Page 70 - 1960-02

DRUMUL SOCIALISMULUI
i însemnate
0 '/L in iş te a în s e r ă r ii s-a a ş e z a i In c in s te a Z ile i c e fe r iş tilo r convenţional.
ta in ică p e s te lin iile sta ţie i • în sta ţia SinieP ia-călători s-au
Ú .F.R. S im eria. S e face sch 'im -'. o b ţin u t. su ccese valóróase. A st-
biil în tre turé. In seară zilei de fel, pe decada l-a, planul glo-
16 febru arie, a in tr a t¦în serei- bal ta in dici d e ca lita te ă fost
ciu tu ra a II-a, con du să de rea liza t in p ro p o rţie d é 104,06
G heorgh e D râ g h iă . In a c e a s tă , la su tă. N u m ai la sta ţio n a rei
?i, c în d s e a n iv e r s e a z ă 27 d e p r ?n re d u c e r e a n o r m e lo r d e o re
a n i, d e la e r o ic e le lu p te d e la . ^ ya g o n d e ta 2 0 la 17-, 17 o re ,
G riviţa, realizările trebuie, s ă .
fie din cele m i frum oase. Cu . * • K a h za t ® eco n o m e de h 3 0 }
a c e st g în d a ven it fiecare om la o re-va g o n , ceea ce ech iva lea ză
locul său de m uncă.
N o a p tea s-a scurs p e 'n e sim - tru a fi în că rca te în acelaşi tim p
ţite ş i tura s-a term in a t. In cu a u e m ărfuri.
carnetul său, şeful de tură
G heorghe D răgh ici n-a concern-
n at n im ic d eo seb it. N u s-a in-
tim plat nici un accident, totul
a m ers bine. D im ineaţa, la a-
n a liza m urţeii, în sa la perso-
naiului, erau p rezen ţi peste 70
de salariaţi din tura a Ii-a
(im p ieg a ţi, acari, şefi de m ane-
vrâ, telegrafisti, scriitori de va-
goan e e tc ). In condica de a-
n a liz ă a m u n c ii, s u b ş e fu l s ta - ‘to r e s c în m a re p a r te pr& ocupă- ră, echipa de locomotivă alcă­ iă depoul G.F.R.. Petroşani, a
ţie i, V a s ite G h iu ra , a n o ta t f i i p e r m a n e n te a o r g a n iz a ţie i tuită din mecanicul Nicolae Bo­ fost concretizată în. depăşirea
s c u r t: „In tura a II-a au circii-
lat 90 de trenuri, to a te cu re­
gularitate. S-au ataşat 78 de
vă g ea n e la 7 trenuri şi s-au
d e ta şa i 40 d e va g o a n e d e la a l­
te 5 trenuri. La încărcare şi
descărcare, orele norm ă-vagon
au fo st red u se eu 1,88, iar
indicele de tran zit fără m ane­
vră a fo st red u s d e la 22 la
1,47 ord".
M u n ca în să n-a fo st de loc
uşoară. P rin sta ţia Sim eria in­
tră şi ies zilnic peste 170 de
trenuri, din tre care num ai de
persoane m ai m ult de 60.
F ăcînd o m edie, to t la 8 m i­
nute, in tră sau iese un tren,
fără să m ai socotim cele p es­
te 100 de locom otive izolate
care vin din depou, sau intră
In d e p o u . T o a tă m iş c a r e a a c e s ­
tor trenuri' se efectuează sub
com anda unui singur im piegat,
d u p ă un r ig u r o s 'g r â f ic d e c ir ­
culaţie, aju tat de un alt co­
lectiv de 3 — 5 im piegaţi.
cu 6 5 va g o a n e elib era te pen-
D eservirea publicului călător
; . * ir . ..., ...
ceru sta ţiei. A stfel, în orele de
aglom eraţie, precum şi pentru
circulaţia trenurilor cu regim de
locuri rezervate, s-a organ izai
!n fie c a r e s e a r ă m e n ţin e r e a d e s -
cM să Q doiCă t ă se d e b ilete,
T oate aceste rezu ltate ee da-
de partid din staţie, care a
dus o susţinută m uncă politică
în rîndul com u n iştilor pentru
realizarea sarcinilor de plan.
M. SANDULËSGU
torëspohdéht
S-e. întsm plat într-o noapte
S - a Ih ttn ip la t în n o a p te a d e m tn d ca 'de a ic i s ă p le c e în
16 s p r e 17 fe b ru a rie. N o n i c ă - ' sUS, s p r é lin ia 44, la h a ld ă ,
re acopereau cérUl, şi perd ea u a
g ro a să d e futn ce se ridica lin ’ se opri. T rifán se re p é zi lă ac
d easu pra H unedoarei, făceau îh- pen tru a face legătu ra cu li-
tunericul aproape dé nepătruns, niá 44. A plécín dii-se la m an etă,
Era în jurul orei 3. tîn ă r a l aruncă ca d e obicei o p rivire
m a n evra ţii M arin T rifán, des- în lu n gu l liniei. P e fon du l sm o-
g ă ţa se vagon u l p la tfo rm ă cu liu al n o p ţii, ochiul său pă-
scoarţă, la zd ro b ito r, şi acum
m ergea fluierînd în urm a g a t-
niturii, com pusă doar d in , trei
oale de zgu ră pline, spre pune- m otelor din hala secţiei
tu l de m işcare-şarja bitizare, ur- con stru cţii m etalice şi de
Tîmplaru! Nico-
lae Fodor, din sec­
ţia a 11-a vagoane
a Atelierelor C.F.R.
Simeria, îşi depă­
şeşte lunar norma
cu 20—22 la sută.
Totodată, el se o-
cupă de tovarăşii
săi de muncă mai
tineri, pe care-i a-
jută să-şi ridice ca«
liîicarea.
Pufăind din' greu, locomotiva pe locomotiva cu seria 230.060 Fruntaşi
de la complexul
cu seria 1501004, remoreînd un formată din Mihai Gomşa, meca­ Ziua de 13 februarie â fo st P rin sta ţia P eştera Bolit, C* F. R* Simeria
fructuoasă pentru m ecanicul
tren de marfă, intră în stafia nic şi Victor. Hîndea, fochist instructor G rigore Crişan de au trecut fără oprire. Totul M A T E î RIGĂU
la depou l C.F.R. P etro şa n i. M ecanic d e lo co m o tivă la
Petroşani. Un scîrţîit metalic şi Printr-o raţională folosire a De dim ineaţa şi pînă seara, decurgea norm al. D in cînd depou. In luna ian u arie a.c.,
în soţise 14 echipe de locom o­ echipa sa a econ om isit 17 tone
trenul se opri. De pe locomotivă Combustibilului, mecanicii şi fo- tive. Cu sfaturi şi îndrum ări în cînd, m ecan icu l in stru c­ com bustibil convenţional.
coborî mecanicul şi fochistul, pe chişlfi din cadrul depoului G.F.R. practice, el a ajutat pe fie­ tor G rigore C rişan m ai dă­ IOAN RENTE A
M a g a zio n er com ercial în s ta ­
faţă cărora se putea citi uşor Petroşani au economisit în luna care m ecan ic şi fo ch ist în dea unele indicaţii m ecanicaa ţia S im eria-călători. In ziua de
parte. Ş i totuşi, după a tîteă 15 februarie a.c., îm preună cu
încordarea depusă în această iariuarie o cantitate de combus­ druhiuri) nu se sim ţea parcă iui şi fochistutiH . p artida sa, şi-a dep ă şit planul
obosit. M ulţum irea unei m un­ de încărcări cu 42,5 la sută.
Cursă, Erau mecanicul de loco­ tibil convenţional CU care se ci rodnice îl făcea să uite de In za re aii vă zu t sem afo­
oboseală, de faptul că g e ­
motivă Aurel Mărcii şi fochistul pot remorca 132 trenUf1 de rul îi şfichiuia faţa, de oră
tîrzie.
Gomei Matei, tina din cele mai marfă pe ruta Petroşani—Sime­ ru l d e in tra te în sta ţia B ă n i­
... A cele ceasorrticu lu i in d i­
bune echipe din cadrul depoului ria şi îriapoi. Uri sUcces deose­ cau orele 22. In g ara P etro ­ tă cară le arăta cale liberă.
şa n i, p e una d in Unii, erai
G;F.R. Petroşani. bit al colectivului depoului , g a ra t tren u l nr. 2.631 în căr­ S e pregăteau să frîneze tre­
cat cu cărbuni. A şte p ta o rd
După intrarea în depou, me­ G.F.R. Petroşani din acest an p o rn irii în cursă sp re sta ţia nul p en tru oprire în sta ţia
Sim eria. P ersonalul locom oti­
canicul Aurei - Marcu făcu un îi constituie şi remorcarea tre­ vei cu serlia 150.1102, fo rmed B ăiiiţă, cînd deodată> o zgu-
din m ecanicul D um itru D aju
mic CâiCUl) apoi ZÎffibi satisfăcut, nurilor facultative. In mod deo­ şi fochistul Ioan D ore, care ă u itu tă puternică, făcu ca lo­
rem orca acest tren, făcură o
şiu spuse tovarăşului de muncă: sebit, aceste trenuri transportă ultim ă verificare a aparate­ com otiva să se clatine. A
lor de lă cazan şi a locom o­
— Şi azi arii făcut o treabă cărbunele dat de minerii Văii tiv e i. T otul era în ordine. P e fo st d ea ju n s do a r lih sem n
locom otivă se afla şi m eca­
bUnâ. Am adus iar Un tren CU Jiului peste sarcinile de plan. nicul in stru ctor G rigore C ri­ al m ecanicului in structor GH-
şan. In program u l zilei res­
supratonâj şi am economisit şi Astfel, în luna februarie, au fost pective, îşi propusese să în­ g o re C rişan, ca m ecanicul
soţească şi acest tren şi a-
ceva combustibil. transportate 6 trenuri facultati­ poi să se întoarcă acasă. D um itru D aju să frîneze
La fiecare drum* echipa de pe ve cu 5.500 tone încărcătură. La ora stabilită, im piega­ brusc trenul.
t u l d e m işca re a d a t cate li-
iocorhotiVâ cU seria 1501604 Dar la depoul de locomotive Z gu ddiiu ra fiind suspectă,
. beră trenului. O urare de
formată din mecanicul Aurei din Petroşani riU lucrează numai , drum bun) un fluierat de to­ au coborît de pe locom otivă
Marcu şl fochistul Gorriel Ma­ mecăriici şi Îochişti. In cadrul a- ii , c o m o tiv ă s c u r t, ş i tr e n u l s-a cu to ţii şi au începui să
p u s In m işc a re .
tei, economiseşte cantităţi apre­ teiierului de reparaţii, un colec­ P e m archiza locm otivei, cerceteze linia. Erau siguri
sefu tin d întunericul nopţii şi
ciabile de combustibil; De pildă, tiv hartlic de muncitori se stră­ înfruntînd geru l ce ie biciuia că trebuie să fie o defeeţiu-
în luna ianuarie, âceastă echipă duieşte să contribuie ia buna faţa, m ecanicul D um itrii Da-
a economisit 30 iope combustibil desfăşlirafe a circulaţiei, ia de­ ju şi in stru ctoru l G rigore he. Cu felin arele în rh M t au
C rişan, erau a ten ţi la m er­
sul locom otivei, început să cerceteze fiecare
păşirea sarcinilor de pian din m etru de şină. Ş i p resim ţiri­
Dar fa depoul C.F.R. Petroşa­ cadrul depoului. le nu le-au fo st Înşelate. In
ni, fiecare brigadă de locomoti­ Îriairite de a porni ia drum, d rep tu l km . 68 + 000, Şina a-
va se străduieşte să obţină eco­ locomotivei i se face o minuţi­
nomii cît mai însemnate de com­ oasă verificare tehnică. Printre
bustibil. Astfel, echipa de pe lo­ muncitorii care fac astfel de re­
comotiva cu seria 1501013 vizii, se numără şi Aurel. .Cazan, vea o ruptură de 26 om. Un
din care face parte hieca-nfcUl şeful echipei de întreţinere şi re­
paraţii curente a aparatelor spe­ fior rece i-a trecut p e to ţi
Franciso Rudearu, a economisit ciale de la locomotivă. Pricepe­
în luna ianuarie 39,5 tone com­ rea şi conştiinciozitatea .cu care trei. Im aginea a cdden tu liii
bustibil convenţional. lucrează această echipă este con­
firmată pe deplin de făptui că d e ca le ce s-a r fi p u tu t In-
La nivelul fruntaşilor s-au în acest an, mici o locomotivă nu
ridicat şi alte echipe de locomo­ a avut defecţiuni' din cauza apa­ tîm p la în că zu t îh căre tre ­
tivă. Aşa, de pildă, echipa de pe ratelor speciale. Gu mult . simţ
locomotiva 1501095, condusă de nul nu ar fi fo st o p rii ta
Petru Balaş, a economisit în
tim p, le-a apăru t în faţă,
D ar faptul că au fost atenţi,
la datorie, accidentul a fo st
e v ita i.
Şi-au sîrîn s m ina reciproc.
Trenul a fost salvat. Apoi
luna ianuarie 38,2 tone combus­ de răspundere muncesc în cadrul au anunţat şeful sta ţiei din
tibil convenţional Toate aceste
echipe au remorcat trenuri de acestui atelier şi tov; Ioan Bă- B ăn ită. în sCurt tim p, defec­
marfă.
trîn, lăcătuş la reparaţia, vite- ţiunea a fo st rem ediată iar
Succese au obţinut şi meca­
nicii şi fochiştii care au remor­ zometrelor. Petru Potinteu, fie­ trenul şi-a Urmai m ăi depar­
cat trenuri de călători. Bunăoa­
rar,. Dumitru Manoliu, cazangiu te drum ul, du cîn d ta d estin a ­
şi al(ţfiki. . ' ."»O Ui ţie cărbunele.
Hărnicia întregului colectiv He V. FURIR
Tîoărol inovator
gătan şi fochistul Fraricisc Kal- sarcinilor de plan din prima lu­ Ca revlzift de vagoane GiF.R; şui Livius Moca a înaintat Ia
man de pe iocomotiva cu seria nă a ariului. Şi în luna îebrua'- Simeria-triaj, sîht mulţi munci­ Departamentul C.F.R. un proiect
230.005, â economisit în luna rie, se întrevăd noi succese. Ce­ tori destoinici. Prihtre ei se află întocmit destul de stîngaci. Sche­
ianuarie 27,6 torid de combusti­ feriştii depoului din Petroşani şi un tîftăf inovator, care îrice- matic, era reprezentată pe hîr-
bil converiţionai. Realizări im­ se străduiesc să realizeze şi de­ pe să fie din ce în ce mai CU"- tie ideea unui distribuitor de tip
portante a obţiriut şi echipa de păşească zilnic sârciriile de pian. noscut. Este vorba de lăcătuşul nou, care, faţă de cele utilizate,
Livius Moca, în vîrstă de numai suprima pistoanele cu segmenţi,
23 ani, El a realizat o inovaţie sertarele şi un rezervor de aer,
---------------- wsfeas--------- —--------• foarte importantă : „înlocuirea înlOeuindu-Ie prin supape cU re-
segmenţilor de piston de la val­ soarte şi membrane de cauciuc.
vele frînei Westinghause cu ac­
ţiune rapidă, prin membrane de Această Inovaţie a stîrnlt mult
cauciuc", care a lost generali­ interes în rîndtil specialiştilor.
zată pe toată regionala C.F.R. LiVius Moca a fost chemat la
Timişoara. Aceasta, datorită fap­ Bucureşti pentru a-şi susţine M IR O N ,PEPENAR
tului că membrana de cauciuc
— S ă nu fi întors oare acul asigură o etanşietate mare a ideeâ şi a prezenta Uri prototip. M on tator la A telierele C.F.R.
valvelor şi îrilătufă pericolul de Işî d ep ă şeşte norm a ziln ică cu
la tim p ? ... defectare a îrîneior pe par­ La standul de probă de îa A- 10— 15 la sutăi
cursuri. teliefele C.F.R. „Griviţa Roşie",
Treoînd p este m acaz, trenul O m înă prietenească, care-l
Ceea ce La făcut însă să de prototipul său a întrecut toate
apă sa p e um ăr, l-a a du s la rea­ vină mult apreciat în rîndul teh aşteptările comisiei.
nicienilor ceferişti este inovaţia
litate. Era acarul la care stri­ „Noua variantă de ffîriă âuto
mată cu aer comprimat".
g a se m ai înainte.
...Gu doi ani în urmă, lăcdtU-
— A i e v i t a t o c io c n ir e l... rA i
Mecanicul de lo­
sa lva t vieţi om en eşti!... circu­ comotivă Ioan Bir-
za lucrează pe lo­
laţia e asigurată... comotiva 50.044 In
cadrul depoului
trunzător distin se o pată nea- — C u m ? Ce-ain au zit n-a C.F.R. Teluş. bato-
rită !aptului că a
ce se niişca spre el fost ciocnire... ? transportat trenuri
ca o Umbră. îşi îheordă cu supratonaj Şi
a te n ţia . D a r, din. ca u za z g o - — N u. U na din tre basculante că şi-a îngrijit bi­
ne locomotiva, el a
ă lo vit uşa stîlp de ilum inat de economisii \h luna Cînd l-atn întrebat pe Livius
ianuarie 4.500 kg. Mocb despre irtovaţia sa, mi-a
lin g ă linia 3. combustibil coiiOen- răspuns cu modestie:
ţional.
Ş te rg în d u -şi cu m în eca bro­ — Cînd am conceput-o am
ta zd ro b ito r, a m plificate parcă vrut cu tot dlnadinsii! să înlă­
boanele de sudoare de pe frun­ tur neajunsurile Îrîneior actuale.
Lucrez la ea de mal mulţi ani.
de întuneric, nu piliţi d eslu şi n i­ te, M arin T rifan scoase un Dar, cred că acum am izbutit...
m ic. D eodată, îl fu lgeră un oftai de uşurare, Cu Livius Moca se mîndreşte
GII. GOMŞUŢÂ întregul colectiv.
g în d : „basculantele... au scă­
S. MUNTEANU
pat bascu lan tele, care aii ur­ corespondent GH EORGH E DRĂGH ICI
c a t a d in e a u r i...". Ş ef d e tură în sta ţia S im eriă-
Intr-o fracţiune de secundă călători, In ziu a schim bului de
on oare, o rg a n iza i în cin stea Z i­
rezu m ă în treaga s itu a ţie : linia lei ceferiştilor, tura sa şi-a rea­
liza t plan u l in propo rţie de
4 o c u p a tă Cu o g a r n itu r ă cu 160,80 la sută.
fier vechi... p e linia 2 sosea un
tren cu o a le de z g u r ă de la in sp rijin u l oţelurilor
secţia fu r n a le R â m în e a u libere
Acţiunea patriotică de colecta­ Astfel, tovarăşul Ghecifghe
lin iile 1 ş t ă.w re a fierului vechi a fost îmbră­ Drăgatt, lăcătuş, s-a angajat
ţişată şi de ceferiştii de la revi­ în numeîe tinerilor să colecte­
U m bră se apropia... Cu fie­ zia de vagoane din staţia Goş- ze 15.000 kg. fier vechi şi să
care clipă, ciocfiirea i se p ă ­ lariiu. Alegerile sindicale, care siringă 5.000 bucăţi buloane,
rea tot m ai inevitabilă. D eoda­ au avut loc de ourînd, au con­ care nu mai pot fi folosite în
tă, din p iep tu l lui, un strig ă t stituit un minunat prilej de alte scopuri. Comunistul Gri­
străpunse în tu n ericu l: scoatere la iveală a posibili­ gore Verdeş, s-a angajat că îm­
tăţilor pe oare le au ceferiştii preună eu echipă sa, să strîn-
— A ca ri... Fă acul pe linia pentru a trimite oţelătiilor din gă 20.000 kg. fier vechi. In
I /... Cu to a tă v ite z a î n a i n t e ! ţară cantităţi însemnate de fier numele echipei sale, el a lansat
vechi. Totodată, numeroşi mun­ o chemare la întrecere către ce­
Trenul porn ise brusc. T rifan citori şi-au luat angajamente lelalte echipe din staţia G6 şla-
fugi pe lin gă el, spre acul li­ concrete, deosebit de valoroase,
piriviind ducerea la îndeplinire .1. LAZAR
niei 3. C înd i s-a p ă tu t că g a r­ ă acestei sfârcini nobile, çorespôrtdent
nitură ă trecut, întoarse repede
mumiea cu l Şi-şi p u sé la ochi.
A proape în a cela şi tim p au tre­
cut cu o iu ţeală uim itoare şi
b a sc u la n te le .
N işte pocnete de vagoane
tam pon ate, l-au făcut să se îm
fim 're.