitoare. Deşi tînără în această întovărăşirii din sat o propuse­ depusese primul cererea de în­ Aurel, Furdui Iosiî Suci, a can­ servească un vast şantier în rea a cerut sprijinul comite­
meserie, ea aduce un aport deo sebit la realizarea sarcinilor de scriere în gospodăria colectivă, didaţilor de partid Emil Moise, miniatură. Lingă acestea se tului orăşenesc de partid, co­
plan, situindu-se printre fruntaş ele întreprinderii.' Pentru rezul- seră ca preşedintă. De altfel, ea Daria Beloş s-a sfătuit ou soţul Orşa Iosiî Tălucă şi a altor co­ odihnesc şi alte jucării care mitetului orăşenesc al femei­
ţaţele bune obţinute în muncă, utemiiştii de la fabrica „Arde- îusese printre primele care depu­ ei (şi el este membru de par­ munişti şi deputaţi din comuna au menirea să cultive la copii lor şi în mod treptat lucru­
leand“ au ales-o ca delegată la Conferipa raională U.T.M. care seseră cerere de înscriere şi des- tid), apoi a prezentat cererea de Burjuc, peste 100 de familii din o seamă de deprinderi prac­ rile au început să se schimbe.
a avut loc de curînd. făşurase (a rîndul e] o susţinută înscriere. Doar 3—4 inşi i-o lua­ satul Tisa au prezentat cereri tice, să le desvolte spiritul Localul a fost renovai. In dor­
muncă de lămdrire în rîndul să­ seră înainte. de înscriere în gospodăria colec­ ele observaţie şi înd&mînarea mitoares-au adus două
In clişeu.; Rihtuitoarea R abeca Boitor la locul de muncă. tenilor din Tisa pentru coopera­ tivă. Nu va trece mult şi o nouă pentru viitoarele meserii. schimburi de lenjerie nouă.
tivizarea întregului sat. Tot atît In adunările cetăţeneşti se gospodărie colectivă îşi va înce­ Deocamdată stăpinii acestor Gamajucăriilor a fost mă­
de mult s-a bucurat şi cînd au prelucrase statutul G.A.C. şi se pe activitatea. Iar printre cei ce
ales-o deputată în comună. „A- discutase cu mulţi oameni. Era vor raporta partidului că şi-au jucării se gă­ rită iar hra­
ceasta înseamnă că oamenii a- nevoie însă de o muncă mai făcut datoria, va fi şi agitatoa- sesc la ora de na — variată
preciază munca mea“ — şi-a concretă cu fiecare om, cu fie­ rea Maria Belos. somn. Pătucu­
spus Mari a Beloş. De aceea, a care familie. Ca şi ceilalţi co­ rile înzestrate şi consistentă.
început să muncească cu şi mai munişti din sat, Maria Beloş a S. GHEORGH1U cu o lenjerie de Timpul liberal
mare tragere de inimă. început aşadar a umbla pe la un alb ima­
casele oamenijor. A început cu Seri plăcute culat te fac să celor 28 de co­
Cel mai mult s-a bucurat în­ vecinii. Cu unii a mers uşor: crezi că ai pii era organi­
să Maria Belos, cînd, anul tre­ Noaptea geroasă poposise de de-a face cu o zat în mod
cut, adunarea generală a comu­ Ana Pătraşcu, Orşa Iosiî Cot, mult în saţul Turma?. Pe fa ca­ unitate spita­ plăcut. Cu tim­
niştilor a primit-o în rîndurile Avram Popa şi alţii, s-au lă­ sele colectiviştilor luminile se licească mo­ pul, numărul
lor. Atunci ea s-a angajat că murit uşor şi şi-au făcut pe loc stingeau una cîte una! La sediul del. Dar nu-i a- copiilor a cres­
va tace tot ce-i stă în putinţă cererile. Alţii însă, cu toate că gospodăriei colective, luminile devărat. Aici cut, ajungînd
pentru a îndreptăţi încrederea nu erau de rea credinţă, ezitau. continuau însă'să rămînă aprin­ este vorba de acum la 50.
ce j s-a acordat. Iosif Munieanu, de pildă, făcu­ se. Colectivistele Elena ¦Boldea, grădiniţa de
se cererea de două săptămâni Raveca Tomuş, Maria Rob, Ele­ copii cu orar Despre toa­
— O să muncesc mai mult şi dar n-o predase încă. Maria s-a na Nistoresc, Florica Flcresc, normal din o- te acestea, e-
mai bine în viitor — a spus dus la el acasă şi după ce au Solomia Uscaţii, Victoria Tó­ raşul Brad. Im ducatoarea Ma-
printre altele Maria Beloş. Tre­ discutat îndelung, l-a convins mese şi altele, în număr de 15, odihna şi edu­
buie să depun strădanii pen­ în cele din urmă să predea cere­ care participă la cursul politic ca ea copiilor H ria Golcea nu
tru a-mi îmbogăţi tot mai mult rea. La fel a fost convins şi bă- organizat .de comitetul de femei de aici veghează cu dragoste !1 ne-a vorbit prea
cunoştinţele politico-ideologice, trînul Mariş Iosiî Naiu. sătesc, petreceau, ca de obi­ de părinte şi educatoarea
şi să ajut şi pe alţi tovarăşi să cei, o seară plăcută. După ce Maria Golcea 1| mult. Ii este
iacă acest lucru. Ştiu apoi că Maria Beloş a învăţat să cu­ ascultaseră cu' interes conferinţa $ caracteristică
e necesar să-mi îmbunătăţesc noască oamenii, mergea cu răb­ intitulată „Ocrotirea mamei şi Primele bucurii ale muncii
munca cu oamenii şi să contri­ dare la gospodari acasă, odată, copilului, realizare importantă a încredinţate le-a simţit a- modestia pe
bui la lămurirea lor să păşeas­ de două ori, pînă reuşea să în­ regimului democrat-popular“ şi cum trei ani cînd a luat care caută să o imprime şi
că cu încredere pe drumul a- lăture orice urmă de îndoială. „Participarea femeilor la acţiu­ fiinţă grădiniţa. Era sin­ copiilor de la grădiniţa pe ca­
griculturii socialiste — condiţie gură_ şi avea în îngri­ re o conduce.
care asigură belşug şi bunăsta­ Aşa a reuşit Maria Beloş să nile social-sanitare“, colectivis­ jirea sa 28 de copii. Greu­
re pentru ţărănimea noastră convingă aproape 20 de familii tăţile începutului au fost ine­ In schimb, la comitetul ra­
muncitoare. să se înscrie în gospodăria co­ tele au început să chite, să facă rente. Spaţiul era insuficient ional al femeilor am primit
lectivă. In momentul de faţă, glume, dar fără a neglija tor­ pentru organizarea şi desfă­ o explicaţie, aceea că toate
şurarea activităţii copiilor în realizările de la această gră­
Mîini Indenlnatiee Legii mi cu ar ele sul de lînă, croşetatul, împletitui cele mai bune condiţiuni aşa diniţă se datoresc în mare
dantelelor. cum dorea educatoarea. Nu­ parte educatoarei Maria Gol­
Femeile din comuna' Stremţ La recomandarea Comitetului regio­ nic au luat drumul oraşelor şi centre­ recolte sporite de legume şi zarza­ mărul jucăriilor era şi el mic cea. Grija ce o manifestă
sînt vestite pentru Îndemânarea nal de partid, Comitetul regional de Multe astfel de seri plăcute, iar lenjeria pentru pătucuri pentru a da .copiilor de aici
pe care o au în ' executarea dife­ femei a îndrumat comitetele raionale lor muncitoreşti contribuind la îm­ vaturi. o educaţie sănătoasă îşi are
ritelor cusături cu motive naţio­ şi comisiile de femei din Q.A.G. şi au petrecut în iarna aceasta fe­ rădăcinile şi în educaţia pe
nale. Multe din cusăturile lor au întovărăşiri să desfăşoare o susţi­ bunătăţirea aprovizionării oamenilor — Noi în ce stadiu ne aflăm meile din Turma?. care Maria Golcea o primeşte
fost expuse şi chiar premiate în nută muncă politică de masă în rîn­
cadrul expoziţiilor de artă popu­ dul femeilor în scopul lărg irii secto­ muncii cu pregătirea g răd in ii? — au între­ I. BALAN din partea partidului, din rîn­
lară organizate pe plan raional rului legumicol, pentru obţinerea de durile căruia face parte.
şi regional. recolte bogate de legume şi zarzava­ Intr-una din zilele trecute la G.A.C, bat cîteva femei. Creşte m im ăm !
turi. Anul trecut datorită acestei munci din Lăpuşnip se arfujqaseră mai mult» — Ştiţi că am hotărît să mărim I. MANEA
Recent, femeile din .Stremţ au s-a reuşit să se obţină recolte bogate femei, în special cele din .brigada te abonam entelor
hotărît ca în cinstea zilei de 8 de legume de pe suprafeţe mai întinse. gtimicolă. Se uitau curioase la pre suprafaţa grădinii de la 10 la 16,,ha, Fruntaşele seefiei
Martie să coasă cîteva cămăşi şedinţa lor vrînd să ghicească mo Pentru grădină s-au şi strîns 12 va­ la ziare şi rev iste
cu motive specifice locului. A- La G .A .C . Lăpuşnic, de pildă, de pe tivul pentru care le chemase. Cînd goane bălegar pentru paturi calde şi La 8 _Martie se va sărbători cest lucru a dat rezultate bune,
ceste cămăşi vor fi donate echi­ cele 10 ha. de grădină s-a obţinut s-au adunat toate, preşedinta a scos sînt şi în curs de executare la tîm- Revistele „Femeia“, „Sătean- cea de-a 50-a aniversare a Zi­ muncitorii de la secţia conserve
pei de dansuri a căminului cul­ o recoltă în valoare de 156.000 lei, ziarul „Scînteia“ din sertar şi a înce- plăria gospodăriei- a . •-;ie tocurile pen­ ca“ şi „Dolgozo No“ tratează lei internaţionale a femeii. In obţinând acum o productivitate
tural din localitate. Materialul depăşind astfel cu 36.000 lei valoarea put să citească un articol despre spo­ tru răsadniţe. Dar . bălegar ar mai problemele muncii femeilor. Pen­ cinstea acestei zile, femeile din sporită.
a fost dat benevol iar lucru se producţiei planificate. rirea producţiei de legume şi zarza­ trebui. tru aceasta revistele amintite secţia preparat carne şi conser­
execută tot de către femei în vaturi. După ce a terminat de citit sînt foarte solicitate de către ve aparţinînd întreprinderii Un aport preţios la realizarea
mod voluntar în orele de şeză­ Este demn de remarcat aportul pe preşedinta a su b lin ia t: — Să-l aducem şi de pe la casele femeile din regiunea noastră. I.R.I.G. Deva se străduiesc să sarcinilor de plan îl aduc şi to­
toare ce se organizează mai în care l-au adus femeile din brigada le­ noastre că doar al nostru va fi cîşti- Numai în raionul Alba, de pildă, obţină rezultate cît mai bune
fiecare seară cît şi în cadrul gumicolă pentru obţinerea acestui suc­ — După cum vedeţi, în articol se gul dacă vom obţine recoltă bogată numărul abonamentelor la aces­ în lupta pentru sporirea produ­ varăşele Maria Florea, Elisabe-
cercului „Mîini îndemânatice“ ces. In tabela de pontaj figurează nu­ spune că un rol principal în sporirea — au spus mai multe femei. te reviste este în continuă cre­ selor ş i . îmbunătăţirea calităţii ta Pentea, Maria Tîru, Lidia
care funcţionează pe lingă comi­ me de femei care au efectuat în gră­ producţiei de legume îl au unităţile ştere. Astfel pînă în prezent s-au acestora. Organizate în echipe Rus şi’ altele. Zilele trecute aces­
sia de femei. Pînă în prezent dina de zarzavaturi şi legume cîte agricole socialiste. Sectorul socialist Ş i au pornit la treabă. Femei cum făcut pe raion 1.126 abonamente şi brigăzi în cadrul schimburi­ tea s-au angajat ca în cinstea'
cele mai frumoase cusături au 180-205 zile-muncăi Ana Luncan, de din agricultură s-a dezvoltat mult, de- sînt Maria Suiaga, Elena Suiaga, Ana din care 660 abonamente la re­ lor de lucru, femeile de aici dau zjfei de 8 Martie să depăşeas­
fost executate de către tovarăşe­ pildă, a prestat 187 zile.m uncă, Ma­ ţinînd în prezent peste 73 la sută Luncan şi multe altele au adus de vista „Femeia“, 286 la „Să- dovadă de multă conştiinciozi­ că- planul de producţie la con­
le Elena Borza, Lucreţia Păcu­ din suprafaţa arabilă a ţării. A cres­ pe la locuinţele lor bălegar pentru teanca“ şi 180 da revista „Dol­ tate în îndeplinirea sarcinilor serve cu 5 la sută, să dea do­
rar şi' altele. ria Arsenic a prestat 177 zile-muncă cut deci şi rolul gospodăriilor colec­ răsadniţe. gozo No“. de producţie. In consfătuirile de vadă de mai multă disciplină în
tive, întovărăşirilor agricole în apro­ producţie femeile fac propuneri munca şi să participe în mod
iar Cornelia Munteanu a prestat 205 In prezent la G .A .C . Lăpuşnic se Cele mai multe abonamente şi 'sugestii ¦pentru îmbunătăţirea voluntar la înfrumuseţarea în­
vizionarea populaţiei cu legume. E munceşte intens pentru pregătirea de le-au făcut femeile din oraşui procesului tehnologic de prepa­ treprinderii. Pentru rezultatele
zile-muncă. Ardeiul, conopida, varza condiţii prielnice dezvoltării viitoa­ bune obţinute în muncă, foto­
de datoria noastră deci să răspundem relor plante. Femeile din brigada Alba Iulia şi comunele Ighiu, rare a cărnii. Numai în ultima grafiile' multora din muncitoa­
şi vinetele produse la G .A .C . Lăpuş-- legumicolă sînt hotărîte ca de pe lo­ lună, muncitoarele Rozalia Ger- rele amintite au fost afişate la
la această chemare prin luarea de tul de 16 ha. grădină, să scoată în Zlatna, Teiuş, Vinţu de 'Jos şi nat, Ecaterina Beraru, Sofia panoul de onoare al întreprin­
acest an o producţie în valoare de Şerban şi altele, au propus ca derii, iar întregul colectiv le
altele. Datorită acestui lucru fe- pentru selecţionarea mai atentă consideră ca fruntaşe ale sec­
măsuri concrete în scopul obţinerii de 300.000 lei. a cărnii sa se instaleze un nou ţiei.
meilé din oraşul Alba Iulia şi ciur la cazonele de 'fierbere. A-
jr-i ligenia G ergeli, inginer in sec- m enţinut m ai bine curăţenia la lo­ două tinere inginere, să le ajute pen­ în tre p rin d 6. m u lţim e d e a c ţiu n i de 1 GEO RGETA M OISIU
sL h torni de cercetări al Com bina­ cul de m uncă. De asem enea, trebuiau tru a se acom oda cu m unca în com ­ fo lo s o b ştesc şi a c ţiu n i tin e re şti cal-, comunele amintite sînt întotdea­
tului siderurgic din Hunedoara, s-a realizate econom ii de reactive şl corespondentă
convins de prietenia tovărăşească alte substanţe chimice, evitarea spar­ binat. De un m are ajutor le-a fost tural-educative. A nul trecut, ele au una la curent cu problemele mun­

şi în m u n c a d e c u n o a ştere a se c ­ p re s ta t c îteva su te d e ore de m un-. cii femeilor din. ţara noastră pen­

statornicită între m em brele brigăzii gerii de aparatură şi deteriorării de ţiilor productive ale com binatului. că voluntară pentru curăţirea şi în- tru construirea socialismului, şi

în care lucra, încă de cînd se gă ­ probe etc. N um ai cunoscînd perfect procesul frum useţarea com binatului, pentru cu problemele mişcării mondiale G urs d e gospodărire
sea internată în m aternitate. Micile U nele cercetări durează 3-4 luni, tehnologic d in fiecare secţie, putem a femeilor. Aceste reviste sînt
cadouri ce i le aduseseră, nu erau face analize care să contribuie la îm ­ g o spodărirea şi în fru m u seţa rea sec-, lecturate în colectiv în cadrul
de prea m are valoare dar o em o­ uneori chiar şi un an. In acest tim p, bunătăţirea m uncii în com binat — o- cercurilor de citit şi sînt de un
ţionase g estul tovarăşelor ei de m un­ orice intîrzieri cit de m ărunte, orice bişnuia ea să le spună. ţiei. In plus, au am enajat un „cori- | real sprijin în munca pe care o In cinstea zilei de 8 Martie, săipămînă de către tovarăşa
că. M ai tîrziu, cu diferite ocaziij ea 'greşeli ce par neînsem nate, se a- desfăşoară femeile din raionul Comitetul orăşenesc al femeilor profesoară Pompilia Istrate. Cu
a căutat să răsplătească atenţia lor. dună zi de zi determ inind nerespec- Ş i ori de"'cîte o r ii se ivea prilejul, dor al savanţilor" în care au fost j Alba. din Orăştie a iniţiat de curînd această ocazie se dau femeilor
dovedindu-le aceeaşi prietenie since­ tarea term enelor fixate pentru 'stu­ m ergeau îm preună la furnale, oţe- un curs de gospodărire prin din oraşul Orăştie sfaturi şi în­
ră, tovărăşească. dierea temelor. U neori neatenţia, al- lărie, •cocserie. e x p u se p o rtre te le celor m a i m a ri ¦o a- I staţia de radioficare. Lecţiile la drumări gospodăreşti, precum şi
acest curs se predau odată pe unele reţete culinare.
D acă o vei întreba pe com'unista La rîndul lor, laborantele .şi-au m eni de ştiinţă, au scris scrisori de J
-si«as*
prietenie fem eilor muncitoare, din j

U .R .S .S .' şi Cehoslovacia şi au or­

g a n iz a t u n foarte, activ cerc de. c itit.

T oate m em brele brigăzii sîn t tine-,

E le n a lu n e a , cea m ai veche laboran­ orxKssuoDa. r&aaexxr^joKXXxxxxxxxac2CX3SX2aaKX3QocxxxxxK& re. M anifestă rile cultural-artistice le FEMEI CU CARE NE
tă din brigadă, cum s-a născut prie­ atrag în egală m ăsură. De aceea, ele

tenia dintre membrele brigăzii de cer­ ETSEN m erg în com un la spectacole, vizio-
cetătoare iţi va ră sp u n d e: „Prin nează în com un film e şi organU
m uncă". Sarcinile im portante care z e a z ă a u d iţii m u zic a le colective. Z i'«
stau în faţa sectorului de cercetări lele trecute, de pildă, au organizat

im p u n într-adevăr m u ltă răspundere, XKXXXXXXXXX^X^XXXXXXXXîCXXXlOOOOCXXXXXXXXXXKXXXIC o reuşită audiţie m u zica lă cu înre­

atenţie şi conştiinciozitate la efec­ gistrări de m uzică de operă, popu­

tuarea a n a lizelo r. Ia r p e n tru ca cele teori in s u fic ie n ta cu n o a ştere p ra cti­ îm b u n ă tă ţit co n tin u u m u n c a îm p a rtă -: lară, d e estra d ă şi uşoară. I n afa ră

23 de fem ei ale secţiei, printre care că şi teoretică provoacă neajunsuri şindu-şi reciproc experienţa sau ce- de m em brele brigăzii la audiţii au

9 inginere, să poată. îndeplini în în m unca brigăzilor. rînd ajutorul celor trei tinere in g i­ m ai participat peste 50 de m unci­

întregim e aceste cerinţe, colaborarea Toate aceste probleme au fost de nere din brigadă. Se intim pla une­ tori, ingineri şi tehnicieni din com ­

în m uncă nu este num ai dorită ci şi la început discutate in brigadă. L a ­ ori ca una din ele să răm înă ceva binat. Prezentarea lucrărilor audiate

absolut necesară. Dar cum s-a năs­ boranta Saekler Ecaterina, şefa de m ai în urm ă cu analizele. Celelalte făcută d e tovarăşa G ergneli a ajutat

cut această colaborare, această brigadă, a arătat m em brelor brigă­ săreau atunci in ajutorul ei luînd pe ascultători să înţeleagă m ai bine

prietenie ? zii că num ai dacă se vor sprijini asupra lor o parte din operaţiunile m uzica clasică. A udiţia a fost apre­

n urm ă cu doi ani, din iniţia­ reciproc, -în toate .ocaziile şi in toa­ ce trebuiau efectuate. In acest fel ciată şi a constituit un adevărat m o­

tiva comitetului de partid al te problemele vor reuşi să cîştige a reuşit brigada de fem ei condusă m ent de destindere.

| com binatului, com isia de fem ei de întrecerea. Cele trei _inginere şi la ­ de Saekler E caterina să cîştige în ­ In prezent, m em brele „Brigăzii

| aici. d înfiinţat la sectorul de cerce- borantele din brigadă au analizat îm ­ trecerea şi steagul de brigadă frun­ păcii" au în plan noi acţiuni. Este « VALERIA BENEA ANA BORDEAN GIZELLA STOCSEH
f ţări m ai m ulte brigăzi de fem ei. Im e- preună, care şi în ce m ăsură are ne­ taşă, d is tin c ţie pe care. o p ă stre a ză in curs de amenajare, uri colţ al este deputată în sfatul popular este preşedinta corriisiei de fe­
¦ diat după formare, aceste brigăzi voie de ajutor teoretic sau ¦practic. şi în prezent. fem eii, pregătesc întîlniri cu luptă­ orăşenesc Petroşani. In ultimul mei din comuna Gîrbova. In a- soţie de mliner, este 6 bună
l s-au chem at la întrecere. Obiectivele A poi, s-a început ' lucrul. Inginera w-v ar n u n u m a i în p ro d u cţie, în tre toarele 'din ileg a lita te, concursuri timp s-a evidenţiat în mod deo­ ceastă calitate depune mult in­ mobilizatoare a femeilor "din o-
ţ întrecerii dovedeau ele insele serio- Eugenia G ergiwli le cunoştea pe in ­ JL P membrele brigăzii Ecaterinei „Cine ştie cîştigă", scrisori pentru sebit prin confecţionarea în mod teres pentru antrenarea femeilor rasul Petroşani la diferite ac­
a zitatea cu care s-a pornit la muncă. ginerele N iculina Bologa şi [anca Saekler, brigadă cunosculă in Com ­ fem eile m uncitoare 'din străinătate, voluntar a lenjeriei pentru ho­ ţiuni de interes obştesc. Perso­
| La sfirşitul anului 1959 trebuia să Florica, ambele utem iste ca şi ea, binatul siderurgic Hunedoara şi în conferinţe etc. Ş i cu fiecare acţiune telul şi spitalul din localitate. la acţiuni culturale şi gospodă­ nal a prestat pînă în prezent
î se vadă care brigadă a executat încă de la facultatea de chim ie in ­ regiune sub denum irea de „Brigadă întreprinsă, prietenia — chezăşia La această acţiune a prestat, 200 ore de muncă volun-
ţ analize m ai bune şi la tim p, care dustrială din Bucureşti. A şa că, nu a păcii", există această prietenie. In trăiniciei brigăzii — se întăreşte. împreună cu alte 6 femei un reşti. 'Comisia "de femei pe care ară la curăţirea străzilor din
ţ 5 ! fost m ai disciplinată şi care a j- a !0 st: g reu să - s e apropie cle m ele tim p u l lor, ¦ liber, m e m b re le brigăzii. număr de aproape 2.000 ore de
G H . S T O I0 O'VV1IVG51I o conduce se situează printre

comisiile de -.fentei fruntaşe pe.

«• t-•«. .»..O. i !•>••<1» IOr*•*<*•* < *'*•* >§«••••«*. 9»r «f»»f r» » >» C*»0»1 t f. » c»»frf muncă voluntară. raionul Sebeş, -