Page 68 - 1960-02
P. 68
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 160
VIZITA LUI N. S. HRUŞCIOV AjdXÂrn&Xe şlir c i » ju ilu r b e le ş i l r i . » x iiilr r u a le ş ilr i » ? ilt m e t e ştiri*
IN INDONEZIA
- -- ^ **•
Cuvîntările rostite de A. Sukarno şi N.S. Hraşciov
Ia dejunul oferit de preşedintele Indoneziei
DJAKARTA 19 (Agerpres). — prietenie izvorîtă din inimă. DJAKARTA 19 (Agerpres).— Intîlnirea oam enilor de stat Vizita grupului de deputaţi
TASS anunţă: Ea 18 februarie, Am invitat pe excelenţa voa In dimineaţa zilei de 19 februa francezi în U.R.S.S.
preşedintele Consiliului de Mi rie N. S. Hruşciov şi persoanele sovietici cu preşedintele
niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş- stră să viziteze Indonezia, a de care îl însoţesc au depus o co (MOSCOVA 19 (Agerpres). nării Naţionale oglindeşte bu
ciov, a făcut o vizită oficială clarat în încheiere Sukarno, pen roană de flori ia Monumentul
preşedintelui Republicii Indone tru a întări şi mai mult această Independenţei. Eisenhower TASS anunţă: Grupul de de nele sentimente pe care po
zia, Sukarno. In aceeaşi zi pre prietenie dintre Uniunea Sovie putaţi ai Adunării Naţionale porul francez le nutreşte fa
şedintele Sukarno a oferit un tică şi Indonezia. La Monumentul Independenţei
prînz, în palatul Merdeka, în înalţii oaspeţi au fost întâmpinaţi WASHINGTON 19 (Ager mare descoperire a geniului u- franceze în frunte cu preşedin ţă de poporul rus. Sîntem con
cinstea Iui N. S. Hruşciov. După In cuvîntarea sa, N. S. Hruş de colonelul Sumarno, primarul pres). — TASS anunţă: La 18 man — energia atomică. * tele Adunării, Jacques Ghaban- vinşi, a spus el, că cele două
cum s-a anunţat, la dejunul care ciov a arătat că este întrutotul oraşului Djakarta şi de membri februarie preşedintele S.U.A., Ei Delmas, a vizitat la 19 februa popoare doresc o pace traini
a avut Ioc la 18 februarie la pa de acord cu cuvintele spuse de ai consiliului municipal. După Permiteţi-mi, domnule preşe- rie fa Kremlin pe Aleksandr că şi îndelungată. Ne dăm
latul Merdeka, A. Sukarno şi preşedintele Sukarno despre ceremonia depunerii coroanei, de
N. S. Hruşciov au rostit cu- prietenia dintre popoare, despre N. S. Hruşciov s-a apropiat un senhower, a primit la Casa Albă dine, să exprim dv. şi prin dv. Vdkov, Ivan Ka-irov, Ziuaida seama, a spus el, că Rusia este
vîntări. lupta comună pentru pace. Sim grup. de elevi indonezieni scan-
patia noastră, simpatia oameni dînd în ruseşte „Mir“ şi „Druj- pe membrii delegaţiei oameni Iot întregului popor american sin Lebedeva, vicepreşedinţi ai gru o mare putere de prim rang, şi
Salutîndu-I pe N. S. Hruşciov, lor sovietici, a continuat N. S. ba“ şi i-au oferit buchete de
preşedintele Sukarno a declarat Hruşciov, a fost, erte şi va fi de flori. de stat sovietici şi a avut cu ei cera noastră recunoştinţă pentru pului parlamentar al Uniiunii că fără ea nu se poate ajunge
că el l-a invitat pe preşedintele partea acelor popoare care luptă
Consiliului de Miniştri al pentru independenţa lor, împo Apoi N. S. Hruşciov a depus o convorbire care a durat 50 de ospitalitate şi pentru sentimen Sovietice. In timpul convorbi la o p’ace trainică. De aceea*1
U.R.S.S. să viziteze Indonezia triva duşmanilor patriei, de par o coroană, de flori Ia cimitirul minute. tele de simpatie ce ne-au fost rii a fost dezbătut programul sarcina politică a vizitei noas
în primul rînd pentru că N. S. tea popoarelor care apără liber eroilor „Kaiibata“. La această exprimate în timpul vizitei în vizitei delegaţiei parlamentare tre este de a cunoaşte mai bine'
Hruşciov este una din persona tatea. ceremonie a asistat locotenent D. S. Poleanski, conducătorul ţara dv. şi să urăm poporului franceze în Uniunea Sovietică. ţara., pe Conducătorii ei, şi a ne
lităţile cele mai remarcabile din colonelul Virahadikusuma, co delegaţiei sovietice, a înmînat în dv. pace şi prosperitate. S-a căzut de acord oa în afară înapoia acasă cu propuneri con
lume, bine cunoscut poporului După ce a arătat că o ţară mandantul zonei militare Dja dar preşedintelui S.U.A. modelul de Moscova, ei să viziteze ora structive.
indonezian ca luptător pentru care a cucerit independenţa po karta şi alte persoane oficiale. din chihlimbar al spărgătorului Cu adînc respect, şele Taşkent, Samarkan.d, Tbi-
pace, ca o personalitate cunos litică trebuie să dobîndească şi de gheaţă atomic „Lenin“ şi o D. Poleanski, conducătorul La convorbire a fost de faţă’
cută care luptă cu consecvenţă independenţa economică, N. S. La amiază, N. S. Hruşciov şi scrisoare cu următorul conţinut : delegaţiei, preşedintele Con tisi, Kiev, Leningrad. M,aurice Dejern, ambasadorul
împotriva imperialismului şi co Hruşciov a declarat: ajutăm şi preşedintele Sukarno au vizitat Rostind o scurtă cuvântare, Franţei în Uniunea Sovietică.-
lonialismului, pentru construirea vom ajuta întotdeauna popoarele şantierul unde cu ajutorul Uniu „Domnului Dwight Eisenho siliului de Miniştri al
unei societăţi drepte şi fericite care au cucerit independenţa po nii Sovietice se construieşte un wer, R.S.F.S.R.“ JaCques Gbaba.n-Delroas a su După această Miluire, de
pe pămînt. litică şi luptă să dobîndească şî stadion al oraşului. Au fost in bliniat calda primire făcută de
independenţa economică. tonate imnurile de stat ale U- Preşedintele Statelor Unite ale Preşedintele Eisenhower şi legaţiei parlamentare franceze în putaţii Adunării Naţionale' fran
Sosirea dv. în Indonezia este niunii Sovietice şi Republicii In Americii. membrii delegaţiei sovietice au U.R.S.S. El a subliniat că vizi
salutată de popor cu bucurie şi Vorbind în continuare despre donezia. Pe stadion a avut Ioc căzut de acord să dea publici ta grupului de deputaţi ai Adu ceze au vizitat monumentele is
recunoştinţă. Poporul indonezian problemele internaţionale, N. S. ceremonia fixării celui de-al îmi face o mare plăcere să vă tăţii această scrisoare în presa
salută pe excelenţa voastră şi Hruşciov a spus că politica U- 1 0 0 -lea pilon. înaintea fixării pi înmînez în numele oamenilor de sovietică şi americană. torice ale Kremlinului.
pentru că Indonezia ştie că eu niunii Sovietice şi politica Indo lonului, N. S. Hruşciov, preşe stat sovietici o machetă a spăr
v-am invitat în scopul unei şi neziei nu s-a înfruntat niciodată dintele Consiliului de Miniştri al
mal mari întăriri a prieteniei pe arena internaţională. Cînd în U.R.S.S., şi Sukarno, preşedin- gătorului de gheaţă atomic „Le După convorbirea avută cu
dintre Indonezia şi Uniunea So Organizaţia Naţiunilor Unite se ele Indoneziei, au rostit cuvîn-
vietică. rezolvă probleme inernaţionale tări. nin“ drept semn al adîncului preşedintele, D. S. Poleanski a „Izvestia“ despre unele
importante, ţările noastre acţio
Poporul indonezian vede în •?r nostru respect. făcut reprezentanţilor presei ur
excelenţa voastră 'simbolul prie nează întotdeauna alături, sau
teniei între popoare, simbolul între ele există divergenţe cu to DJAKARTA 19 (A gerpres).- Poporul sovietic cunoaşte toar mătoarea declaraţie: evenimente care provoacă
luptei împotriva colonialismului tul neînsemnate. Aş vrea ca în Gorespondenţă specială: După te bine, domnule preşedinte, că „Am avut o întâlnire cordială nelinişte
şi imperialismului, simbolul u- toate problemele luptei pentru primirea entuziastă făcută joi de sînteţi devotat ideii folosirii paş
neî societăţi drepte şi fericite, pace să ne aflăm întotdeauna către populaţia Djakartei, N. S. nice a atomului. Specialiştii şi prietenească cu preşedintele.
simbolul năzuinţei omenirii de a alături, să acţionăm întotdeauna Hruşciov însoţit (ie către preşe spun că atomului îi şade mai Noi i-am vorbit despre vizita
trăi în securitate, fericire, în în deplină înţelegere. dintele Sukarno a plecat vineri noastră în S.U.A., despre întâl
pace şi prietenie. spre Bogor.
Subliniind că colonialiştii, bine haina civilă decît uniîorma nirile cu poporul american. MOSGOVA’ 19 ’(Agerpres)'.- modul vicios în care unele cer
Subliniind în continuare că chiar după înîrîngerea lor, în Cînd cortegiul automobilelor militară. De aceea sper că dv. TASS anunţă î „Gu cît se apro curi din occident abordează re
poporul indonezian luptă pentru cearcă să dezbine forţele naţio oficiale a ajuns la Bogor, mul veţi împărtăşi sincera noastră Membrii delegaţiei oamenilor pie mai mult întâlnirea la nivel laţiile internaţionale. Prin întrea
eliberarea Indoneziei de colonia nale şi să continue să jefuiască ţimea aflată pe străzi i-a acla dorinţă ca navele atomice să 'de stat sovietici şi preşedintele înalt, cu atît mai atentă urmă ga lor atitudine, scrie „Izvestia“,
lism şi imperialism, pentru crea popoarele, N. S. Hruşciov a de mat îndelung pe N. S. Hruşciov deschidă drum printre gheţarii şi-au exprimat speranţa că rela reşte opinia publică evenimentele aceste cercuri încearcă să înmor-
rea unei republici indoneziene u- clarat: Sîntem de partea voastră, şl A. Sukarno, care s-au îndrep mărilor şi oceanelor nu numai ţiile dintre Uniunea Sovietică şi care se petrec pe arena interna mînteze speranţele pe care le
nite, pe deplin libere, pentru dragi prieteni, în lupta pentru tat spre palatul alb, reşedinţa pentru convoaiele de nave paş Statele Unite se vor îmbunătăţi ţională. Unele din aceste eveni pun popoarele în dezarmarea ge
crearea în Indonezia a unei so întărirea independenţei politice, de vară a preşedintelui Sukarno. nice, dar să şi spargă cu a- mente nu pot să nu provoace ne nerală şi totală, În reglementa'-
cietăţi drepte şi fericite, fără a- pentru asigurarea independenţei Şeful guvernului sovietic va ră- celaşi succes gheţurile „războiu continuu. linişte“, se spune în articolul pu rea problemelor litigioase pe ca
suprirea ¦>omului de către om, economice. Prietenia noastră faţă mîne la Bogor pînă sîmbătă. lui rece“ atît de odios tuturor blicat de „Izveslia“ sub semnă lea tratativelor, în încetarea ex
fără asuprirea unor pături ale de voi şi faţă de popoarele celor popoarelor. Membrii delegaţiei sovietice au tura Observator. Este cît se poa perienţelor cu arma nucleară.-
societăţii de către alte pături ale lalte ţări care s-au eliberat de N. S. Hruşciov îşi va con te de evidentă discordanţa dintre Un exemplu al acestui fapt îl
societăţii, pentru prietenia cu sub jugul colonial este prietenia tinua vizita în Indonezia, ple- Permiteţi-mi să-mi exprim spe transmis ’din partea lui N. S. preocupările din Răsărit şi cele constituie activitatea depusă de
toate popoarele de pe pămînt, cea mai sinceră şi cea mai pro cînd Ia Bandung, Jogdjakarta, ranţa că această navă atomică din Apus, continuă ziarul. ele la conferinţa 'de la Geneva a'
Sukarno a declarat că în linii fund omenească. şi în alte localităţi. Sutele de va fi simbolul hotărîrii noastre Hraşciov salutări şi cele mai celor trei puteri în problema în
mari aceste obiective coincid cu ziarişti care relatează despre că comune de a folosi în întregime După ce subliniază că Uniu
cele ale luptei fui N. S. Hruş Subliniind dorinţa Uniunii So lătoria lui N. S. Hruşciov în In pentru binele omului cea mai bune urări preşedintelui şi fa cetării experienţelor cu arma nu
ciov şi a poporului Uniunii So vietice de a colabora cu Indo donezia aşteaptă cm interes cu nea Sovietică face tot ce depinde
vietice. nezia pe o bază reciproc avan vîntările pe care şeful guvernului Dem ascarea miliei safe. La rîndul său pre cleară. In loc să ajute conferinţa
tajoasă, N. S. Hruşciov a de sovietic te va rosti la mitingu de ea pentru îmbunătăţirea con
Noi ştim, a declarat în con clarat în încheiere: Vă ajutăm a d e v ă r a tu lu i şedintele ne-a rugat să trans să progreseze, diplomaţii care
tinuare Sukarno, că prietenia pe voi şi celelalte ţări care au rile care vor avea loc în diferite tinuă a situaţiei internaţionale,
dintre Uniunea Sovietică şi In obţinut libertatea politică. Con caracter al legii mitem salutări şi cele mai bune inspiră' Pentagonul o trag îna
donezia este nu numai o priete siderăm că este necesar să acor oraşe, precum şi la congresul v est-g erm a n e cii „Izvestia“ subliniază că în tim poi.
nie formală între state, ci şi o dăm şi pe viitor ajutor fraţilor urări lui N. S. Hruşciov, preşe
noştri — popoarelor care au scu tineretului indonezian. Totodată, p rivire la starea pul acesta cercurile influente din După cum se arătă în articol,
Franţa şi turat jugul colonial. dintele Consiliului de Miniştri
ei manifestă un interes deosebit e x c e p ţio n a lă occident acţionează în direcţie această atitudine eronată asupra’
De curând guvernul francez alU.R.S.’S. şi familiei safe.
a efectuat, în pofida protestelor pentru convorbirile dintre N. S. BERLIN 19 (Agerpres), — opusă, ridicîn’d piedici în calea relaţiilor'internaţionale este lip
opiniei publice, prima sa expe TASS anunţă: La 18 februarie Preşedintele ne-a spus că spe
rienţă ©a arma atomică în de Hruşciov şi A. Sukarno. la universitatea Humbofd din care duce spre. conferinţa la ni sită de perspective deoarece se
şertul Sahareî. In sprijinul a- ră că va avea întâlniri plăcute
cestei 'experienţe, propaganda vel înalt. In articol sînt citate bazează pe un periculos dispreţ
'guvernamentală franceză a a- la Moscova“. ,
dus şi aduce aceleaşi veohi ar numeroase fapte care ilustrează faţă de actualul raport de forţe
gumente' destinate să justifice In .încheiere D. S. Poleanski a
îri ochii francezilor şi a opiniei în lume. Şi acest raport se ca
piublice mondiale, politica sa în rugat pe reprezentanţii presei şi
această problemă. Printre aceste
argumente se număra şi acelea televiziunii să transmită un sa
că Franţă' şi-ar oîştiga astfel
„măreţia în rîndurite marilor pu lut întregului popor american.
teri“, Sa ăr deveni „o putere de
echilibru între Uniunea Sovieti Bedim a avüt loo o conferinţă Consiliul permanent al racterizează, după cum se ştie,
că şi Statele Unite“ etc. Rezis consacrată denia'scării adevăratu prin preponderenţa vădită a for
tă aceste argumente în faţa unei
analize obiective a actualei lui caracter al legii cu privire N. A.T.O. s-a întrunit la Paris ţelor păcii. In aceste condiţii este
Conjuncturi internaţionale ? Răs la starea excepţională, lege ca absurd să se mizeze pe principii
punsul este negativ. ex p erien ţele ato m ice re se pregăteşte în Germania PARIS 19 (Agerpres). După raseă alsuprai strategiei globa şi metode perimate în domeniul
occidentală. La conferinţă au cum anunţă France Pre-sse, zi le" a Blocului Atlantic. Noi, relaţiilor internaţionale cu atît
Prin experimentarea propriei mult temei ’deoît -celelalte. După scopuri paşnice, să investească participat remarcabili jurişti, re lele acestea s-a întrunit fa Pa arată Sulzberger exprimând mai mult cu cît nici în trecut
bombe atomice, acum cînd la cum se ştie, armamentele ter sumele necesitate de fabricarea prezentanţi ai partidelor şi or ris Consiliul Permanent al punotul de vedere anglo-aimeri- ele n-au dus la nimic bun.
Geneva se conturează posibi monucleare au evoluat în ritm bombelor atomice în scopuri ganizaţiilor de masă din R.D. N.A.T.O. Prezidat de secretarul ea-n. „ne opunem formal la a-
lităţi de încheiere a unui acord rapid după cel de-al doilea răz productive ? Germană, oameni ai muncii din general al acestei organizaţii, ceasta“. Sânt interesante obser Gele două -atitudini faţă de
asupra încetării experienţelor boi mondial. Ga urmare a a- întreprinderile din Berlin, stu Consiliul a examinat raportul vaţiile făoute de corespondentul conferinţa la nivel înalt oglin
nucleare, Franţa nu-şi va spori cestui fapt, tipurile de’ bombe Folosirea capitalurilor investi denţi. Luînd cuvântul în faţa provizoriu al grupului perma de fa Washington al ziarului desc cele două politici — scrie
prestigiul. Dimpotrivă, ea nu va atomice iniţiale au fost depăşi te în fabricarea bombei atomi partiieiip'anţiilar la conferinţă, nent de la Washington asu „Times1“ cafre, consemnând reac ziarul. Ble sînt judecate acum
avea dee.ît de pierdut în ochii te de noile tipuri atît ca forţă ce, precum şi a forţelor ştiinţi prof. Kreger, rectorul Academiei pra divergenţelor dintre guver ţia oficială americană fa explo de întreaga lume care a făcut
popoarelor ca fiind o putere oa de distrugere cît şi oa posibilităţi fice, în producţia paşnică de e- gorm'ane de ştiinţe de stat şi nul francez şi comandamentul zia bombei atomice franceze, deja alegerea irevocabilă în fa
re nu vrea să ţină seama de e- de transport. Este de asemenea nergie atomică, ar rezolva une- juridice, a subliniat că legisla Atlantic. „In cercurile din a- scrie că această acţiune a fost voarea politicii U.R.S.S. Pentru
voluţia situaţiei internaţionale îndeobşte cunoscut că locul bom fe probleme de ordin intern, ca ţia specială din Germania oc prtopierea N.A.T.O., relatează primită „cu regret şi resemna această politică nu există sar
spre destindere şi dezarmare. In belor atomice a fost luat de de exemplu, creşterea potenţia cidentală dovedeşte că politica France P-resse, se menţionează re“ în Capitala S.U.A., undeeă cină mai măreaţă şi mai nobilă
acelaşi timp, Franţa este con bombele ou hidrogen perfecţiona lului de energie electrică prin Bonnului „în pragul războiului" că nu s-a adoptat nici o hotă este considerată ca având, prin deoît instaurarea unei păci trai
damnată de popoarele afreave te la maximum. Aceasta înseam crearea de centrale atomo-elec- intră tot mai muilt în impas şi râre definitivă“. Iar purtătorul de tre altele, menirea „... de a în nice pe pămînt. Gu cît inspirato
pentru că experienţele se execu nă că Franţa se găseşte în faza trice, economii în buget pentru că clasele dominante pregătesc cuvânt al Ministerului Francez tări poziţia lui De Gaullle fa rii celeilalte politici vor înţelege
tă pe teritoriul lor şi deci peri de pionierat a armamentului ter alte construcţii absolut necesa trecerea la dictatura fascistă fă- al Afacerilor Externe, adaugă a- viitoarele sale tratative cu @a- mai repede acest lucru, cu atît
colul de infectare a atmosferei monuclear şi, în consecinţă, re.. In sprijinul acestui argu genţia, s-a mărginit să decla sa Albă“. Potrivit acestui co va fi mai bine, scrie „Izvestia“.
şi pămîntului cu substanţe ra bombele sale atomice actuale vor ment e suficient să enumerăm ti?- re la rândul său eă „tratativele respondent, cercurile ofic/ilale a-
dioactive, dăunează în primul avea o valoare militară mult un singur fa p te c h iv a le n tu l Legisilafia' specială, a subli oare au început între autorită merildane, nu consideră că ex O nouă măsură
rînd acestor popoare. Acest lu scăzută faţă de cele deţinute de valoric a 5 bombe atomice re ţile franceze şi cele aliate, du plozia din Sahara sporeşte for samavolnică împotriva
cru a fost subliniat de conducă principalele puteri nucleare — prezintă valoarea tuturor şcoli niat Kreger, este de asemenea, pă oonferinţa occidentală, sânt ţa occidentală şi nici că ar jus
torii popoarelor africane şi în U.R.S.S. şi S.U.A. Dacă adău lor şi spitalelor de care Fran o parte din planurife de pregă actualmente în curs“. tifica primirea Franţei în „Gfu- ziarului „Avghi''
găm la aceasta şi faptul că ţa are nevoie urgentă. Acestea tire a războiului atomic agre- bul atomic“. Acest punot de ve
special de preşedintele Tunisiei Franţa dispune de resurse ştiin arată fără putinţă de tăgadă că ! siv şi a revanşei, un instrument Prelungirea acestor tratative dere are consecinţe importante ATENA 19 (Agerpres). — După
ţifice şi militare limitate, se ve fabricarea bombei atomice nu de continuare a „războiului re oglindeşte dificultăţile ivite în asupra modului în oare va fi cum anunţă ziarul „Avghi", autorită
şi de primul ministru al Gha- de limpede că argumentul „echi poate aduce Franţei decît pre ce“. Ea este îndreptată împo relaţiile dintre principalele pu rezolvată cererea Franţei de a ţile greceşti au fixat pentru 24 fe
librului de forţe“, nu rezistă, judicii atît pe plan politic cît şi triva reunfifiGării Germaniei şi teri atlantice în legătură ou i se împărtăşi secretele atomi bruarie judecarea procesului împotri
nei. deoarece cele două principale financiar. urmăreşte acaip'ararea prin forţă efortul pe oare fiecare dintre ce americane. In ce-1 priveşte va ziarului „Avghi“ şi a directorului
puteri nucleare vor fi incontes a Republicii Democrate Ger aceste puteri îl depune pentru pe De Gaufle, acesta, sublinia acestui ziar, L. Kyrkos, membru al
Nici argumentul „echilibru tabil superioare Franţei în acest In zilele noastre, cînd, da a-şi menţine sau a-şi spori im ză Sulzberger, „nu va permite Gomitetului executiv al partidului U-
torită eforturilor consecvente ale mane. portanţa în cadrul blocului A- Statelor Unite să stocheze în niunea democrată de stînga (EDA),
lui de iorţe atomice“, nu are mai domeniu. Uniunii Sovietice, climatul in tlantic. Aceste tratative au fost Franţa armament nuclear decît sub învinuirea de „ofensă adusă au
Nici pe plan intern fabrica ternaţional evoluează spre des Politica’ Bonnului de pregătire determinate de cererile formu sub control francez“. torităţilor". Această „ofensă“ constă
tindere, cînd la Geneva se poar late de generatul De Gaulle în faptul că Ia 17 noiembrie 1959 zia
rea bombei atomice nu aduce tă discuţii în vederea interzice a războiului atomic, a declarat încă în 1958 în legătură ou po Aceste neînţelegeri, cît şi alte rul a publicat telegrama mai multor
nimic bun Franţei. După cum rii experienţelor nucleare, expe ziţia Franţei în N.A.T.O. Aceste nemulţumiri franceze privind deputaţi ai opoziţiei care protestau
se ştie, după cel de-al doilea rienţele cu bomba atomică fran prof. Kreger, provoacă împotri cereri au fost primite defavora participarea franceză la diferi împotriva tentativei de incendiere a
război mondial, bugetele france ceză, nu-şi au justificarea. Ati bil atît de cercurile conducă tele comandamente ale N.A.T.O., sediului EDA din Mytilini (insula Les-
ze au fost an de an deficitare. tudinea guvernului francez în virea tot mai mare a maselor toare din S.U.A. cît şi de cele vor constitui, după oum este şi bos) cu îngăduinţa vădită a autori
Această situaţie se generează şi această problemă este deci con britanice. Intr-o corespondenţă fireşte, obiectul convorbirilor pe tăţilor.
astăzi, cînd, cu toate măsurile trară intereselor Franţei şi pă populare. Gresc forţele capabile din Paris, intitulată semnifica oare preşedintele De Gaulle le
de austeritate impuse de guver cii în întreaga lume. tiv „în căutarea măreţiei: De va' avea eu Eisenhower ou pri Opinia publică din Grecia protestea
nul Debré, deficitul bugetar se să înfăptuiască în Germania oc Gaulle doreşte să modifice rela lejul vizitei pe care o va face ză cu hotărîre împotriva punerii la
ridică la milioane de franci. A- Franţa îşi va cîştiga măre ţiile Franţei cu aliaţii săi“, zia în cursul lunâi aprilie în capi cale a unei noi urmăriri judiciare îm
cest deficit va fi sporit şi mai ţia nu prin fabricarea bombei cidentală o cotitură radicală spre ristul american Sulzberger serié tala Statelor Unite. Este greu potriva ziarului „Avghi“, numai pentru
mult prin - cheltuielile uriaşe ce atomice, ci prin valorile morale în „New York Times“ că pre de prevăzut în ce măsură vor că acest ziar desfăşoară o luptă dîr-
le necesită fabricarea bombelor şi materiale puse la dispoziţia o politică de pace, democraţie şedintele Dé Gaulle „va în putea fi înlăturate celelalte sur ză pentru drepturile oamenilor mun
omenirii, prin lupta pentru des cerca de urgenţă să modifice se' de discordie in probleme cii, pentru apărarea democraţiei Gre
atomice. tinderea încordării internaţiona şi reuniftoare în condiţiile de actuala formă a atentei fundamentale ale raporturilor ciei, împotriva încercării de a obţine
Oare nu air fi mai economic şi le, pentru pace. Acesta este (N.A.T.O.). De Gaulle, scrie ’dintre puterile occidentale, ceea o condamnare de către justiţie împo
singurul drum spre măreţie. pace. ce îl determină pe Sulzberger să triva iui L. Kyrkos, cunoscut fruntaş
rentabil pentru Franţa, ca în Sulzberger, insistă oa Franţa exclame în numele' 'cercurilor di politic, care l-a înlocuit pe Manolis
locul bombelor atomice să fo T. OLARU In cadrul conferinţei a' luat plomatice americane :; „Relaţiile Glezos în funcţia de director al zia
losească energia nucleară în împreună ou S.U.A.- şi Anglia noastre ou cel mai vechi rului „Avghi“.
cuvântul G. Thiele, fostă de aliat al nostru nu sînt uşoare“.
să constituie un „direotoriu" al
putată în Bundesta'gul vest-
marilor puteri care să „hotă-
german, oare a subliniat nece
sitatea restabilirii activităţii le
gale a Partidului Gomunist din
German ia. Partidul comunist
este necesar populaţiei vest-
germane deoarece comuniştii de
mască planurile militare ale gu
vernului Adenauer, a declarat
ea.
Redacţia şi administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: f88; 189; 75. Taxa. plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. T.T.R. nr. 203,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea fţp ligrafică „1 Mai“ —: Deyal
