Page 71 - 1960-02

Nr 1605
T R I B U I A A tttH r ^ T O R U I UN
Calitatea producflel —
important ai muncii de agitafie
Organizaţia de baza a pus în minereu sînt mai groase, să se să*i vadă „opera“, îndemnîndu-l
ţâţa rtdastrii, a agitatorilor, sar- facă puşcarea separată a mine* să nu facă la fel. Ih acelaşi
ciHâ de a îndrepta efortul tuturor reului. De asemenea le-am ară* timp, am cerut părerea colectivu­
rrtuhcitorilof, tehnicienilor şi in­ tat importanţa alegerii sterilului lui. Toţi au condamnat această
ginerilor spre realizarea obiecti­
velor principale ale planului de
stat pe anul 1900 : ridicarea con­
tinuă a producţiei şi a.producti­
vităţii iHtitlcii, reducerea sistema­
tică a preţului de cost şi îmbu­
nătăţirea calităţii producţiei.
Jurnaliştii huriedorerii au nevoie
de minereu mai mult, mai ieftin,
dJxe c«axlliUtaxtixe, Cx;U. un conţinut *mnaoîi plîcat muncitorilor din brigada
bogat în fier.
In munca pe care O des­
făşor am explicat minerilor im­
portanţa hotărîrllor plenarei C.G.
al P.M.R. din 3r-5 decembrie
19S9, sarcinile pe care partidul
fii ie-a pUs în faţă şl cfe trebuie
să facem noi în mod Concret
pentru înfăptuirea Idr. Le-am a-
rătat eă în acesL ân trebuie să se
extragă câhlltatea de 1,4 milioa­
ne tone minereu de fier. O con­
tribuţie importantă. la înfăptui­
rea acestei sarcini sînt chemaţi
Să şi-o aducă minerii noştri
de la Telitlc. De ateea mun­
ca de agitaţie politică tre­
buie să aibă întotdeauna
un caracter concret, un obiec­
tiv precis, să fie operativă şi e-
tlcace. Eu ţin seamă de aceste
indicaţii şi desfăşor munca poli­
tică nu la general, ci în mod
eoflcret, strîrts legată de sarci­
nile noastre de producţie.
In discuţiile şl convorbirile cu
oârtieniî, am avut întotde.auna în
vedere sarcinile sectorului nos-
tru , ale orizOUtului şi brigăzii
în care muncesc. Am îndrumat
întotdeauna oamenii spre acele
probleme care se cereau rezolva­
te mai urgent, spre lichidarea
lipsurilor care împiedicau în­
deplinirea în bune condiţiuni a
sarcitlilor de producţie.
Dacă îiî ceea ce priveşte can­
titatea de minereu extrasă, noi
obţinuserăm realizări, în ceea ce
priveşte calitatea producţiei nu
stăteam tocmai bine. Puşcarea şi
alegerea sterilului nu se făceau
cu destulă răspundere. Pentru
înlăturarea acestor neajunsuri
din munca noastră, am stat de
vorbă cu muncitorii din toate
cele trei schimburi ale brigăzii
noastre, îndrumîndu-î ca atunci
cînd intercalaţii le de steril în
P e urm ele m aterialelor publicate
început
1 In numărul 1.578 di.n 21 ia­
nuarie a.c. al ziarului „Drumul
socialismului“, sub titlul „De
ce nli funcţionează cercul de
artă plastică“, a fost criticată
atitudinea tovarăşei Erica Ger-
riea, profesoară de desen la
Şcoala toedie „Aurei .Vlâidu“
faţă de activitatea cercului de
artă plastică de pe lîngă Gasa
raională de cultură din Orăş­
tie.
Iri articolul menţionat mai
sus se arăta că tovarăşa pro­
fesoară Erica Gemea poate
să-şi aducă o contribuţie sub­
stanţială la activitatea pe care
Casa raională de cultură din 0-
făştie o desfăşoară şi în spe­
cial în ceea ce priveşte cercul
de arta plasiică care o aşteap
tă şi o primeşte cu toată dra­ rea casei de cultură, a procu­
gostea. „Rămîne doar, se spu­
nea în articol, ca tovarăşa Cer­
nea să-şi îndrepte paşii spre
fcasa raională de editură“.
Trecînd zilele acestea pe la
Casa raională de oultură din
Orăştie ne-am interesat din nou prin priceperea tovarăşei Ger-
Construcţii de folos obştesc
Prin grija gospodărească a
sfaturilor populare şi contri­
buţia voluntară a cetăţenilor, a-
riul trecut în satele regiqnii Hu­
nedoara au fOst ridicate !231 de
construcţii de folos obştesc,
printre care numeroase şcoli şi
cămine culturalei La realizarea
acestor construcţii a contribuit
în mare măsură faptul că în­
treaga sumă cu care cetăţenii
au hotărît să contribuie, a fost
achitată în întregime înainte
de sfîrşftul ariului. De aseme­
nea, sfaturile populare au asi­
gurat pe plan loda! o mare par­ minarea şi darea în folosinţă
te din materialele de construc­ pînă la stîfşitul anului a 11
ţii necesdre; redueîndu-se ast­ şcoli de 7 ani $i riiim&roâse
fel simţitor preţul de cost âl săli de clasă. Se vor ConstfUÎ
lucrărilor.
Cu prilejul adunărilor popu­ ne culturale şi dispensare me-
lare pentru votarea sumelor eu dicale;-
din minereu în frontul de lucru
şi încărcarea în vagonete hUrtlâi
a minereului bun, curat, Fieca­
re muncitor a fost îndrumat să
Iacă el însuşi controlul muncii
lui, să fie exigent faţă de Calita­
tea producţiei pe care o dă el
şi ortacii Iţii. Totodată, am ex-
în care luc_r_eţizi. c_ăX dj a_c_ ă" _n_o•i nniu: fie vldehfiëz fruntaşii în producţie,
facem datoria Cum trebuie şt tri­
mitem furnaliştilor în loc de mi­
nereu bun, mai mnlt steril, aceş­
tia, în ÎOc să scoată din furnale
mai multă fontă, scot zgură, ău
deranjamente în merSul turnatu­
lui, creşte consumul de cocs şi
calcar pe tonă de fontă, se ridi­
că preţui de cost. Numai llvrîttd
furnaliştilor hunedoreni minereu
de bună calitate şi în cantităţi
tot mai mari, noi putem veni în
sprijinul muncii lob, îi putem a-
jufa să-şi îndeplinească planul
şi aUgajamentéle pe cáre şl lé-au
luat.
Am arătat dé asemenea mine­
rilor că la retribuirea muncii
noastre, se ţine cont şi de Cali­
tatea minereului, de conţinutul
lui în fier. Acei care dau mine­
reu de bună calitate, sînt retri­
buiţi aşa cum se cuvine. Cei care
nU-şi îndeplinesc însă îrt mod
conştiincios obligaţiile profesio­
nale, neglijează calitatea ptb-
ductieî, au fOst pUsi îH discuţia
(,ri?ăzlî. Cu aceste prilejuri, oa-
menii şi-au spus în mod des-
chis părerea, au lUăt atitudine
hotărîtă fată de actele de Indis­
ciplină. de neîiideplinite ă Obli­
gaţiilor profesionale, dovedind
prin aceasta că sînt conştienţi
de răspunderea ce o poartă cu to-
fii faţă de soarta producţiei.
Iată un exemplu. In luna tre­
cută, în schimbul condus de tov.
Gheorgiie Rusu, ajutorul său tov.
Nicolae Bularda, a încărcai în-
tr-un vagonet minereu amestecat
cu steril. Dimineaţa, la ieşirea
din şut, am discutat acest caz
cu muncitorii clin schimbul Iii,
care ieşeau din şut şl cu cei din
schimbul I care intrau. Arh ară­
tat fapta urîtă a lui Nicolae Bu­
larda, i-am dus la faţa locului
în ce stadii! s i găseşte Acti­
vitatea cercului de artă 'plas­
tică de aici. Dacă înainte di
apariţia articolului cercul nu
funcţiona de mai bine de un
an, trebuie să apreciem că du­
pă publicarea acestuia el â îb-
ceput să prindă viaţă Tovară­
şa Erica Gemea, care dispune
de reale calităţi în domeniul
plasticii, a păşit hotărîtă spre
casa de oUltură şi a trecut la
reorganizarea cercului de artă
plastică. Activiştii casei raiona­
le de cultură şi artiştii plastioi
amatori, au primit-o cu căldu­
ră şi bunăvoinţă.
în prezent, tovarăşa Gemea a
organizat cercul de artă plasti­
că pe trei secţii: pictură, mode­
laj şi sculptură. Prin mijloci­
rat materialele necesare bilnei
funcţionări a cercului: şevalete,
table, coaie de desen, culori de
ulei, pensule etc.
Deocamdată, numărul artişti­
lor este mic, dar cu siguranţă,
« .......-
care vor contribui în anul 1960,
ţăranii muncitori au analizat
posibilităţile existente şi au ho­
tărît să exéctite alte tturrieroase
construcţii de folos obştesc. Iri
comunele şi satele dé mltnté în
special, s-a hotărît câ ceă mâi
mare atenţie să se âcordé crea1
rii condiţiilor pentru generali­
zarea învăţămîntului de 7 ani
prin construirea de noi şcoli şi
săli de clasă. Astfel, din ltioră*
rite votate pentru a fi executa­
te în acest an, se prevede ter*
de asemenea, mai riiulte cămi­
d r u m u l sn n rA T jsm n w t Pag. 8
Schimbul tineretului
—la cursuri--
C înd p este oraş s-a lă sa t ...G tn d u rile ş i aducerile, a-
întunericul, oţelarii dinj ' m in te au fo st în treru pte in să
schim bul tineretului, condus de vocea In gin erulm A ndrei
de in gin eru l V ădu va V ă m i- P edim on te, d e la oţelăria M ar­
h a n , se afla u In ir-m a dirţ, tin n r. 1, ca re p re d a în aceea
sălile noului club al H une­ seară d e s p r e : „F luidele ş i le­
faptă şi au cerut, pe bună drep­ T udor D reg fiid este m u n cito r în secţia tălpiiU a fabricii * doarei. V en iseră aici la d u b g ile lor“. M u ncitorii oţelăciei,
tate, ca tbv. Nicolae Bularda să printre care şi prim -topitoru l
fie obligat câ în afara Orelor de „Ardeleana)“ d in A lba Iu lia. D e p ă şin d u -şi n o rm a în fieca re lună * „în a rm a ţi” cu caiete Şi ere*
lucru, să descatce vagonetul şi P e tr u F o r ţa , m a c a r a g iii; d e îrt*
să aleagă sterilul din minereu. cu 14— 15 procen te, ei s-a situ a t prin tre fru n taşii fabricii. i toane pentru a pariicipa .la
o nouă lecţie în cadrul uni­ cărcare Sim ion M ărită şiN i-
IH deslăşurarea muncii politi­ versităţii m uncitoreşti. Ş e­ colae Truţă, şefii d e echipă
ce, eu folosesc cu mult succes ful schim bului venise ca de
şi gazeta de perete prin care e- obicei, cu tin erii oţelari. de la hala de p reg ă tire a lin -
M uncitorii oţelăriei M artin gotierelor llie M ilian şi A. A-
hs'âÂuii ÂCir-Hitîi/cî hphe cei ncoavrae fnttitl imtlfultni -­ nr. 1 ă C om binatului side­ vram , au început, să -şi n o te­
cesc oUtn trebuie. Acesta este utt rurgic H unedoara frecven­ ze în caiete ideile p rin cip a le
mijloc important de stimulare a tează aceste cursuri odată pe ce se desprindeau din expune­
Oamenilor, de a ajuta pe cei ca­ să p tă m în ă , id r acu m au Şi în ­ rea inginerului. P arcă u ita se­
re aii lipsuri să le lichideze, să ceput să se Vadă roadele. ră In a cele m o m en te d e flă ­
fUCreze mal bine, mai spornic, F iecare din tre cursanţi p o a ­ cările cuptoarelor, de în trea­
La gazeta de perete am scris nu te vo rb i d e sp re u n ele problem g a m işcare de pe platform a
de mult două articole privitoa­ o ţe lă rie i.
re la calitatea minereului şl în Im e d e m a te m a tic ă , te h n o lo ­
Care afli evidenţiat brigăzile de C ele 'două o re d e cu rsu ri
mineri conduse de tov, ioau M, g ie, fizică , m edicin ă, care aii s-au scurs. Ô feiarü din schim ­
Popa şl Nicolae Dănllă, care fo st p re d a te lă cUrsuri. b a r bul tineretului au pornit g ră ­
extrag minereu de calitate. cele m ai p reţio a se în vă ţă m in ­ biţi către com binat. P este pu­
te au fo st predate d e către
in gin erii secţiei oţelărie, care
îmbucurător este faptul că me­ Gospodăriile agricole de stat au vorb ii cursanţilor despre ţin tim p adeâü să se afle
todele folosite în desfăşurarea din regiunea Hunedoara din nou p e platform ă, în fa ­
niuncli politice dé fflâsă, äU dăt pe drumul rentabilizării probleme legate de cuptoare­ ţă Cuptoarelor. C u n oştin ţele
rëZUlfâte practice. Asemenea â- le 'Martin, despre fabricarea dcüm uldté ia universitatea
(Urmare din pag. î-a) ii a de 1.098 lei, faţă de 397 lei oţelului etc. m uncitorească le-au d a t forţe
baterí ta aceea a tov. Enlarda cit este la Apoldu de Sus. O si- nOi în llipta p e care o du c
1 ....................... tuaţie asemănătoare este şi ia' Programul de actidităie al pentru a da patriei m ulte to ­
Nicolae nu am mâi ävtlt, iar eî ceastă gospodărie a realizat a- sectorul zootehnic. Preţul de cost Universităţii muncitoreşti din ne de oţel p éste prevederile
s-a îndreptat şt acum dă produc­ proape 800.000 lei beneficii, iar la 1.000 bucăţi ouă la G.A.S, Hunedoara prevede ca plnă p lă n u iţii.
ţie de calitate. Brigada din ca­ în 1959 ă#dUblât acest beneficiu, Sîntămăria Orlea. atinge 1.330 lă sfîrşitut celor 6 luni să
re fac parte, în perioada 1—2 Ö însemnate beneficii au obţinut şi lei faţă de numai 880 lei cît este fie predate Şi alte lecţii deo­ ‘ V. ALfiO
februarie, nu are niCi un vago* gospodăriile de stat din Alba la G.A.S. Apoldu de Sus. sebit d e importante.
net de minereu rebutât din câU- Iulia şi Qâldâ de Jos. Mai sînt
za câlităţli. Ditpă probele de ttii- totuşi gospodării agricole de Realizarea 3e producţii sporite DIN PROGBAMUL D B niiiiliiiiitiiltf
n e re u ce se iau de ia locul de pe unitatea de producţie prin a- m EHE nunii
muncă al fiecărei brigăzi, rezultă stat care sînt nerentabile, obţin plicarea regulilor agrotehnice şi uliii
că noi ani extras lin minereţ.i producţii mici ia preţuri de cost zootehnice, a eforturilor depuse
CU un conţinut de fler cuprins ridicate şi realizează în acest pentru a folosi la maximum per 22 FEBRUARIE 1960 şcară a compozitorilor noştri; 19,16
între 32 Şi 34 lâ sută. MuftCitbrlI fel rriari pierderi. Astfel, G.A.S. sibilităţile şl condiţiile de pro PROGRAMUL 1 : 8.30 Muzică uşoa­ Teatru la microfon : „Tragedia opti-:
din brigada noastră sînt con­ Mintia şi Sîntămăria Orlea, an _aucţie existente la gospodăria ră din ţări prietene ; ' 9,Ó3 Ópera „O mlstă" ; 20,66 Doine şi jocuri popu­
ştienţi de importanţa îmbunătă­ de an raportează nereaiizări de din Apoldu de Sus, au făcut po­ noapte furtUboaSă1* de Paul Gonstan- lare roniîrieşti ; 22,30 Muzică uşoa­
ţirii cohtirtuîe a calităţii mine­ producţie, depăşiri de preţ de sibilă reducerea preţului de post tlnéscu (nioiitaj miizical); Í0,10 Sd* ră ; 23,00 Melodii pttpuiare romlfteşti.
reului pe care-I extrag şi de a- cost şi pierderi. Ultimele realizări ale ştiinţei a llştf şi oréhéstfé de miiilcă populară
ceeâ ei deptiii eforturi pentru a grotehnice şi experienţa înainta romînească^din diferite oraşe alé ţă­ PROGRAMUL l i t 14,30 Gîntă co­
trimite furnaliştilor numai mi* Rentabilizarea G.A.S. se im­ tă trebuie să-şi găsească aplica rii: 11,03 Muzică din operete; 11,30 rul Rădioteleviziunii ; 15,00 Muzică
nereu de calitate bună. pune fiU ilUmai din motive finan­ rea în toate gospodăriile de stat Almanah ştiinţific (reluare) ! 12,25 An­ populară romînească : 16,15 Duete vo­
ciere ci Şl pentfU că deficitele din regiunea Hunedoara. tologie clasică :Lu Sin ; 13,05 Goncert cale de muzică uşoară ; 16,30 Vorbeşte
EU voi căuta şi în viitor ca din acefet sector contravin hOZ- distractiv) 14,00 Din muzică popoare­ Moscovă ! t 17,0b Din celé măi cühóS.
prirt ffiurtCâ politică pe care o îâs6i0 tiilUi, care este metoda de Fiecare kilogram de produs lor ; 14,4b Din vlâţă de cohcéft â Ca­ cüfé ftiélódii populare tomineşti; 17,25
desfăşor, să lămuresc fnuhciid- baZa â condücërii îritreprinderi- obţinut în plus prin folosirea pitalei i 15,10 Muzică uşoară j 15,45i Sfătui tiiediclilUi : Tratamentul cu ae­
rilor politica partidului, să-i ajut Idf socialiste. Gronică literară ! 16,18 Goncert sita- rosoli ; 18,05 Gîntece pentru cel mici :
la înţelegerea ei, să-i mobilizez experienţei înaintate, înseamnă fonic i 17,30 Program muzical dedicat 19.00 . Instrumentişti virtuoşi de muzi­
la traducerea în viaţă a sârcini- Principalele căi care dite la reducerea preţului de cost. fruntaşilor în producţie din industrie că uşoară) 19,30 Lieduri de Debussy;
lor pe care partidul Ie-a pus şi rentabilizarea gospodăriilor de şi agricuilură; 18,30 Din muzica U- 20.00 Noi înregistrări de muzică popu­
Ie pune mereu în faţa noastră, De^problema producţiei este lară din ţări prietene ( 21,15 Gîntece
ş^aţ sirii: obţinerea de produc- legata direct şi problema con- CIHEMflTOBHBEgBE lirice; 2i?45 Etiilállilíé litérárá : 22,00
toAN ENÂŞCAD ţii sporite pe unitatea de produc- servării şi valorificării întregii 275 ani de la naşterea lui Hândel; 23,15
ţle, reducerea preţiiilui de cost producţii obţinute. Este evident 22 ŞI '23 FEBRUARIE 1960 Goncert de muzică uşoară.
agitator pe unitateâ de produs, creşterea că acest aspect al activităţii u- D E V A : S abie Şi za r / ALBA
productivităţii muncii, valorifi- nei gospodării de stat iese din 23 FEBRUARIE 1960
şti de brigadă în sectorul li, carea cît mai buna ă produselor, cadrul strict al tehnicii agricole IU L IA : ViSul sp u lb era t ţ D e PROGRAMUL I : 6,30 Muzică u-
introducerea hozrasciotului pe Ele aU însă o legătură strînsă. şoară interpretată la diferite instru­
dHzoHtui ISO, tlilnâ Tdiluc secţii şi brigăzi, valorificarea tu-. Ruptura care există în unele partea cea la ltă ; B R A D : U m bre­ mente ; 7,30 jocuri populare romîneşfi )
turor rezervelor interne din gos- G.Á.S. între activitatea tehnică 8,3Ó Mtóicá dé éstfadâ; 9,45 eîntëce
podării şi altele. la sflu tu lu i P etru i H A Ţ E G : E s­ cbihoztiicé'î 10,00 Muzică romînească
de cameră) 10,35'Muzică uşoară ; 11,45
nea, priil bunăvoinţa şi inţerb- Am amintit că G.A.S. Apoldu de producţie şi activitatea eco­ cadrila L ilia cu l; H U N E D O A ­ „Radio Prichindel“ : „Gazetă pădurii“ ;
sdi pe câre-1 manifestă faţă do de Şus, în ariUl 1959, şi-a în­ nomică de va-loHfieare a pro­
BtlrlUl mers al cercului, numă­ cheiat aotivitatea cu beneficii, ducţiei obţinute, trebuie lichida­ RA : T am ango / 1L1A : C asa li­ 12.00 Muzică populară romîpcască din
rul artiştilor artîatori va Creş­ iar gospodăriile de stat Mintia tă. n iş tită / O R Ă Ş T IE : C ăsătoria Moldova; 12,30 iri faţa hărţi!: In­
te, activitatea acestuia se va şi Sîntămăria Orlea, cu pierderi Lorenz / Zile de drag o ste 7 P E ­ donezia) 15,40 Muzică distractivă ro­
îmbunătăţi mereu şi odată ou însemnate. Pentru a vedea cum Producţia marfă a G.Á.S.
aceasta va creşte şi mulţumi­ au ajuns aceste Unităţi la rezul* poate fi sporită şi prin măsuri T R O Ş A N I: C asa părin tească; mînească ) 13,05 Goncert simfonic )
rea sufleteasca pentru succesul pentru valorificarea întregii re­
muncii, pânttu Strădaniile de- ţaţele respective sînt suficiente colte obţinute. Iri această direc­ C e a s u l s-d o p r it lă m ie z u l n o p ­ 14,20 eoiîceft dé prînz J 16,-ib Gîntece de
pUse. cîteVâ exemple. Muncitorii de lâ ţie există destule rézerve inter­ dragoste "şi jocuri populare romîneştl :
G.A.S. Apoldu de Sus au obţi­ ne neUtilizate. ţii I S E B E Ş : P e drum urile Ro-
Gu siguranţă ca în liiHa iunie, 16,ÎS Vorbe$!é Moscovă Í ; 17,25 For­
Cînd cercul de artă plastică, ou nut la cartofii de toamnă 21.450 Prin introducerea hozrasciotU- m tn lei / S I M E R I A : M o artea ih
cele trei secţii, îşi va strînge ltii pe secţii, ferme şi brigăzi, şa / BARU M A R E : Capcana maţii de muzică tişoârâ; 18,55 Gori­
roadele în expoziţia programa­ kg. ia ha., pe cînd iă G.A;S. prin îmbinarea raţională a efor­ lu p ilo r; T E 1U Ş: Trenul priete­
tă, bucuria muncii va fi şi mai turilor cíe a obţine producţii spo­ cert de rtiuzică populară romînească )
mare iar aprecierea unanimă va Mintia, producţia de cartofi ob­ rite la un preţ de cost din ce în niei î Z LATN A : M arfă pentru
constitui un preţios imbold pen­ ţinută a fost de nUmai 10.958 ce mai redus, prin valorificarea C atalonia J LO N E A : E scadrila 19,05 Limba rioastră. Vorbeşte acad;
întregii producţii obţinute, şi L iliacu l1 APO LD U D E S U S :
tru 0 activitate şi mai rodnica kg., iar lă G.A.S.- Sîntămăria gospodăriile agricole de stat ca­ N aUris. prof. Al. G rauri 20,30 Jurnalul sate­
în viitor. Orlea de numai 9.061 kg. la re au obţinut rezultate slabe, vor
putea şi trebuie să treacă în rîn- s m ir fo m t ä m i m k lor i 51,00 Í5iri foicioriii popoarelor;
i. & hâ. Aceste producţii Scăzute ău durile unităţilor rentabile.
PENTRU 24 ORE: 21,30 Gîntare Armatei Sovietice j 22,30
făcut ca preţul de cost pe tona
Vreme schimbătoare cu cerni va­ Goncert de noapte. '
de cartofi să fie la G.A.S. Min- riabil, mai mtilt noros ziuă şi cu în­
seninări temporäre în cursul nopţii. PROGRAMUL I I : 14,07 Muzică
Vor cădea precipitaţii slabe. Tempe­
ratura ziua între 7— 12 grade iar noap­ instrumentală şi Vocală în interpreta­
tea între 0—5 grade. Vînt potrivit cu rea soliştilor noştri ) 15,00 Goncert
inleh’sificări din săctdrul Süd şi Süd­ de muzică uşoară ; 15,35 „Viaţa nouă
urnit miner a satului“, program de cîntece şi
jocufl; 16,15 Muzică uşoară; 16,45 Să
ne cunoaştem patria ; 17,25 Sfatul me-
dicülui: Blefaritele j 17,30 Emisiune
mriZicâlă pentru copii ; 18,25 Muzi­
că Uşbâră ; 19,15 Un clasic al litera­
es! turii sovietice : Atexei Tolstoi ! 20,00
PENTRU URMĂTOARELE Arii din opere ;¦ 20,15 VdlSÜrí de com­
TREI ZILE:
K rivoi R og esté patria unor b U H isen k o Şi o r ta c ii lu i. D a r Ho ş i t o v a r ă ş ii lu i d e a b a ta j pozitori sovietici ; 20,30 Melodii popu­
rem arcabili m eşteri ai m ineri- în lu n a f e b r u a r ie a a n u lu i 19 5 9 , au s ta b ilit u n n o u r e c o r d d e Vreme cti cerul hiâi mult noros şi
ritului. A ctim cîţiva ani, la m i­ p rin iu l an al sep ten a tu iu i, bri- în a in ta re rapid, n em ă iîn tîln it în lare ; 21,Í5 „Festival Salzburg 1959“ f
gada de înain tare condusă de in du stria extractivă. In decurs temperatura vâiiâbilă.
n a j,N o u a ia " i o b r ig a d ă d e A le k s a n d r R o s ta ln o i, d e ta m i- d e 6 lu n ă e i a u îh a in ta t Cu 23,15 Goricert de estradă. y
m ineri condusă de B uţerov a na „ D zerjin sk l“, a obţin u t re- 403,4 m etri liniari, ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DE TRANSPORTURI AUTD
să p a t într-o lună 125,2 m etri HUNEDOARA CtJ SEDIUL IN DEVA
lin ia ri d e g a lerie. M ultora a- zu ltă ie şi m ai bune, iar th lil-. D en isen ko, cu aju to ru l in ­ aduce la cunoştinţă că pentru deservirea Clienţilor a Introdus transpor­
c e s tr e z u lta t ti s - a p ă r u t fa n - n a m a i V ik to r A r n a u to v , f o s t s in e r itor> a in t ro d u s m o d iţi- . tul de „COLETAR1E RAPIDA“ cu autocamioane special amenajate în acest
tastic-. D u p ă d iv a tim p în să, m em bru a l b rig ă zii lui D eni- câri e sen ţia le în o rg a n iza rea \ scop, pe următoarele trasee:
la aceeaşi m ină, b rigada de sen ko, care con ducea acum un m uncii. D acă in tim p u l înain- $ 1. — Alba Iulia — Sebeş — Orăştie — Simerla — Deva — Brad —
înaintare condusă de G riţenko Baia de Criş şi retur.
c să p a t în tr-o iună 140,6 m . c .o le c tiv .d e în a. i n t a r e .la aceeaşi ..... „„ ^„ {>
i, . '. 2. — Lupeni — Petroşani — Haţeg — Gălan — Hunedoara — Deva
M u lţi sp ecia lişti din K rivoi m in ă „ N o v a ia ., a s ă p a t in tr-o tării cu 240 m . el executa in- şi retur: . • -ţ,-
R og considerau câ s-a obţinut şase cicluri, de data
lim ita de v ite ză la în a in ta re : lu n ă 315¦ m e tr i lin ia ri.-. tr-b z i du ra ta fiecăru i ciclu Autocamioanele care execută transporturi de coletărie rapidă circulă
drum ul spre m inereul de fier după programul următor:
era barat de ştirici deosebit de a c e a sta
dure. — plecarea din Alba Iulia la orele 7,30 dimineaţa )
Andrei. D enisenko, Erou al a fost redusă cu o oră, ceea — plecarea din Baia de Criş a doua zi dimineaţa Ia orele 7,30-;
D ar Andrei D enisenko, . şe­ M u n cii S o c ia liste , a u rm ă rit cu ce a perm is executarea înain­ — plecarea din Lupeni la orele 7,30 dimineaţa;
atenţie m unca brigăzii condu­ tării du pă un gra fic cuprin- — plecarea din Deva a doua zi dimineaţa la orele 7,30.
ful unei b rigăzi de înaintare se de A rnautov şi a fost pri­ zîn d 8 cicluri pe zi. In loc de Se primesc pentru transport cu coletăria rapidă cotele de la 10 kg. în
de la m ina „K arl L iebknechi“, m ul care l-ă felicitat pentru sus, din ori care localitate şi pentru ori care din localităţile enumerate
a h o tărît ca îm preună cii to ­ mai sus.
va ră şii lui să d ep ă şea scă şi a- s u c c e s e le o b ţin u te .’ D a r e l m i f p e r f o r a to a r e , în a b a ta j ¦ au Printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri, pentru transportul
cest record. Cu sprijinul m i­ mărfurilor cu autocamioane, s-a redus t ariful în medie cu 26 ta sută faţă de
nerilor, el a o rg a n iza t într-un s-a lim ita t num ai la o sim ­ început să lucreze 7 perfora­ tariful aplicai pînăla i februarie 1960.
chip nou m utica, a folosit teh- plă felicitare. S u sţin u t de bri­
h ica cea m a i in a in ld iă . R'ezul- toare. M ărirea presiu n ii aeru­ Executăm transporturile pe bâza noilor tarife care sînt foarfe conve­
g a d ă D en isen ko a • ch em a t la nabile, de exemplu: taxa de transport pentru f colet de 100 kg. marfă de
lui a a sig u ra i o forare m ai ra­ ci. l*â, transportat la 100 km., costă 9 lei, iar un colet de aceeaşi greutate
întrecere colectivul condlis de
pidă. !
ArnăutoV, angajiitdii-Şe să A ndrei D enisenko şi to va ră ­
în a in teze în tr-o iilnă cu 400 şi lui p riv e sc d ep a rte în v ii­
m etri liniari. ' tor. E i deschid tot m ai repe­
A şa a început întrecerea ce- d e dru m u rile sp re b o g ă ţiile sub-
tă tele h-au In tirziăt să să ă ia - lor d o i 'm aiştri ai în ain tării ra- solului, lu p tă cu en tu zia sm ia aceeaşi distanţă, niarfă de cl. Il-ă costă 11,30 lei.
t e : în d ecu rs d e o lu n ă bri- p id e. U n tim p d e stu l d e în-' p e n tru m e ta l care va fi tran - informaţii detailate se pot primi de la unităţile noastre: Deva — te­
g a d a lui a în ain tat cu 240,4 dehingat nu ş-ar fi putut sta- sforrhat nu in arm e, ci în lefon -196; Deva, magazia de predare, str. Mănăstirii 6, telefon 95; Albă
m. bill cine va fi cîştigătoruU Ş i plu gu ri şi m aşini, la tă de ce Iulia — telefon 451—452; PetroŞarii — telefon 121 Gentrala LR.T.A. —
n u m ai în ianuarie anul curent întreaga regiune K rivoi R og, telefon 442.
T im p de trei ani nim eni nu rezu ltatele întrecerii au devă- to a tă Ţ ara S o v ie tic ă se inîn-
a p u tu t s ă d e p ă ş e a s c ă p'rodu.c- Pentru orice transport cu autocamioane adresaţi-vă cu încredere Ia
tiv ita te a în m u n că re a liza tă d e Hit cu n o scă îe. A n d rei D en isen - d re şte cu vic to ria lor. „întreprinderea regională de transporturi auto Hunedoara-DeVa, str. Cuza
Vodă, ri'r. 17. - iri?iU.v Irr I*. IJ»«tÉi*Xi)li,;»ik^i
mir.-iifii.. •ii-.iVii.iir-,., i