Page 65 - 1960-02

PR O LE TA R I DIN TO ATE TARILE. U N IŢ I-V A l

Sîmbătă 20 februarie 1980 -:îtsş« Ş w diieasl

4 pagini 20 bani • B rigada artistică de agi­

ta ţie de la O .S.M . nr. 2
(pag. 2-a)

• Educarea com unistă a

tin eretu lu i să ţie în cen tru l
a te n ţie i.

(pag. 3-a)

* V izita lui N . S . H ru şă o v

în Indonezia.
(pag. 4-a)

K»

en eras im P e f r îia a u e x tr a s 7 .7 5 0 to n e

d e e ă rb u o e p e s te p la n

Discuţia s-a purtai între cîţi- tal, zeci de mii de tone de căr­ rurgiştii hunedoreni şi minerii Cu prilejul conferinţei raio­ tivele sectoarelor au realizat în I |Í ! I iJEz& aa iyí^S* ***' "
nale de partid Petroşani, colec­ luna aceasta depăşiri importante. 3§||siU- iyV
va furnalişti hunedoreni şi un bune, milioane de lei etc. Văii Jiului îşi depăşesc însă in­ tivul de mineri de la. Petrila s-a Astfel, la sectorul I, pînă la 18 SyK&S®
angajat să extragă în cinstea februarie inclusiv, s-a înregistrat
maistru, cu vreo trei luni în Să ne referim puţin la valoa­ dicii de plan cu multe procente. zilei de 1 Mai, 10.000 tone de un plus de peste 360 tone căr­
cărbune peste plan. bune, la sectorul II peste 970
urmă. rea unui procent. Dacă minerii Cele 75.000.000 lei economii tone, la sectorul III peste 2.450
Muncind cu însufleţire, colec- tone, iar la sectorul IV 360 tone.
— Cred că reşiţenii nu mai Văii Jiului ar reduce în cursul realizate de siderurgiştii din Hu­
Fruntaş pe exploatare este co­
speră să cîştige întrecerea — a unei luni consumul de lemn de nedoara în cursul anului trecut,
lectivul sectorului III. De la în­
spus mai mult în glumă unul mină numai cu un procent, ar sînt rezultatul luptei pe care fie­
ceputul anului şi pînă la data
din furnalişti. Avem un avans realiza o economie de peste care om a dusro ia locul său de Intr-o lună: 125.15? Iei
- economii amintită el a extras peste plan
frumos şi apoi la noi toate merg 23.000 le i; dacă furnaliştii hu. muncă pentru depăşirea sarcini­ aproape 3.700 tone de cărbune.

bine. lor planului de producţie. Dar In fruntea întrecerii socialiste

Şi totuşi, reşiţenii luptau în e PRIN REDUCEREA cîte exemple de acest fel nu se Cînd s-au dezbătut cifrele' de de la acest sector, se află bri­ gSssaW $ m t
acea vreme mai dîrz ca oricînd CONSUMULUI DE COCS pot d a !
pentru a cîştiga întrecerea por­ INTR-0 LUNA, CU UN plan pentru anul 1960, mai mulţi găzile de tineret conduse de can­ Traían Barbu, mecanic de locomotivă la depoul C.F.R. Teiuş, a ajuns <
nită cu siderurgiştii din Hune­ PROCENT, LA FURNA­ Plenara C.C. al P.M.R. din l fruntaş in producţie aplicind in mun ca sa cele mai avansate metode de <
doara pentru sporirea producţiei LELE DIN HUNEDOARA decembrie 1959 cheamă oamenii muncitori de la sectorul Dî'lja didaţii de partid Ioan Ghişlaru, ' muncă ale feroviarilor sovietici. Astă ei. el împăriăşeşte , cu multă bună-. ’
de metal. S-AR REALIZA O ECO­ muncii din patria noastră să de­ Ludovic Dorony şi Ga-rol Szabo. 1voinţă din experienţa sa mecanicilor mai tineri.
NOMIE DE 330.000 LEI. pună eforturi sporite pentru a a întreprinderii de explorări mi­
Maistrul, iute din fire, parcă realiza economii mai mari decît Pînă în 18 februarie inclusiv, IN CLIŞEU;: Traían Barbu, consultînd noutăţile din presă, intr-o clipă]
atît aştepta. ° REDUCIND CONSU­ anul trecut. Aşa dar, lupta cu niere din Lupeni, au arătat că , de răgaz.
MUL DF. LEMN CU UN procentele continuă. Un procent colectivul minei ¦Petrila a extras
— Asta s-o crezi tu. Cum poţi PROCENT, INTR-O LUNĂ <de cocs, unul de calcar, unul de există încă posibilităţi de redu­
să spui aşa ceva ? Crezi că a- MINERII VĂII JIULUI energie, unul de lemn de mină în contul angajamentului 7.750
junge să dai fontă multă ? Nu. AR ÎNREGISTRA O E- — iată de unde apar miliardele. cere a consumurilor specifice de
Trebuie să dai fontă bună şi ief­ CONOMIE DE 23.200 In acest fel trebuie realizată şi tone de cărbune, ceea ce în­
tină. Ei vezi, cu asta nu ne prea LEI. economia de 5,2 miliarde lei, cît materiale. Totodată ei s-au an­ seamnă mai mult de 75 lă sută
împăcăm noi. Am pierdut două a prevăzut plenara pentrii acest din angajament.
procente la consumul de cocs, • UN PROCENT DIN an. gajat ' să lupte pe toate căile
unul şi ceva la declasate... Des­ ENERGIA ŞI COMBUSTI­
pre asta de ce nu vorbeşti ? Ţi BILUL CONSUMATE IN- Există aceste posibilităţi? Fap­ pentru a obţine economii cît mai
se pare prea mic procentul? TR-0 LUNA LA LAMI­ tele au arătat că da. Ştefan Trip-
Tocmai cu procentele ne luptăm NORUL BLUMING, RE­ şa, maistru oţelar la Hunedoara, însemnate. i "...
noi şi un procent va fi hotărîtor PREZINTĂ 20.000 LEI. Erou al Muncii Socialiste, Cons­
în întrecere... De cîteva zHe s-a terminat Muncile agricole de primăvară
nedoreni ar reduce consumul de tantin Constantinescu, inginer să ne găsească temeinic pregătiţi
tSt cocs timp de o lună tot cu un furnalist la Hunedoara, Haidu calculul preţului de cost pe luna
îuliu, miner în Valea Jiului, E-
Un procent. Ce-i un procent ? rou al Muncii Socialiste, Ioan ianuarie a acestui an. Bilanţul
Un lucru mic — vor spune u- M. Popa, miner la Teliuc şi
niî. Este a suta parte dintr-un sondorilor de la Dîlja este îm­
întreg, o părticică căreia uneori
bucurător : 125.157 lei economii.

Oamerţii sînt însă de părere că

se poate şi mai mult şi că a-

ceasta se va vedea peste o lună,

Ia un nou bilanţ. Pînă la deschiderea campaniei R A IR -A ^ C H E T A
agricole de primăvară mai
mi i se acordă prea multă aten­ procent, ar realiza economii de GR. GOANŢA sînt puţine zile. Experienţa acu­
ţie. Şi totuşi, cuvîntul procent se 330.000 lei. Aceasta înseamnă mulată an de an a demonstrat
( ConTinuare în pag. IlI-a) corespondent lucrătorilor de pe ogoare ci Gata pentru însăminţări
se pot obţine producţii mari
pronunţă zilnic de milioane de că în fiecare lună, 8 familii de numai dacă au fost pregătite
ori. In presă, la radio, în consfă­ furnalişti ar putea primi aparta­ temeinic toate condiţiile înce­
tuirile de producţie, se vorbeşte mente noi, construite cu econo­ perii la timp a însămînţărilor,
mult despre procente. In birou­ miile realizate prin reducerea dacă terenul a fost îngrăşat şi Lucrătorii gospodăriei agricole pentru cultura m are, 300 tone
rile fabricilor şi uzinelor, la mine doar cu un procent a consumului arat aşa cum prevăd regu­ pentru sectoru l viticol şi s-a în­
sau în gospodării colective, de de cocs. lile agrotehnice, dacă sămînţa d e s t a t , d in P etreşti, .raionul gră şa t su plim en tar cu în g ră şă ­
j a fost condiţionată şi unelte­ m in te ch im ice mari. su p ra feţe d e
le agricole reparate. Sebeş, au intensificat tot m ai teren cu ltiva te cu p ă io a se de
asemenea. In procente se expri­ Avînd în vedere toate acestea Ge vrem noi de la stelari m ult p reg ă tirile pentru m unci­
mă realizările muncitorilor, îm­ discuţia pe care o purta maistrul Pentru a scoate în evidenţă le agricole d e p rim ăvară. P înă toam nă. '
bunătăţirea calităţii produselor, cu tovarăşii săi furnalişti, era die, de numai 4 ore. Deci pri­ realizările şi lipsurile în pre­ zilele trecute, m ecanizatorii au
absolut îndreptăţită. Un procent mind cît mai multe şarje calde, gătirea campaniei agricole de pu s la pu n ct u tila ju l agricol A fost selectată de asem e­
reducerea preţului de cost etc. valorează foarte mult. Prima lună a anului 1960 a putem spori viteza de laminare. primăvară, redacţia ziarului nos­ necesar efectuării arăturilor şi nea în tr e a g a c a n tita te d e s e n v i-
Aşa dar, în spatele cuvîntului constituit pentru noi, laminatorii tru a organizat un raid.anche- sem ăn at uliii. Au reparat 10 ţe de. o r z , o v ă z , trifo i e tc . In
Exemplele de mai sus s-au re­ de la bluming, un minunat pri­ Experienţa ne-a învăţat însă, tă. Dăm mai jos constatările ceea, ce p riveşte săm înţa de po ­
procent se află valoarea aces­ ferit doar la un procent. Side­ lej de verificare a posibilităţilor că pentru a ne putea respecta de pe teren. tractoare, toate plugurile, se-
tuia, zeci de mii de tone de me­ cu stricteţe angajamentul, este rum b, aceasta o fost asigu ra­
necesar ca în aprovizionarea cu m ănălorile, polidiscurile şi cul­
de care dispunem, în scopul spo­ şarje calde să existe o anumită tivatoarele. Acum , m ecanizatorii tă prin A grosen , care a trim is
ordine. Altfel, atât eforturile noa­ fac reparaţii pentru m aşin ile ne­ gospodăriei 15.000 kg. porum b
Din activitatea brigăzilor ririi continue a producţiei. Bi­ stre, cît şi ale oţelarilor sînt ză­ cesare cam paniei de recoltare. din soiu l W a rvik şi 10.600 kg.
lanţul încheiat la sîîrşitul lunii dărnicite. Bunăoară, dacă şar­ de soiul V isconzin, care va fi
jele sosesc la intervale mai scur­ L ucrătorii din G .A .S. P e­ semănat, p e o su p ra fa ţă d e 400
ştiinţifice ianuarie a indicat o depăşire a te de două ore, n-avem timp su­ treşti au transportat pe cîm p ha. ( cultura de pe 60 ha. p en ­
planului de producţie cu peste ficient pentru curăţarea şi pre­ p e ste 1.000 ton e g u n o i de g ra jd tru poru m b boabe va fi irig a ­
7.000 tone laminate. gătirea cuptoarelor adinei pen­ tă ). In afara su prafeţei m ai
tru încărcare, se creează greutăţi sus arătată, destin ată porum bu­
O brigadă ştiinţifică a Gasei Algeria, la felul cum se tratea­ In obţinerea acestei realizări în descărcarea trenurilor, iar lui boabe, se vor în să m în ţa încă
raionale de oUltură din Haţeg, şarjele se răcesc. Aşa s-a întâm­ 87 ha. cu p o ru m b -silo z. In sco ­
care s-a deplasat în comuna ză tuberculoza şi cancerul, la au contribuit mai mulţi factori. plat în dimineaţa zilei de 13 fe­ pul obţinerii unei producţii de
Răchitova, s-a bucurat de mul­ Cel mai important însă, a fost bruarie (o şarjă a sosit la ora cel pu ţin 45.000 kg. poru m b-si­
tă atenţie din partea organelor cultivarea viţei de vie etc. 2,20 alta la 3,40) şi în diminea­ loz la ha., 60 ha. din su p ra fa ­
locale de partid şi de stat cît O altă brigadă a Gasei raio­ aprovizionarea cu şarje calde, ţa zilei de 14 februarie etc., cînd ţa p revă zu tă pentru poru m b-si­
şi a Cadrelor didactice. Datori­ nale de cultură din Haţeg s-a de la oţelăria Siemens Martin producţia cîtorva schimburi a loz, vor fi irigate. D em n de re­
tă acestui fapt, ea ă reuşit să-şi deplasat în satul Ciula Mare, nr. 2 din combinat. fost strangulată. m arcat că toate sem inţele pre­
atingă pe deplin scopul. din comuna Demsuş. întrebă­ Contînd pe faptul că oţelarii g ă tite au o bună facultate g er­
rile la care membrii brigăzii vor continua să ne aprovizione­ Ar îi bine ca oţelarii să ţină m inativă şi o pu ritate cores­
La întâlnirea cu membrii bri­ au dat răspunsuri s-au reierit ze şi pe mai departe cu şarje cont de acest lucru la stabilirea pu n zătoare STA S-ului.
găzii, au participat 325 de ţă­ în special l a : cum a apărut calde, cel puţin tot atît de bine graficelor de descărcare a cup­
rani muncitori din Răchitova, viaţa pe pămînt, care sînt mij­ ca în ianuarie, noi ne-am anga­ toarelor. P aralel cu p reg ă tirile făcute
Ciula Mică şi Mesteacăn. jat să laminăm în fiecare schimb pentrii cultura m are, s-au a si­
loacele de creştere a producţiei minimum 155 de lingouri. Putem primi şi două şarje cal­ g u ra t condiţii, din cele med
Brigada ştiinţifică a lămurit agricole la hectar, care sînt a- de odată, fără a prejudicia pro­
pe înţelesul tuturor, cele 176 de vantajele montei artificiale, des­ De ce ţinem atît de mult să ducţia, dar numai la început de
întrebări care i-a-u fost puse. în­ pre legalitatea populară etc. schimb, deoarece atunci avem
trebările s-a-u referit la succese­ primim şhrje calde ? posibilităţi mai mari de încărca­
le Uniunii Sovietice în cerce­ In încheierea consultaţiei, for­ In timp ce durata de încălzi- rea lor în cuptoare.

!e pentru laminare a unei şarje
maţiile culturale din sat au reci este de 7—10 ore, a unei
prezentat un program artistic. 1 şarje calde (la o temperatură

tarea Cosmosului, la situaţia din F. PETRE corespondent | de 700—800 grade), este în me-

Un alt aspect negativ în a- IN C L I Ş E U : M u n c ito r i d e la G.A.S. P e tr e ş ti, tr u p u l C il­ bune şi pentru începerea lucră­
provizionare mai este faptul că
şarjele moi nu sînt intercalate nic, tra n sp o rtin d gu n oi de g ra jd la cîm p. rilor în sectorul viticol, care
cu cele calmate, care trecînd
prin curăţitorie sosesc întot­ Lucrările pregătitoare a re o m a re p o n d e re In a c tiv ita ­
deauna reci. Se întâmplă de mul­
tea gospodăriei de sta t din P e­

treşti. ' . . Al

te ori să primim două sau trei sînt terminate Se poate munci
şarje calmate la rînd. ceea ce
Echipele conduse de creează goluri în încărcarea cu In gospodăriile agricole colec­ trimis laboratorului regional pen­ mai bine
m furnaliştii Ilie Mitcâ şarje calde, se prelungeşte du­ tive din comunele Ilia şi Dobra, tru controlul seminţelor din Alba
rata la încălzire în cuptoarele se desfăşoară cu intensitate pre­ lulia. Pentru a obţine o producţie
la furnalul nr. 2 şi a“ înci şi producţia unui schimb gătirile pentru campania agri­ sporită de cereale, membrii gos­
in Chiroşca de la fur- este astfel periclitată. O aseme­ colă de primăvară. Repararea căruţelor şi utilaju­ podăriei agricole colective „ 8
iul nr. 1 al G.S. Hu- nea stare de lucruri a avut loc lui agricol cu care se va lucra Mai“ din Beriu, îndrumaţi de
ioara sînt mereu frun- în ziua de 14 februarie, cînd Convinşi din experienţa ani­ în campania de primăvară, este către consiliul de conducere şi
e în producţie. In pri- schimbul 1 condus de inginerul lor trecuţi, de foloasele fertiliză­ aproape terminată. organizaţia de partid, desfăşoa-:
Nicolae Safaliu a laminat abia rii solului, colectiviştii din Ilia râ o muncă susţinută pentru e-
lună a anului 1960 135 de lingouri. Exemple de a- au transportat la cîmp mai mult Paralel cu pregăirile pentru xecutarea lucrărilor pregătitoare
şi-au depăşit planul cest fel se mai pot da. de 250 tone gunoi de grajd pen& culturile de cîmp, colectiviştii însămînţărilor. Planul de muncă
ti,85 la sută şi res- tru cultura sfeclei de zahăr şi din Ilia efectuează şi lucrări în pentru campania agricolă de pri­
:tiv cu 8,33 la sută. Dacă oţeiarii vor ţine cont porumb, iar pentru grădina de măvară a fost defalcai din timp
în luna februarie, e- pe viitor de aceste cerinţe ale legume şi zarzavaturi au trans­ răsadniţă. Ei au procurat se­ pe brigăzi, echipe şi oameni.
pele lor se menţin frun- noastre, adică, pe cît posibil să portat pînă în prezent circa 30 minţele de legume, au reparat Pregătirile, în marea lor majo­
ne trimită şarjele calde la inter­ tone gunoi. • tocurile răsadniţelor, au trans­ ritate, se desfăşoară cu succes.
vale de minim două ore, iar şar­ portat bălegarul şi mraniţa şi Astfel, planul arăturilor adînci
jele calmate să fie intercalate Atenţie deosebită au acordat au pregătit o parte din paturi. de toamnă a fost realizat în în­
cu cele moi, noi vom putea la­ colectiviştii din Ilia condiţionării tregime ; s-au pregătit din timp
mina după cum ne-am angajat seminţelor şi reparării utilajului La fel s-au pregătit şi mem­ seminţe din soiurile cele mai
in fiecare schimb cel puţin 155 necesar în campania de primă­ brii gospodăriei colective din productive şi mai potrivite con­
de lingouri. vară. Pînă acum ei au condi­ Dobra. Ei au transportat la cîmp diţiilor locale,- s-au reparat toa­
ţionat 1 .0 0 0 kg. sămînţă de ma­ te uneltele şi atelajele etc. In
Ing. OL.AII DEZ1DERIU zăre, 300 kg. orzoaică, au ales peste 60 tone gunoi şi au repa­ zilele următoare, pe baza con-
şef de schimb cartofii şi porumbul. Din lotu­
rile de sămînţă condiţionată, co­ rat în întregime plugurile, gra­ (Conttmare, ui. gag. 2-a)
IOAN ML'NTEANU lectiviştii, au luat probe şi.le-^Li pele şi căruţele necesare în cam­
maistru la cuptoarele adinei pania de primăvară. Sămînţa de

ALEXANDRU GORO porumb din soiul Lăpuşneac, să­
manevrant principal mînţa de borceag,'ovăz şi floa-
rea-soarclui, este condiţionată şi
păstrată la loc uscat