Page 63 - 1960-02

Nf. 1603 , DRöMUb SOCIAEISMULU1 Pag. 3

V I A Ţ Ă DE P A R T I D Cărţi apărute Să îmbunătăţim mutica
de educare patriotică
SA D A M T O A T A A T EN Ţ IA IO N C REAN G A": 'Am intiri, poveşti, şi internaţionalistă
A G IT A Ţ IEI povestiri. Prefaţă de Al. Plru. E- a tineretului şcolar
diţle îngrijită de 0 . T. Kirileanu
(„ Biblioteca pentru toţi" — nr. 6). (J?ú-luL de, p,le-niml
298 pag. — 6 tel.

Din tiotărîrile plenarei G.G. al zuale să fie mobilizator, Iar for- colectivului minei în ceea ce JO H N M IL IO N ": Scrieri alese, tra­ însoţite de mici programe artis- de ai patriei noastre socialiste,
P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, ma îngrijită, atrăgătoare, priveşte creşterea productivităţii
exploatărilor miniere din Valea muncii şi reducerea preţului de ducere şi prefaţă de Petre Solo- In faţă şcolii noastre noi, stă tice axate pe tema discutată), Pionierii unităţii noastre par-
Jiului le revin sarcini impor- Multe organizaţii de partid cost. o sarcină complexă, de mare în­
tante în ceea ce priveşte creşte- din raionul Petroşani se preocu- ? mon. ¦ s-au recitat poezii închinate pa- ticipă la diverse acţiuni patrio-
rea producţiei, sporirea produc- pă de agitaţia vizuală, caută să In afară de aceste lipsuri, mai semnătate — educarea elevilor
tivităţii muncii şi reducerea 0 facă cît mai mobilizatoare, trebuie arătat că unele texte sînt . 232 pag. 6 L 5 lei. în spiritul patriotismului socia­ trjei şi partidului c ă : „Patria“, tice, cum ar fi colectarea fieru-
preţului de cost al cărbunelui. mai operativă şi eficace. Aşa, scrise neîngrijit şi cu greşeli. list, al dragostei fierbinţi pen­
de pildă, la minele L'upeni, Pe­ Se găsesc apoi materiale vechi -jSr tru patria noastră socialistă, ,,Stema ţării“, „Partidului“ de lui vechi, strîrigereâ maculatu-
în urma dezbaterii documen­ trila, în oraşul Petroşani etc., chiar în comuna Lonea. Astfel, D A R E N B A S S U f 'Recrutul - in ro- pentru Partidul Muncitoresc Ro-
telor plenarei, minerii, tehnicie­ agitaţia vizuală s-a îmbunătăţit, în faţa clădirii birourilor exploa­ M. Behiuo, „Patria mea“ de D. rii eto. La construcţia şcolii noi
nii şi inginerii şi-au luat angaja­ s-au reînnoit panourile, lozinci­ tării miniere, există o lozincă m ineşţe de Ada Qhirilă şi Alice m Ş, al preţuirii şi apărării cu-
mente concrete pentru îndeplini- le, legîndu-le de sarcinile con- transversală cu următorul con­ Qabrlelescu, cuvin! înainte de Titus ceririlor .revoluţionare ale po- Botez, „Inscripţie“ de V. Tulbu- — realizare înfăptuită în anii
rea şi depăşirea sarcinilor pla- crete, izvorîte din hotărîrile ple- ţinut: „Muncitori, tehnicieni şi porului muncitor, în spiritul in-
nuîui pe. anul 1960. Aceste an­ narei C.G. al P.M.R. din decem­ ingineri,, să luptăm pentru înde­ Priboi. ternaţionalismului proletar, al re şi altele. De asemenea, J a în- regim uhu democrat-popular —
gajamente au stat la baza ho- brie 1959 şi de sarcinile trasate plinirea planului pe 1959“. Mul­
tă'rîrii Conferinţei raionale de de Conferinţa raională de partid. te materiale expuse în comună 296 pag. — 6,85 lei. ceputul şi sfîrşitul adunării, pio- pionierii, după puterile lpr, au
partid Petroşani, care a prevă­ sînt învechite, textele nu mai
Textele materialelor de agita­ pot fi citite fiind decolorate. nieriT, salutînd, au cîntat „Im -, ajutat cu mult elan.
zut ca în acest an, din minele
ţie vizuală se referă la mobili­ Comitetul orăşenesc de partid S IN C L A IR L E W I S : B abbitt - In nul de stat al R.P.R.“. v Acţiunile patriotice sînt im-
Văii Jiului să se extragă în afa­ Petrila şi comitetul de partid al rom lneşte de Sofia M arian, prefa­
zarea muncitorilor, la îndepli­ minei Lonea trebuie să dea o păcii şi prieteniei între popoare. Pildă de măreţ patriotism sînt portante în opera de educare a
ra planului de producţie, 100.000 mai mare importanţă agitaţiei
nirea sarcinilor ce le revin, vizuale de la Lonea, reînnoirii In eduoareă nobilului senti­ faptele Zoiei Kosmodemian- elevilor, fiindcă în procesul mun-
tone de cărbune cocsificabil şi ei şi asigurării unui conţinut
popularizează rezultatele obţi­ actual, mobilizator, strîns legat ţă de V. M oglescu („Literatura ment al dragostei de patrie, skaia, oare înainte de a muri, a cîi, pidnierii încep să înţeleagă
energetic, făcîndu-se totodată e-
nute. de lupta pentru traducerea în universală contem porană"). şcoala găseşte un real ajutor spus : „E o fericire să mori pen- că. un adevărat pa fript trebuie
conomii de cel puţin 7.000.000 în organizaţia de pionieri.
In mare măsură s-a reuşit să viaţă a sarcinilor de plan. 4’ 80 p a g . — 15 lei. tru P°Porul t ă u !“. Fapta d e- să contribuie prin forţele perso-
lei. ii roică ă fost prezentată în cadrul naîe lă înflorirea patriei sociă-
fie înlăturat caracterul general I. POP CO STACH E A N T O N : Seri albastre-
Incepînd din primele zile ale . f w e l adunări cu ierna': „Pairio- liste. De asemenea, el învaţă
a! agitaţiei vizuale, să fie înlă­ rom an, vot. I. Ilustraţii de An- de folos ştes , n ir e dismul tineretului sovietic în Ma- astfel să aprecieze munca, să
anului în curs, minerii din Va- gela Balogh,
turate materialele cu conţinut în- & ? S E Ä Ä . Ä role Război pentru Apărarea' respecte pe cel care muncesc şi
lea Jiului au pornit cu hotărîre
vechit, depăşit de vreme. La mi­ • 320 pag. — 6,25 lei i cartonat ş, umtaf, agricole soc,allste, 1J. Patriei“. Au mai fost mev-!oncactaedrup| eadcueinâ«riri eflgausirgituerăcorop.op!;oorsutlruui dreptul ţ a
8,2 5 lei.
formaţiile politice, ieoturile ex- dihnă, j ,.g ,*(
B.T.A. H O F F M A N N : Spărgătorul de
fraşcolare, citirea presei, organi­
Lectura extrn|cp!ară, c^m p ic­
nuci — In rom ineşţe de O. zarea de schimburi de scrisori
G uşti. tează celelafte cal şl mijlodce
cu pionierii din celelalte ţări
de educare pătriotioă şi intCrnfP
9'6 p a g . — 3 ,3 5 lei. de democraţie populară — iată
ţionalistă a pionierilor.. Oe pil»
cîteva' 'din formele de activitate
dă, citirea ziaruiui^.SoînţejaJpio-
la muncă pentru a traduce în na Petrila, prin agitaţia vizuală, pe oare le are la îndemîriă or- somolişţilor din „Tînăra gardă“,
nierului“ şi a revistei „(Bravată
viaţă sarcinile ce le revin, pen- sînt arătate sarcinile ce revin ganizaţia de pionieri în vederea precum şi a pionierului etou Vo-
roşie“, ajută la 'educarea patflgţ»
tru a-şî îndeplini cu cinste an- colectivelor sectoarelor miniere, educării patriotice şi internaţio- lodea.
împlinirea, la 15 ianuarie ă'.c., .tică1 şi internaţionalistă. De a-
gajamentele luate în întrecerea sînt chemaţi muncitorii să lupte oaiişte a pionierilor
a 110 ani de la naşterea lui M. ceea am u m b rit şi. felul cum
In unitatea noastră am folo­ Eminescu, am sărbătorit-o de
socialistă. Rezultatele obţinute ' pentru înfăptuirea unor obiecti- sit cu succes în acest scop adu­ asemenea cu o adunare închi­ pionierii citeso presă.
nările cu temă închinate unor nată marelui poet. S-au anali­
în luna ianuarie, cînd s-au ex­ ve precise. aniversări, comemorări, sărbă­ zat şi recitat atunci şi străluci- Literatura pentru p io n ie rişi
tori ale poporului nostru sau aie tele-i versuri din „Scrisoarea
tras peste prevederile planului A crescut şi grija pentru for­ popoarelor socialiste prietene. IlI-a". şcolari înfăţişează, de ăsetfie*:

7.475 tone de cărbune, consti­ ma materialelor de agitaţie vi­ Astfel, am organizat o adu­ In programul de activităţi nea, numeroase exemple de dra­
nare cu temă închinată Marii pentru luna martie, avem pro­
tuie o dovadă grăitoare a faptu­ zuală. Acestea sînt scrise cu Revoluţii Socialiste din Octom­ gramată' şi o adunare cu tema : goste fierbinte de patrie, de pa­
brie, în ca’drul căreia, datorita „Harta nouă a patriei“, închi­
materialelor prezentate, pionierii' nată realizărilor regimului de triotism în muncă. Am îndrumat
şi-au dat seama de marea în­ democraţie populară.
lui că minerii îşi vor ţine cu- gust şi corect. Sînt larg popu­ semnătate a revoluţiei, de faptul pionierii să citească cărţi şi din
ca ea constituie col mai măreţ Patriotismul socialist are un
vîntul dat; angajamentele vor fi larizate angajamentele luate în eveniment din istoria luptei re­ caracter activ, exprimîndu-şe colecţia „Patria noastră“ că
voluţionare a proletariatului. prin munca creatoare a poporu­
îndeplinite şi depăşite. întrecerea socialistă. lui pentru înflorirea patriei, pen­ „România. pitorească“ de Aţi
Adunarea închinată zilei de tru construirea socialismului. Dc
La mobilizarea colectivelor ex­ In privinţa agitaţiei vizuale, 30 Decembrie, le-a arătat pio­ aceea, am urmărit nu numai Vlahuţă, Antologia „Scriitorii
nierilor că lupta de veacuri a dezvoltarea sentimentelor patrio-
ploatărilor miniere în scopul în­ mai există însă şi anumite lip­ oamenilor muncii din ţara noa­ noştri despre frumuseţile p’âV

triei“ — cărţi care trezesc draw

făptuirii sarcinilor de producţie, suri. Să luăm, de pildă, mina gostea faţă de frumuseţile şi bo­

un rol liotărîtor îl are munca Lonea. In incinta minei, agita­ găţiile patriei. S-au. recenzat şi

politică de masă desfăşurată de ţia vizuală este destul de săra­ cărţile „Paralela 45; “ şi „Anul

organizaţiile de partid. In ca­ că. Sînt expuse cîteva lozinci 15“ de Pop Simion, care des­

drul acestei munci, un Ioc im­ cu caracter general referitor la criu pe lîngă frumuseţile patriei

portant îl ocupă agitaţia vi­ chemarea pentru îndeplinirea şi uriaşele transformări surve­

nite în viaţa poporului nostru.

zuală. planului. stră pentru,- libertate socială şi , Rce ale pionierilor, dar ccaaamrraaccotteerrr- Educaţia în spiritul internaţio-
naţională, a avut un conţinut ganizat şi ^acţiuni cu
(5 agitaţie vizuală biné orga­ Materiale cu conţinut concret |neaglaistmâ iJdleuiceaproplaeitraior,ticiân(diasmolufbăi.l

nizată, cu un conţinut bogat, există foarte puţine. Ele se re­ patriotic şi profund internaţio­ patriotic. In diverse ocazii c-ut-o cu succes prin schimbul
nalist. Ea a fost încununată de prin articole la gazetele de pe­ de scrisori cu pionierii din ţă ­
contribuie la mobilizarea mase- feră Ia popularizarea angaja- succes abia prin crearea R.P.R., rete, adunări etc. — organiza­ rile prietene. In acest sens, ne­
am propus să facem o colecţie
lor de oameni ai muncii în jurul mentelor luate de brigăzile de stat în care puterea aparţine în ţia a arătat copiilor că cea mai de cravate şi insigne pioniereşti
întregime oamenilor muncii. In importantă datorie patriotică a
chemărilor partidului, îi ajută mineri fruntaşe. Nu se găseşte din toate ţările.
Am arătat mai sus cîteva as­
să poată desprinde totdeauna însă nici un material cu privire partea a doua a adunării (întot­ lor este de _a învăţa bine, pen­
pecte clin muncii unităţii noastre
cele mai importante probleme Ia popularizarea rezultatelor ob­ deauna adunările noastre sînt tru ă deveni cetăţeni de nădej-

care trebuie rezolvate. Organi­ ţinute în întrecerea socialistă, - m ---------------------- --------

zaţiile de partid trebuie să a- însuşi graficul zilnic destinat Fruntaşi Ia învăţătură privind educarea pionierilor în
spiritul patriotismului socialist
corde toată atenţia diferitelor spre a arăta realizările sectoa­

forme ale agitaţiei vizuale: lo­ relor, nu este ţinut la curent. Elevii Şcolii medii „Avram a organizat în incinta şcolii un şi al internaţionalismului prole­
Iancu“ din Brad depun eforturi panou de onoare unde sînt afi- tar. Această importanta proble­
zinci, panouri, afişe etc., să se La 10 februarie a.c., la acest susţinute pentru a 'asimila, cît şate fotografiile elevilor fruntaşi mă nu a putut fi epuizată în ca­

îngrijească de asigurarea unui grafic erau trecute realizările mai multe cunoştinţe în orele de ia învăţătură. Printre aceştia se drul articolului de faţă şi de a-
cursuri şi prin studiu individual, numără elevii Gornelta Maşek, ceea aştept ou nerăbdare să gă­
conţinut strîns legat de preocu- sectoarelor din 12 ianuarie a.c. Lucrînd la maşina de curăţat mărginea tălpii, 'iînărul Teo- din clasa IX-a B, Georgeta Bo- sesc împărtăşite în cadrul aces­
Pentru a; stimula pe cei mai diciu 'din clasa XI-a, Mariä Ivan tei rubrici şi alte îorine de ac*
fpărlîe principale ale oamenilor Din materialele de agitaţie vi- ¦dor Ciulea de la fabrica de în călţăminte „Ardeleana“ d‘ in Alba hamici elevi, conducerea şcolii din clasa a X-a şi alţii. tiviiate pionierească, precum şi

muncii. Conţinutul agitaţiei vl- zuală expuse, nu reies sarcinile Iulia îşi depăşeşte lună de lună norma cu 13— 15 la sută.

GH. BORŞ succesele obţinute de alte unităţi

corespondent de pionieri din regiunea noastră.

-0-3 G H ..A . HAID UC

n/foscovlfii se mîndresc 'de nuluî, în locul căsulelor Ide pe instructor superior de pionieri
i r l amploarea gigantică a con­
strucţiei de locuinţe din capi­ Zariadia. Un elicopter special ta Şcoala de 7 ani din Visca,
tala sovietică. Dar ceea ce s-a
realizat pînâ în prezent nu re­ l i i i i al I k s r I S i anul 19 l@6§ transportă pasagerii de la ho­ ClIENITIBIIFIGi raionul Ilia
prezintă nici pe departe limita. tel la aerodrom. Trebuie subli­
3.000.000 m.p. de suprafaţă lo­ din süd-vestul capitalei, nu i se -o -
cuibilă, sau peste 90.000 de a- mai potriveşte deloc denumirea nia t că elicopterele au devenit 20 F E B R U A R IE I960
partamente bine a,menajate — de „raion nou“. Cele 40 de cvar­ m m om âm t m
acesta este planul anului care tale complet terminate, imensul ceva obişndit în sistemul tran­ DEMA Moartea în şa) ALBA
a început. Organizaţiile de con­ parc care ocupă o suprafaţă de sportului orăşenesc din Mos­ IU LIA : S.O.S. în Cosmos; Oa­ üH D io
strucţii din Moscova sînt ferm aducerea structurilor pe şantiere 400 ha, întruchipează parcă for­ cova.
hotărîte să reducă termenul sta­ şi a trusturilor de construcţii de V . F . P R O M tS LO V ţa uriaşă a industriei de con­ meni şi lupi; B R A D : Fata cu 20 F E B R U A R IE 1960
bilit în cunoscuta hotărîre a care înalţă casele, va fi organi­ prim-vicepreşedinte al Comitetului strucţii sovietice pusă în sluj­
partidului şi guvernului cu pri­ zat un mare centra de dispeceri, Executiv al Sovietului orăşenesc ba poporului. Reţine atenţia capitolul „Pen­ urciorul / H AŢEG : Fete de
vire la lichidarea lipsei de care va dispune de toate tipuri­
locuinţe. Ritmul realizat în le moderne de radioaparataj. Moscova Dar cite construcţii minunate tru odihna populaţiei“. Un text aceeaşi vîrstă ; HUNEDOARA: PROGRAMUL’ I: 6,30 Mar­
La început, centrul va asigura au apărut pe colinele Lenin !
construcţia de locuinţe con­ asamblarea concomitentă a 40- Printre acestea măreţul Palat laconic evocă marile lucrări e- Tamahgo : ILIA : Lady Hamil- şu ri; 7,15 Muzică uşoară; 8,30
stituie o garanţie că pentru 50 blocuri pe baza graficelor al pionierilor, ansamblul de clă­
atingerea acestui ţel nobil vor orare. Iar în anul 1961, cînd diri administrative, Universita­ fectuate începind din 1960 de Iton; ORĂŞTIE : Pe ţărmuri în­ Gîmteee şi jocuri populare româ­
fi necesari nu 10-12 ani ci mai se prevede înzestrarea centru­ tea din piatră albă, care şi-a
puţin. lui cu tehnică electronică de cit mai deplin cerinţelor oame­ sărbătorit cea 'de-a zecea ,ani­ către organizaţiile de construc­ depărtate; Pe drumufile Romî- neşti ; 9,00 'Gurs de iniţiere mu­
calcul, funcţiile acestui „centru versare în 1963 şi vecina ei —:
Cel de-at doilea an al sep- de dirijare“ se vor lărgi con­ nilor sovietici. ... clădirea gigantică a Palatului ţii din capitală la propunerea niei; P E TR O ŞA N I: Casa părin­ zicală : Goncert ghicitoiare (X)
tenalului înseamnă nu numai o siderabil. Sovietelor. Chiar pe vîrful co­
amploare fără precedent, dar şi Anul acesta, în afară de lo­ linelor Lenin, se înalţă mîndră lui N. S. Hruşciov de a se crea tească; Cartea junglei; SEBEŞ: (reluare) ; 10,10' Muzică di's-:
un nivel calitativ principial Trecerea la construcţia de ca­ o sculptură gigantică, care în­
nou al construcţiilor. Cărămida se în întregime din elemente cuinţe, ta Moscova se va înce­ făţişează chipul nemuritor al lui în împrejurimile Moscovei un Viaţa e în mîinile ta le ; ZLAT- tractivă ; 10,30 Şcoaila şi viiaţa
— tradiţionalul material folosit prefabricate, se îmbină cu ex­ Vladimir Iliai Lenin, întemeie­
la zidăria pereţilor — anul a- perienţe şi căutări îndrăzneţe în pe construirea de noi şcoli; in­ torul Partidului Comunist şi al grup de zone de odihnă ou ho­ NA : N. S. Hruşciov' în Ameri­ (reluare) ; 12,00 Potpuriu, din
cesta va fi înlocuită la con­ diferite domenii ale construcţii­ Statului sovietic.
struirea noilor blocuri cu. pano­ lor. In curînd se va începe con­ ternate, grădiniţe şi oreşe, spi­ teluri şi pensiuni, unde să se ca ; S1MERIA : O întimplare melodiile lui Rudoilf Friiml;
uri mari. prefabricate confecţio­ struirea cartierului experimental Răsfoim ghidul. O surpriză
nate prin laminare şi vibrola- nr. 10 în Novîe Ceremuşki — tale şi policlinici, teatre şi ci­ plăcută pentru locuitorii Mos- poată închiria camere pentru extraordinară; BARU, MARE : .13,05 Goncert de p r î n z 14,00
minare, cu panouri din beton 26 de blocuri cu patru etaje covei şi pentru oaspeţii capita­
din cherămzit şi cu panouri e- de diferite tipuri şi construcţii. nematografe, stadioane şi tere­ lei. Citim : „Turnul marelui concediu, unde să se poată veni Noile aventuri ale motanului Solişti de muzică populară ro-
'xecutate în chesoane. Casete nu Creînd şi dină în folosinţă a- centru de televiziune din Mosco­
se mai construiesc în înţelesul cest cartier, se va putea face o nuri sportive — cu alte cuvinte va. Înălţimea — 500 metri. A- cu familia. Găsim în ghid ora­ încălţat; TEIUŞ: Omul cu pan­ mînească ; 15,10 Muzică de es­
obişnuit al acestui cuvint, ci se comparaţie între avantajele şi dresa : parcul Ostankin. Con­
'asamblează din elemente de con­ deficienţele clădirilor. Cete mai tot ce este necesar oamenilor struit In anii 1960-1962“. rul trenurilor care pleacă zilnic taloni scurţii L O N E A : pa­ tradă ; 15,40 Muziică din opere-;
strucţie produse la uzină. bune dintre ele vor fi recoman­
date pentru construcţia în serie. sovietici în viaţa lor de toate zi­ La capitolul „spectacole" a- spre malul lacurilor de acumu­ tim a; APOLDU DE S U S : le lui Mozart ;¦ 16,15 Vorbeşte
Pretutindeni sînt introduse in flăm despre modificările inter­
'practică metode rapide în flux, La sud-vestul capitalei se va lele. Una din construcţiile prin­ venite în „geografid“ teatrelor : lare Istrinskoe şi Kteazma, spre Soarta unui o m ; CALAN : La- Moiscova !; 17,25 Formaţii de'
Ansamblurile şi. elementele de începe peste cîteva luni construi­ a fost dată în exploatare clădi­
construcţie sînt transportate pe rea. unui raion experimental cal­ cipale care va începe anul aces­ rea Teatrului' muzical de pe bu­ Marea Moscova,citim lista case­ dij Hamillton. muzică uşoară; 18,00 Roza vui­
'şantier unde direct de pe ca­ culat pentru 4.500 de aparta­ levardul Tver, iar teatrul cen­
mioane ajung la locul necesar. ta este Sala Congreselor din tral de păpuşi s-a mutat într-o lor de odihnă, de o zi construi­ turilor; 18,30 Gu oîntecul şi jo­
mente. Raionul va ocupa o su­ clădire spaţioasă de pe Sa-
In prezent, în capitala Uniu­ prafaţă de 75 hectare. Kremlin cu o capacitate de 6.000 dovaia. ’ te în vechea pădure Srebrianîi. cul pe meleagurile patriei ?
nii Sovietice există aproximativ
In noul raion, care va consti­ locuri. ‘1 In lista¦Hotelurilor primul loc Iată şi adresele caselor de cul­ m & L îk m m a m tm k 20.30 La mjcrofpn satira şi u-
'3.000 de şantiere şi numărul lor
'creşte continuu. Pentru realiza­ tui o originală fereastră spre Wmaginaţi-vă un ghid ăl îl ocupă cel mai mare hotel din tură raionale, unde tineretul se PENTRU 24 ORE: rnorul; 23,00 Muzică de dans.
rea unei conduceri operative şi * Moscovei, editat în anul adună seara pentru a dansa, P r o g r a m u l i i ? 14,30 Mu­
precise a întreprinderilor indus­ viitorul construcţiilor sovietice, 196... Cîte lucruri noi va con­ Europa, cu ' 1.000 de camere, cu Vreme umedă ou cerul mat
triale care produc complete de ţine el care astăzi există doar a se distra. zică populară românească ;’ 15,30
case prefabricate, a organizaţii- vor găsi o aplicare in masă po­ în prâiede! săli de concerte şi expoziţii, mult acoiperit. Temperatura, Concert interpretat de fanfară;
h r 'de transport, care asigură Instituţiile sportive ocupă mai ziua lînlre 5— 10 grade, iar 18.30 Emiisiuine literară consa­
limerii, materialele plastice ... Moscova s-a îmbogăţit cu construit în apropierea Krepiti- multe pagini în ghid, Numărul noaptea între 0—5 . graide. Vînt crată Ziilei ceferiştilor ; 19,00
300 de magistrale, pieţe, străzi. lor a crescut mult In anii care potrivit din sectorul sud şi Din muzica popoarelor; 19,30
spongioase, aliajele uşoare, ma­ Prospectul Novo-Kirov, cartie­ au treciit. Sub acoperişul sta­ ¦sud-est. Dimineaţa şi seara pî- Muzică din operete \ 20,30 Mu­
rul Novii Arbat, „Raza vestică" dionului „Dinamo" se desfăşoa­ clă si ceaţa. zică de d a n s; 21,05 Emisiunea'
terialele refractare. Raionul în au permis descongestionarea car­ ră meciuri de fotbal şi iarna. „Scrisori din ţară“ ;' 21,15 „La
terelor aglomerate ale oraşului. PENTRU URMĂTOARELE sfârşit de săptămână; cântec, joc
ansamblu, ca şi fiecare clădire In noile cartiere de locuinţe, upă cum este lesne de în- şi vtoie bună“ ;' 23,15 Muzică
ale căror.denumiri acum , cîţiua TREI ZILET simfonică; 23,50 Muzică de
ín parte, trebuie să corespundă ani erau puţin cunoscute chiar ^ ţeles, ghidul despre care Vreme schimbătoare ou cie­ dans.-
şi de poştaşii atotştiutori din s-a vorbit aici nu a fost încă rul noros şi temperatura în
Moscova, s-au mutat sute de editat. Dar el va vedea cu si­ uşoară scăd eri
mii de oameni ai muncii. Mtizi- guranţă lumina tiparului. Doar
lovo, Mnovniki, Kuzminki, Se-
vernoe Izmmlovo s-au transfor­ lot ce au proiectat oamenii so­
mat în mari raioane, legate de
centru cu linii de metrou, care vietici, tot ceea ce este prevăzut
în cursul septenalului s-au ex­
în planurile lor, va H realizai

la termenul stabilit.

tins cu 55 km„ cu linii de. au­ La sfîrşitul sepienatuluî, 'Mos­
cova va fi un oraş curăţit de
tobuse şi troleibuse. construcţiile vechi, va fi mai
frumos, un oraş întinerit, îm­
bogăţit cu un veşmînt de ver­
deaţă, un oraş unde se contu­

In ceea ce priveşte raionul rează viu trăsăturile vieţii în
comunism.