Page 7 - 1960-02

Uf. 1389
§' Printre scrisorile sosite la zică, fie de medicină sau
' 1Hunedoara, pe adresa com­ de tehnologie profesională,
binatului siderurgic, se gă­ capătă un interes tot mai
seşte şi una expediată din-
tr-o comună dobrogeană. In
ea se vorbeşte despre iniţia­
tiva luată de inginerii de la
oţelăria Martin nr. 1, de a-i
ajuta pe muncitori să-şi ri­
dice nivelul profesional şi de
cultură generală. Totodată,
prin scrisoare se cer sfaturi,
se cere sprijin.
| O scrisoare ca multe al-
1 iele, o scrisoare obişnuită,
care pentru vrednicii oţelari
nu prezintă ceva deosebit —•
veţi zice poate. Şi totuşi nu-l
aşa. Scrisoarea aceasta do­
vedeşte cum nu se poate mai
bine aprecierea iniţiativei
pornită de inginerii oţelani,
valoarea practică a ei, do­
rinţa multor oameni de a
învăţa, dorinţa multor inte­
lectuali de a acorda sprijin
nuincitorilor.
Interesul pe care-l trezeş­
te această acţiune mai poate
fi desprins şi din alte fapte.
Aşa de pildă, oţelarii hune-
doreni au cerut ca pe lingă
programul normal de învă-
făfnînt să se mai introducă
o oră de matematică. E les­
ne de înţeles că cererea Ion
a fost satisfăcută. Cit des­
pre participarea la această
oră, ea a depăşit cele mai
optimiste aşteptări.
Se pune atunci o întreba­
re pe cit de simplă, pe atil
de firească: ce ii atrage
pe muncitori spre aceste
cursuri ?
Pe de o parte programul
'stabilit convine tuturor.
Cursurile se ţin odată pe
săptâmînâ, pe schimburi. E
demn de remarcat, de ase­
menea, tematica aleasă. Ca­
dre, cu o temeinică pregăti­
re (ingineri, profesori, me­
dici etc.) predau lecţii in­
teresante 'din diverse dome­ S / W W W V W W W V / S / V / 's / W V W
nii ale ştiinţei şi culturii, ca­
nalizează discuţii pe făgaşe­
le cele mai accesibile.
Cel mai mare interes însă
îl trezesc cursurile legate de
tehnica profesională. Aici se
predau lecţii legate de teh­
nica elaborării fontei şi oţe­
lului, se discută cele mai a-
vansate procedee tehnice, se
discută deficienţele în pro­
cesul de producţie. Prin ur­
mare, pregătirea teoretică
este strins legată de muncă
ta agregate.
Programul este complec­
tat cu numeroase filme do­
cumentare. Prin aceasta,
lecţiile predate, fie ele de fi-
Cărţi apărute
FRIEDRICH EN G ELS: Lud-
wig Fcilefbach şi sîîrşitul
filozofiei clasice germane.
Ediţia a IV-a (,,Biblioteca
marxist-leninistă“ ).
56 pag. — 0,85 lei.
V. I. LENIN: Karl Marx (Scurta
schiţă biografică şi expune­
re a marxismului).
Ediţia a Il-a („Biblioteca
marxist-leninistă“ ).
64 pag. — 0,80 lei.
V. I. LENIN: Marea iniţiativă
(Despre eroismul muncito­
rilor în spatele frontului. Cu
prilejul „subotnicelor comu­
niste“). Cum trebuie orga­
nizată întrecerea ?
Ediţia a II-a. („Biblioteca
marxist-leninistă“ ).
56 pag. — 1 leu.
O. IAHOT: Ce este adevărul ?
(reeditare).
80 pag. — 1,40 lei.
* * * Despre arta agitatorului
de a vorbi cu masele („In
ajutorul propagandistului şi
agitatorului“ ).
68 pag. — 0,85 lei.
* * * Rolul şi însemnătatea a-
gitaţiei politice de masă.
(„In ajutorul propagandis­
tului şi agitatorului“ ).
52 pag. — 0,70 lei.
mare. j cu propagandiştii
In afară de acestea, me­
rită relevat modul in care
se pregătesc cursanţii pen­
tru seminarii. Cu multă gri­
jă şi răbdare, ei studiază
notiţele, bibliografia reco­
mandată şi-şi alcătuieso
conspecte. In această mun­
că, ei sint ajutaţi de ingi­
nerii şefi de schimb.
Iniţiativa se găseşte, amt
putea spune, la început. A-
ceasta înseamnă că pe mâ->
sură ce timpul va trece, pro­
gramul va fi îmbunătăţit
şi odată cu aceasta va creş­
te şi interesul pentru acesta
cursuri. O primă îmbunătă­
ţire s-a născut din dorinţei
undi grup de muncitori da
a pătrunde tainele muzicii.
Aşa că în curînd vor fi or­
ganizate şi audiţii muzicale,
însoţite, bineînţeles, de ex­
plicaţiile necesare.
Efectul acestei acţiuni
poate fi observai în mod
deosebit în producţie. Miile
de tone de metal produs
peste plan numai în luna ia­
nuarie se datoreşte îndeo­
sebi faptului că siderurgiştii
au învăţat ceva nou, au în­
văţat să exploateze mai bi­
ne agregatele. ţ bilizează prin exemplul lor în­
Prin urmare, iniţiativa In­
ginerilor oţelari, deşi la în­
ceput, se bucură de o fru­
moasă apreciere şi a cuprins
largi domenii de aplicare.
Rînd pe tind muncitorii din
diferite secţii ale C.S. Hu­
nedoara au îmbrăţişat-o şi
cu fiecare săptămînă ce tre­
ce, numărul participanţilor]
la cursuri creşte.
.:!&>•<&*¦< , N. ANDRONAGHE
In magazinele al imentare din Orăştie, nu se găseşte
apă minerală proaspătă. Stocurile existente sint de cîţiva
ani, apa ne mai puţind fi consumată.
CETĂŢEANUL: Sint suferind. Ap dori o sticlă cu apă minerală proas­
pătă. Ştii, !ac cură...
VINZATORUL: Atunci, de ce n-ai venit acum... doi a n ii!
Noul în viafa satului
Acum 37 de ani acest colţ din
regiunea Rostov era o stepă aridă,
lipsită de viaţă, in bătaia tuturor
viaturilor secetoase dinspre răsărit.
Au venit însă oamenii, au fixai li-,
mitele terenurilor pe care vroiau
să le cucerească, amplasarea per­
delelor forestiere de protecţie şi a-
ceea a viitorului sat pe care ei l-au
numit „Seiatcl" (Semănătorul). Lup­
ta cu natura a !ost crincenă. Vin-
tarile secetoase uscau puieţii de ar­
bori. dar omul nu ceda — el plan­
ta alţii, semăna griu, planta viţă
de vie. Perseverenţa omului a tri­
umfat.
In prezent satul „Seiatel" face
parte din colhozul „Siatin", care a
obţinut mari succese în dezvoltarea
gospodăriei obşteşti. De citvd timp,
colhozul şi-a propus să reorganize­
ze radical viaţa satului şi a ob­
ţinut şi in acest domeniu mari
succese. s:. a». >-¦ i • *• -i .
lăptarii şi restaurante
In anul 1953, colhozul „Siatin"
a obţinut un venit de 3.000.000 rub­
le dintre care '1.200.000 ruble —
din creşterea vitelor. In acea epocă
in retribuţia zilelor-muncă a înce­
put să fie inclus şi laptele şi in
felul acesta a dispărut pentru col­
hoznic necesitatea de a avea 6
vacă. Cei mai mulţi au renunţat
la ea chiar din primai an. S-au
Ne scriu corespondenţii despre
Consfătuire
Recent, cabinetul raional de
partid Hunedoara a organizat
la punctul de consultaţii din Si*
meria o consfătuire cu propa­
gandiştii cercurilor şi cursurilor
de partid din centrele Simeria şi
Gălan. In cadrul consfătuirii au
fost analizate probleme privind
conţinutul de idei al învăţâmîn-
tului de partid, frecvenţa propa­
gandiştilor la cursurile de pregă­
tire şi a cursanţilor la şedinţele
cercurilor eto.
Principala constatare a con­
sfătuirii a fost aceea că spre
deosebire de anii trecuţi, învâ-
ţămîntul de partid s-a îmbună­
tăţit în mod simţitor ca urmare
a atenţiei sporite pe oare Comi­
tetele de partid şi organizaţiile
de bază o acordă acestei laturi
a muncii de partid. Cu toate a-
cestea se mai fao simţite unele
lipsuri mai ales în ceea ce pri­
veşte legarea tezelor teoretice de
sarcinile concrete ale construc­
ţiei socialiste, frecvenţa cursan­
ţilor şi nivelul de pregătire al
propagandiştilor.
Cu acest prilej au fost făcute
organizaţiilor de partid din cele
două centre recomandări privind
luarea unor măsuri care să du­
că la îmbunătăţirea' activităţii
cercurilor şi cursurilor de partid.
IOSIF CRAŞCA
Invăţămintul, în discuţia
plenarei comitetului
de partid
Comitetul de partid al minei
Lupani a pus de curînd în dis­
cuţia unei plenare lărgite la ca­
re au participat şi membrii bi-
De I. KOZLOVA
deschis tăptărîl şl restaurante.
Unul din restaurante func­
ţionează intr-o 'sală mare cu 20
de mese. 'Aici se servesc cele mai
diverse mincăruri de două (et ori
mut ieftin decit in altă parte . Acest
lucru este firesc.1 colhozul livrează
restaurantului produse la preţ redus.
Cincizeci de ruble pe tună sint
suficiente pentru d minca in fiecare
zi la restaurant. In colhoz există
două restaurante de acest fel, frec­
ventate de peste 1.000 de persoane.
Vara masa esté servită la ctmp.
Brutăria a intrat temeinic în via­
ţa satului. Ea este 'deschisă dimi­
neaţa 'şi seara. 'Alături së află un
depozit de făină şi o secţie pentru
prepararea pastelor făinoase. Celé
trei cuptoare coc zilnic în medie
o tonă de piine. I
Vara, t©}i copiii se
odihnesc în tabere
La capătul străzii Octombrie, lin­
gă un boschet denumit de localnici
pădurea Torkal, se află un mare
şantier. Aici se construieşte o şcoa-
lă-internat, care vă, fi terminată
pină la începerea noului an şcolar.
La sfirşitul anului 1962 aici se vor
construi 'dormitoare péntrâ 300 de
elevi, o cantină cu 150 de locuri şi o
clădire pentru administraţiei
DRUMUh SOCIALISMULUI
rianHua
fourilor organizaţiilor de bază,
modul în care Se desfăşoară în-
văţămîntul de partid.
Referatul prezentat cu acest
prilej de către tov. Ioan Carpen,
membru al comitetului de partid,
ca şi discuţiile ce au avut loc
pe marginea acestuia, au scos
în evidenţă faptul că în acest an
activitatea cercurilor şi cursuri­
lor de partid s-a îmbunătăţit în
comparaţie cu anii trecuţi. Lu­ că la îmbunătăţirea activităţii sească nepregătită. Maistrul co­ l ă : Dicţionar muzical (IX); Tempo
crul acesta se datoreşte preocu­
pării mai atente de care dă do­
vadă majoritatea birourilor or­
ganizaţiilor de bază. In plenară
a fost dat ca exemplu pozitiv bi­
roul organizaţiei de bază din ca­
drul sectorului V sud, care con­ invăţămintul de partid
trolează cu regularitate desfăşu­
rarea activităţii cercurilor şi ia
măsuri pentru înlăturarea lipsu­
rilor ce se manifestă.
Tovarăşii care au luat cuvîn-
tut ou acest prilej au constatat
pe bună dreptate că succesele pe
care acest sector le obţine în
luipta pentru îndeplinirea sarci­
nilor de plan se datoreso şi fap­
tului că membrii şi candidaţii
de partid se străduiesc să-şi ri­
dice necontenit nivelul politic şi
ideologic, că ei traduc zi de zi
în practică cele învăţate în cercu­
rile şi cursurile de partid şi mo­
tregul colectiv al sectorului la
sporirea continuă a producţiei
de cărbune cotsificabil, necesar
dezvoltării economiei noastre
socialiste.
In cadrul plenarei au fost
aspru criticate unele birouri ale
organizaţiilor de bază cum sînt
cele din sectoarele I A, I B, II,
(III şi IV A, care manifestă o îngreunînd astfel desfăşurarea
slabă preocupare pentru mobili­ activităţii cercului. Biroul orga­
zarea cursanţilor la şedinţele de nizaţiei de partid nr. 4 mecanic-
cerc. De aceea nu este întîmplă- şeî (secretar Vasile Petraru, iar
tor faptul că la unele cercuri poli­ responsabil cu problemele de
tice speciale pentru mineri cum
este cel la care participă mem­
brii de partid din organizaţiile
de bază ale sectoarelor I A şi
I B frecvenţa nu se ridică decît
la 35—40 la sută, Aceeaşi si­
Contribuţia vopsitorilor
Partida de vopsitori condusă
de comunistul Friedmann Er-
nest, din sectorul de vagoane al
Atelierelor G.F.R. Simeria, s-a
angajat cu prilejul prelucrării
planului de producţie pe anul
1960, să realizeze în luna ianua­
rie 700 de lei economii.
Folosind cu grijă voipselete, Gheorghe Modola, Ana Cojo- zilor.
înlăturînd risipa, membrii aces­ caru şi Ilie Begu.
C O N F E R IN Ţ Ă
In Cadrul acţiunilor organizate
pentru sărbătorirea centenarului
A. P. Cehov, la clubul „Gh.
Apostol“ din Gugir s-a ţinut re­
cent o conferinţă despre viaţa
şi opera lui A. P. Cehov. Con­
ferinţa a fost urmată de un pro-
colhoznic
De pe acum copiii in virstă de
lă două luni pină la 7. ani frecven­
tează creşele şi grădiniţele de copii
instalate in localuri bine amenajate.
Şcoala medie a satului funcţio­
nează după principiul îmbinării stu­
diului cu munca, al pregătirii co­
piilor, pentru viaţă, dtndu-le o pro­
fesiune. Trebuie menţionat că invă­
ţămintul profesional revine de ase­
menea in sarcina colhozului.
Copiii din clasele I—IV lucrează
uri teren de pe lingă şcoală unde
fiecare 'clasă işt are parcela sa. Ei
cultivă flori, fasole, morcovi, sfeclă
furajeră. O echipă de elevi din cla­
sele superioare lucrează la ctmp. Ea
a realizat anul trecut 4.400 zile-
muncă.
Elevii învaţă să conducă maşina,
tractorul ,seCerătoarea, batoza. In fe­
lul acesta ei vor deveni specialişti
calificaţij t
Tînăra generaţie
şi veteranii
Colhozul hu se preocupă numai de cost. In ultimii 6 ani s-au con­
de formarea tinerei generaţii. El are struit 300 de case cu ajutorul colho­
grijă şi de bătrini, de acei care zului. Interiorul locuinţelor seamănă
şi-au consacrat forţele şi tinereţea
pentru ă ctea şi consolida gospodă­
ria colhoznică. Bărbaţii Ia 60 de
ani, iar femeile — ta 55 de ani,
dacă au lucrat tâ ani in colhoz, au gătit cu gaze.
BwgiBj amtaramam um
tuaţie se află şi la cercurile ai
căror propagandişti sînt tovară*
şii Ana Fer dinaud, Ioan Flori,
Cornel Căţănaş $i altele.
Au fost criticaţi şi unii pro­
pagandişti ca Ioan litiu, Victor
Stolcoi, Marin Petresou care nu
se prezintă cu regularitate la
şedinţele de pregătire.
Plenara comitetului de partid
a elaborat măsuri menite să du­
muncii în domeniul învăţămîn-
tuiuî de partid.
IOAN POPESCU
Participarea la
datoria fiecărui cursant
La cercul de studiere a Isto­
riei P.M.R. anul I, din sectorul
mecanic şeî al Atelierelor C.F.R.
Simeria, condus de propagandist
tul Nicolae Bondoate, sînt înca­
draţi mulţi membri de partid.
Majoritatea covîrşitoare a celor
care studiază în acest cerc, prin­
tre care tovarăşii Petru Gyar­
maţi, Emil Irinca, Viorel Cim-
poeşu şi alţii, se achită cu con­
ştiinciozitate de sarcina statuta­
ră de a-şi ridica necontenit ni­
velul politic şi ideologic. Ei par­
ticipă cu regularitate la învăţă-
mînt, se pregătesc cu răspunde­
re şi iau parte activă la dez­
baterea problemelor.
Sînt însă unii cursanţi ca E-
ronim Gelmărean, Ilie David,
Romutus Murg, Anghel Murar
şi alţi cîţiva care lipsesc în re­
petate rînduri de la învăţămînt,
propagandă şi agitaţie Vasile
Pantilimon), deşi cunoaşte a-
ceastă stare 'de lucruri nu a
luat măsuri eficiente pentru în­
dreptarea situaţiei.
N. ZAMFIROIU
¦m-
tei partizi au reuşit să econo­
misească în luna ianuarie 108
kg. vopsele diferite, a căror va­
loare se ridică la suma de 700
lei. Angajamentul luat a fost
îndeplinit. Prin contribuţia adu­
să se evidenţiază vopsitorii A-
ron Popa, Arghir Pădurean,
gram artistic prezentat de for­
maţiile clubului.
De un frumos succes s-au
bucurat sceneta „Chirurgie“ şi
monologul „Efectul dăunător al
tutunului“ de A. P. Cehov.
TRAIAN TRIC
corespondent {
drept la pensie. De curînd colhozul
a stabilit o nouă metodă de stabi­
lire a pensiilor care ţine mai bine
seama de munca depusă de colhoz­
nic in gospodăria obştească. Pen­
sia va reprezenta 45 la sută din
ciştigul mediu calculat pe ultimii
14 ani de muncă.
Bătrinii care n-au familie locuiesc
la cămin. Colhozul le asigură pro­
dusele alimentare necesare, le face
abonamente la ziare şi reviste. Un
personal medical calificat se preo­
cupă de sănătatea lor. i'Suj.S»' .
Cuptorul rus cedează locul
maşinii de gătit cu gaze
Satul „Seiaiel" seamănă de fapt
cu un mic oraş. Străzile sini măr­
ginite de trotuare de cărămizi. Iri
curind ele vor fi asfaltate şi vor fi
separate de şosele prin borduri de
flori.
Pretutindeni se văd arbori :¦ sal-
cimi, tei, dar colhoznicii visează să
planteze pe străzi pomi fructiferi.
Casele sint construite din cără­
mizi. Colhozul are o fabrică de că­
rămizi care produce aproximaiib,
1.500.000 de bucăţi pe an, pe care
colhoznicii le pot cumpăra la preţul
de asemenea cu al caselor de la
oraş: bucătărie, sufragerie, dorinilor,
cameră de zi. Locul tradiţionalului cup­
tor rus, care ocupa mult spaţiu in ca­
sele ţărăneşti, l-a luat maşina de
Pag. 3
N O TĂ ’ m PMQÜÂMUL DE
DEJOI PÎNĂ
SÎMBĂTĂ... 4 FEBRUARIE 1960
Cu „vino sîmbătă...“ m-am Programul I î 7,15 Muzică uşoară)
consolat săptămâni de-a rîndul, 7,30 Jocuri populare romîneşti j 9,00
pînâ cînd mi s-a dat să înţeleg Muzică corală rom înească) 10,00 Dru­
că celor de la cooperativa „Via­ meţii veseli (reluare) ; 11,03 Din fol­
ţă nouă“ din Orăştie le place clorul popoarolori 12,10 Muzică de es-‘
să poarte oamenii pe drumuri. tradă j 14,00 Concert de muzică uşoa-,
Iată cum s-au petrecut lucru­ ră i 15,10 Cu cintecul şi jocul pe În4
rile : cu patru luni în urmă, am tinsul patriei; 16,15 Vorbeşte Mosco­
dat un cojoc în reparaţie la a- va I j 16,45 Duete vocale de muzică
ceastă cooperativă. Se apropia uşoară) 18,00 Curs de iniţiere muzica'4
iarna şi nu voiam să mă gă­
jocar Grindan m-a asigurat că sau mişcare ( a ) j 18,30 Almanah şt iin-l
lucrarea va li gata peste cîteva ţilic j 19,05 Tribuna Radio j 19,20 Pro-’
zile, respectiv, Ia sîîrşitul acelei gram de ctntece şi jocuri populare
săptămîni, sîmbătă. romîneşti i 19,45 Transmisie din sala'
De atunci au trecut multe sîm-
bete, iar eu tot fără cojoc am Ateneului a concertului orchestrei sinv-
rămas. Cei de la cooperativa din fonice a Radiotoleviziunii j 22,45 Mu­
Orăştie mă cunosc de acum bine zică uşoară interpretată de orches­
de tot pentru că am trecut pe tre de coarde; 23,12 Muzică de ca­
la ei, după cojoc, şi în alte zile,
în afară de sîmbete. Din păcate / meră de Ravel.
însă fără nici un folos. Cojocul Programul I I : 14,07 Melodii popu­
tot la cooperativă a rămas. lare rom îneşti; 15,00 „De toate peri-:
tru to ţi": (reluare) ) 15,30 Instrumeri-
Am avut promisiuni solem­ tişti de muzică uşoară j 17,00 Cîntece
ne şi din partea preşedintelui
cooperativei, care, spre deosebi­
re de maistru, m-a poftit să mă populare: 17,15 Geografi, — schimbaţi
duc joia după cojoc. M-am dus hărţile! — comentariu liric de Dio-
şi joia, am dat şi cîteva tele­ nisie Ş incan) 17,30 Sfatul medicului:
foane, dar, tot degeaba. Cojocul Petele de sarcină i 17,35 Muzică din
nici acum nu este gata. operete sovietico) 18,05 Solişti şi for-:
maţii artistice de amatori j 18,30 Gîn-
Pare-mi-se că va trece iarna tece de compozitori din ţări prietene i
şi meşteşugarii acestei coopera­ 19.15 Mici piese instrumentale) 19,30
tive mă vor lăsa îără cojoc. La Gospodari, iniţiative, realizări j 19,45
primăvară sau la vară să-l poar­ Muzică romînească de e stra d ă ; 20,30
te ei, cei de Ia „Viaţă nouă“, Scriitori la microfon : Nicolae Tăutu j
care au năravuri vechi... 21.15 Din comoara folclorului nostru)
21,45 Părinţi şi copii i 22,00 Valsul
Mă întreb, pentru cojocul lor
nu se poate găsi un ac ?
M. GIURGIU
„Viaţa de artist" de Johann Strauss i
de la revizia de vagoane 23.15 Concert popular.
Simeria-Triaj
Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 )
11,00) 13,00) 15,00) 17,00) 19,00 )
22,30; 23,52 (programul I) ) 14,00
1"iB uni 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul
II).
4 FEBRUARIE 1960
D EVA: Casa părintească: mmm
ALBA IU LI A • Ciulinii Bărăga­
nului ¦ Taina lui Zem skov;
BR AD : O întîmplare extraordi­
narăi HAŢEG : Capcana lupi­
lor i HU NED O ARA: Misiune PENTRU 24 ORE: •
periculoasă; 1LIA: Nevăzut...
necunoscut; ORĂŞTIE: Virsta Vremea rămîne frumoasă cu cerul
dragostei j S.O.S. în Cosmos i mai mult senin. Temperatura staţio­
PETROŞANI: Avalanşa/ Poe­ nară va oscila ziua Intre —3 la —8
grade iar noaptea va coborî între
mul mării; SEB EŞ: Tamango; —10 la —15 grade. Vînt slab predo-
S IM E R IA : Poemul mării'; minînd din sectorul sud-est.
BARU M ARE: KociubeV ;TE-
IUŞ: Soarta unui om: ZLATNA: PENTRU URMĂTOARELE
Pata din Kiev; LONEA: Omul 3 ZILE
cu pantaloni scurţi! APOLDU
Vrme schimbătoare cu cerul varia­
DE S U S : Pete de aceeaşi vîr- bil iar temperatura în uşoară creştere
s iâ ; CALA N : Cintecul matro­
către sfîrşitul intervalului.
ANU
Se aduce la cunoştinţa tuturor gospodăriilor colective, în­
tovărăşirilor şi ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală,
că G.A.S. Orăştie, cumpără cai de orice vîrstă relormaţi, la
preţ de stat.
Caii vor fi însoţiţi de certificat medical de reformă.
Plata se face imediat prin cont pentru sectorul socialist “
şi în numerar particularilor.
Cei interesaţi pot lua relaţii la telefon nr. 140-Orăştie. [j
Sunete de vioară Astfel, Taras Potşinok, ajuslor la
şi zgomot de maşini ateliere a inventat o maşină pen­
tru tăiat merele care elimină mun­
Sunetele de vioară, acordeoane, ca manuală şi reduce cheltuielile cu
piane, de instrumente de suflat ca­ 50 la sulă.
re străbat prin ferestrele clubului şi
ale celor patru clase ale şcolii de Toate cercetările, loale experien­
muzică au devenit ceva familiar în ţele sint centralizate de un birou
acest sat. Cînd ele încetează, col­ de studii condus de un inginer me­
hoznicii au impresia că le lipseşte canic.
ceva.
Noul pâtrundé tot mai temeinic
La şcoala de muzică, înfiinţată in viaţa colhozului. Munca devine
in anul 1958, invăţămintul este gra­ mai organizată, mai raţională, sub
tuit. Ea este frecventată în prezent ochii noştri se formează noul mun­
de 70 de elevi — copii ai colhoz­ cilor agricol al epocii corfiü'nisté.
nicilor.
Colhozul continuă şi bd continua
Dimineaţa în sat nu se mai aud să construiască o serie de noi clă­
pocniturile de bici ale ciobanului, diri ? o fabrică de furaje combinate,
care mină turmele de oi, nici mu­ o fabrică pentru prelucrarea legu­
get de vdci. Dimpotrivă, colhoznicii melor şi fructelor, o bucătărie mare,
s-au obişnuit cu zgomotul motoare­ o secţie de produse lactatq, un
lor şi al pompelor centralei elec­ palat cultural, un nou cămin pentru
trice, cu vuietul maşinilor din a- băirtni, un magazin unde se va
ielierele de reparaţii. găsi in permanenţă carne la preţul
dé cost. 'Atunci colhoznicii vor re­
Satul îşi are parcul şi stadionul nunţa nu numai Ia vacile şi oile
său unde vara se desfăşoară com­ lor, ci şi la porcii lor. 'F . , i
petiţii de fotbal, de atletism, de
volei. Colhozul „Stalin" desigur riti esté
pămtniul făgăduinţei. Toi ce s-a
Un birou de studii realizat aici este rezultatul muncii
şi planuri de viitor membrilor lui. N-a fost întotdeauna
uşor. Veniturile colhozului nu sini
In salul Seiaiel ai impresia că fantastice": 10.500.000 ruble in 1958.
toată lumea este stăpinită de spirit Dar colhoznicii ştiu să le utilizeze
inventiv. Fapt este că fiecare se in mod raţional, să facă ceea ce
simte stăpin al colhozului, răspunză­ este intr-adevăr necesar şi util so­
tor de tot ceea ce se face acolo. In cietăţii. Ei nu-şi precupeţesc forţele
colhoz au apărut meserii care nu penlrii d întări continuu baza ma­
existau înainte la sate: eleciromon- terială şi tehnică d gospodăriei lor,
tori, afustori, frezori, ingineri. Prin- pentru a lichida deosebirile existente
tre ei sint mulţi inventatori. încă intre sat şi oraş.
^ „-¦s\r/'S*